Știri
Știri din categoria Diverse
Șase legi rămase neadoptate pot bloca accesul la bani din PNRR, iar premierul interimar Ilie Bolojan cere convocarea de sesiuni extraordinare în Parlament în a doua jumătate a lunii iulie, potrivit Digi24.
Miza, din perspectiva Guvernului, este una de finanțare: Bolojan a spus că cele șase proiecte de lege au asociate „sume foarte mari de bani”, într-un interval indicat de el între 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) și un miliard de euro (aprox. 5,1 miliarde lei), în contextul închiderii PNRR.
Bolojan a dat ca exemplu Codul urbanismului, despre care a afirmat că este blocat din decembrie în Comisia de Administrație din Camera Deputaților. Tot ca proiect cu miză de „un miliard” a menționat legea salarizării, descrisă drept „delicată” și susceptibilă să genereze nemulțumiri indiferent de forma finală.
Premierul interimar a mai spus că există și alte legi „mai puțin importante”, dar cu impact semnificativ, fără a le nominaliza în materialul citat.
Solicitarea de sesiuni extraordinare vizează accelerarea traseului legislativ în ambele Camere, astfel încât proiectele adoptate de o Cameră să ajungă rapid la cealaltă pentru vot, într-o procedură scurtată.
Bolojan a condiționat adoptarea de existența unui acord politic și a precizat că Guvernul lucrează la aceste proiecte, inclusiv la „ultimele negocieri cu Comisia Europeană” pe componenta de salarizare. El a indicat ca pas următor transmiterea proiectelor către liderii politici, președinții de comisii și liderii de grup, pentru studiu și, eventual, ședințe de comisie înainte de plen.
Recomandate
Riscul de a pierde bani din PNRR a devenit miza unui nou conflict politic, după ce Sorin Grindeanu a acuzat că blocajele din Parlament și întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” pot pune în pericol adoptarea legilor necesare pentru accesarea fondurilor, potrivit Stirile Pro TV . Grindeanu a spus că este gata să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru votarea proiectelor de lege necesare ca România să primească banii rămași din PNRR, în condițiile în care, de la 1 iulie, parlamentarii au intrat în vacanță, iar activitatea ar putea fi suspendată până pe 31 august, dată indicată în articol ca moment-limită. Cu o zi înainte, premierul interimar Ilie Bolojan atrăsese atenția că mai sunt cinci proiecte de lege care trebuie supuse votului și că va discuta cu liderii partidelor pentru convocarea unei sesiuni extraordinare. Ce legi au rămas în blocaj și de ce contează Președintele PSD afirmă că „ceasul ticăie” pentru reformele din PNRR și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar întârzia și bloca „în mod deliberat” formarea unui guvern cu puteri depline. În relatarea sa, Grindeanu spune că a primit „șase proiecte vitale” pentru PNRR, dintre care patru erau la Camera Deputaților și două la Senat. El susține că la Camera Deputaților au fost aprobate toate proiectele solicitate, împreună cu alte acte normative legate de PNRR, iar pachetul de reforme și măsuri ar însuma „aproximativ 3 miliarde de euro” (aprox. 15 miliarde de lei) pentru România. În schimb, potrivit lui Grindeanu, Senatul – condus de PNL – nu ar fi reușit să voteze cele două proiecte rămase, despre care spune că vizează: o propunere legată de decarbonizare; una privind codul urbanismului. Sesiune extraordinară: scenariul anunțat de Grindeanu Grindeanu a declarat că a transmis că rămâne disponibil să sprijine adoptarea proiectelor necesare și că nu va ezita să convoace o sesiune extraordinară „atunci când situația o va impune”. El a mai spus că PSD și-a anunțat parlamentarii să fie pregătiți să revină la muncă în acest scenariu. În același context, liderul PSD a legat prelungirea crizei politice de efecte economice, afirmând că un blocaj politic prelungit ar „sabota economia României” și ar putea avea consecințe severe. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării refacerea coaliției și spune că, în actuala criză politică, opțiunile realiste ar fi guverne minoritare sau formule „de tip armistițiu”, cu durată limitată, pentru deblocarea situației, potrivit Digi24 . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu a transmis că va semna un acord politic, iar Bolojan a interpretat mesajul drept o schimbare de ton față de discuțiile anterioare, care s-ar fi blocat pe condiția ca partidele de dreapta să susțină un premier PSD. Bolojan a spus că, mai recent, Grindeanu ar fi acceptat ideea unor guverne succesive, însă cu solicitarea ca primul să fie un guvern PSD. Miza: un acord care să poată fi aplicat, nu doar semnat Bolojan a indicat că principala dificultate în negocierea unui acord politic este „pierderea încrederii” între partide, pe care o plasează „în principal în PSD”. În acest context, el a afirmat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie analizate „cât se poate de serios” condițiile care pot fi impuse. În aceeași logică, premierul interimar a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate”, valabil „în două sensuri”, și a ridicat problema garanțiilor care pot fi puse în practică astfel încât instalarea unui guvern să ducă efectiv la implementarea măsurilor de care România are nevoie. De ce nu ar mai funcționa refacerea coaliției Bolojan a susținut că este „greu de presupus” că un guvern în care se reface din nou coaliția ar mai putea funcționa „în această perioadă”, având în vedere evoluțiile recente dintre partenerii politici. În consecință, el a conturat două variante: guverne minoritare , care să poată trece punctual măsuri în Parlament; guverne „de tip armistițiu” , cu o durată cât se poate de clară , orientate spre ieșirea din blocaj. Bolojan a mai avertizat că simpla depășire a unui „hop” legat de absorbția fondurilor europene nu ar garanta stabilizarea automată a situației și a insistat că un acord poate conține orice clauze, dar devine inutil dacă semnatarii nu îl respectă. Ce urmează, în logica lui Bolojan Premierul interimar a indicat că o formulă de înțelegere ar trebui construită prin negocieri reale, nu „în emisiuni televizate”, și că este nevoie de o analiză în interiorul fiecărui partid privind susținerea măsurilor, împreună cu președintele României, care „are și el o responsabilitate” în acest domeniu. [...]
AUR își blochează sprijinul pentru un guvern propus de Nicușor Dan și redeschide tema suspendării președintelui , o mișcare care poate complica formarea rapidă a unei majorități și prelungește incertitudinea politică, potrivit Digi24 . Consiliul Național de Conducere (CNC) al AUR a decis, miercuri, că aleșii partidului nu vor fi prezenți în sală și nu vor vota un guvern propus de președintele Nicușor Dan „din care să facă parte reprezentanții fostei coaliții de guvernare”. În același timp, formațiunea spune că va începe procedura de suspendare a șefului statului. AUR afirmă că toți cei 135 de membri CNC prezenți la ședință au votat în unanimitate demararea procedurii de suspendare și inițierea unui dialog cu celelalte forțe politice pentru acest demers. „Toţi cei 135 de membri CNC AUR prezenţi la şedinţă au votat, în unanimitate, demararea procedurii de suspendare a preşedintelui Nicuşor Dan şi a dialogului cu celelalte forţe politice în acest sens.” Partidul condus de George Simion își motivează poziția prin acuzația că președintele ar fi exclus românii „din luarea deciziilor care privesc viitorul României” și că ar fi refuzat să facă a doua propunere de premier. Tot CNC a votat și „începerea procedurilor” privind alegerile anticipate. Ce înseamnă, procedural, suspendarea: praguri greu de atins Materialul Digi24 amintește că între lansarea procedurii și demiterea efectivă există două praguri considerate dificil de trecut în acest moment: votul majorității parlamentarilor și validarea prin referendum. Constituția prevede că suspendarea poate fi cerută de cel puțin o treime din parlamentari și trebuie aprobată de majoritatea aleșilor. Dacă trece de Parlament, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum de demitere (procedura este prevăzută în Articolul 95 ). În termeni numerici, pentru inițiere, AUR ar avea nevoie de cel puțin 156 de semnături, iar pentru suspendarea propriu-zisă de cel puțin 233 de voturi. Digi24 notează că AUR are în prezent 91 de senatori și deputați, ceea ce înseamnă că nu poate declanșa singură procedura și ar avea nevoie de sprijin din partea altor partide sau a parlamentarilor neafiliați. Context: tema suspendării, reluată și anterior fără rezultat Digi24 precizează că nu este prima dată când AUR vorbește despre suspendarea președintelui, fără ca demersul să fi înaintat până la un rezultat concret. În acest cadru, anunțul actual ridică miza politică, dar rămâne dependent de aritmetica parlamentară și de capacitatea partidului de a atrage susținere din afara propriilor rânduri. [...]
Ucraina mizează pe interceptoare de 2.000 de dolari pentru a reduce costul apărării antidrone , după ce a prezentat oficial „ Zirka ”, un sistem conceput să detecteze, să urmărească și să neutralizeze automat dronele rusești de tip Shahed, potrivit Libertatea . Publicația notează că dezvoltatorii indică un preț de până la 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei) pe unitate și o viteză de peste 340 km/h, susținând că ar fi cel mai ieftin interceptor de pe piață cu detectare și ghidare automată, conform The Kyiv Post. De ce contează: apărarea antiaeriană, împinsă spre soluții „consumabile” Miza economică este raportul de cost dintre atac și apărare. În material se arată că dronele Shahed – cunoscute în Rusia ca „Geran-2” – ar costa aproximativ 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) per unitate, iar Rusia le folosește în atacuri în roiuri, tocmai pentru a suprasolicita apărarea aeriană. În acest context, un interceptor mult mai ieftin poate schimba ecuația bugetară a apărării, dacă este produs și folosit la scară. Ce poate face „Zirka”, potrivit informațiilor disponibile Sistemul ZIRKA ar fi fost dezvoltat pe baza experienței batalionului anti-Shahed Darknode. O dronă ZIRKA poate opera, conform datelor prezentate: la altitudini de până la 6 kilometri; cu o rază operațională de 30 de kilometri; cu o autonomie de 20 de minute. Diferențiatorul invocat este capacitatea de a detecta și neutraliza automat ținte aeriene de mare viteză, spre deosebire de soluții mai ieftine care ar necesita ghidare manuală continuă. Următorul pas: ZIRKA 2.0 și extinderea portofoliului de interceptoare O versiune îmbunătățită, ZIRKA 2.0, este deja în dezvoltare, cu un sistem automat care ar urma să ghideze interceptorul direct în zona de detecție a țintei. Pachetul de upgrade menționat include și optică îmbunătățită cu imagistică termică, capabilă să urmărească dronele inamice de la 2 kilometri, plus algoritmi mai sofisticați, comunicații avansate și un detonator automat de proximitate. În paralel, Ucraina implementează și alte sisteme. Materialul menționează că Ministerul Apărării a aprobat recent utilizarea dronei LITAVR, dezvoltată de compania ucraineană F-Drones, potrivit United24Media: aceasta poate atinge până la 350 km/h și poate opera la altitudini de până la 9 kilometri, având un sistem automat de ghidare terminală. Context operațional: presiunea atacurilor cu Shahed În martie 2026, Rusia lansase deja aproximativ 57.000 de drone Shahed împotriva Ucrainei, iar unele atacuri ar fi implicat până la 700 de drone simultan, potrivit informațiilor citate în articol. În același timp, forțele aeriene ucrainene au raportat că stațiile de retransmisie de la granița cu Belarus, folosite pentru ghidaj în timp real, ar fi încetat să funcționeze după un ultimatum public al președintelui Volodimir Zelenski către Aleksandr Lukașenko, mai notează sursa. [...]
Curtea de Apel București a declarat indezirabil un cetățean marocan pentru 10 ani , la solicitarea SRI, într-un caz care arată cum se aplică în practică instrumentele legale de prevenire a riscurilor de securitate națională, potrivit Digi24 . Decizia instanței a fost luată la 1 iulie 2026, prin hotărârea nr. 1189, iar persoana vizată este cetățeanul marocan H.E.M., pentru care s-a dispus măsura pe o perioadă de 10 ani, conform comunicatului SRI citat de publicație. Ce a reținut SRI și de ce contează măsura „indezirabil” SRI susține că bărbatul „derula activități” care, în cadrul legal din domeniul antiterorism, sunt considerate riscuri la adresa securității naționale. În comunicatul citat, serviciul afirmă că acesta se afla „într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare”, în „etapa pre-acțională”, și că era simpatizant al unor organizații teroriste active în Orientul Mijlociu. Potrivit aceleiași surse, H.E.M. ar fi desfășurat activități de promovare a unor grupări teroriste și a ideologiei teroriste și ar fi acționat „ca factor de radicalizare” asupra unor persoane din România. Cronologia cazului, din datele prezentate 2023: cetățeanul marocan s-a relocat din Maroc în România; finalul anului 2025: a intrat în atenția SRI; 1 iulie 2026: Curtea de Apel București a dispus declararea ca persoană indezirabilă pentru România, pentru 10 ani, la sesizarea SRI. În informațiile publicate nu sunt prezentate detalii despre natura concretă a activităților invocate sau despre eventuale acuzații penale, ci doar măsura dispusă de instanță și motivarea generală din comunicatul SRI. [...]
O țintă aeriană detectată lângă graniță a declanșat procedurile de alertă și intervenție , cu mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea și ridicarea de la sol a două avioane de luptă, potrivit Știrile Pro TV . Măsurile arată cum funcționează, în practică, lanțul operațional de reacție la posibile riscuri aeriene în proximitatea spațiului aerian național. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat miercuri, la ora 13:20, o țintă aeriană la aproximativ 30 de kilometri de localitatea Vâlcove, Ucraina. În urma notificării făcute de Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, au fost instituite măsuri de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 14:09. Intervenția militară: avioane britanice și elicopter românesc, ridicate pentru monitorizare La ora 14:10 au decolat, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina: două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, din Baza 86 Aeriană Fetești , aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de supraveghere și reacție rapidă); un elicopter IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române. Ce a comunicat MApN despre risc și consecințe MApN a transmis că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian. Informațiile provin dintr-un comunicat al MApN, transmis prin Agerpres, preluat de publicație. [...]
