Știri
Știri din categoria Diverse

PSD își condiționează următorul pas la Cotroceni și respinge un guvern minoritar, într-un mesaj care mută presiunea pe consultările prezidențiale și pe formula de majoritate din Parlament, potrivit Digi24.
Sorin Grindeanu a declarat luni seară, după votul pentru învestirea Guvernului Veștea, că PSD „a înțeles responsabilitatea” momentului și că „toți colegii” săi au fost prezenți la vot. În același timp, liderul social-democrat i-a criticat pe parlamentarii care au lipsit, afirmând că „le va veni mintea din urmă”.
Grindeanu a respins explicit varianta unei colaborări guvernamentale cu AUR, răspunzând „Nu” la întrebarea dacă PSD face guvern cu acest partid.
Totodată, el a spus că PSD nu va vota „un guvern minoritar PNL–USR–UDMR”, indicând că, în lipsa unei majorități, un astfel de cabinet nu ar trece sau nu ar avea susținere parlamentară din partea PSD.
Grindeanu a legat decizia PSD de consultările de la Cotroceni și de mandatul pe care președintele l-ar putea acorda partidului, afirmând că PSD „nu fuge de această responsabilitate” dacă va fi chemat.
În final, el a exclus o eventuală revenire a lui Ilie Bolojan în funcția de premier și a condamnat gestul liderului AUR, George Simion, de a părăsi plenul, pe care l-a catalogat drept „deplasat”. În opinia sa, România are nevoie „în scurt timp” de un guvern stabil, „într-o formulă” care urmează să fie discutată în zilele următoare.
Recomandate

Adoptarea legii salarizării devine un test cu miză bugetară, pe fondul blocajului politic , iar vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că întârzierea poate afecta inclusiv calculele de deficit prin pierderea unor bani europeni, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul legii salarizării și a susținut că actul normativ urmărește să introducă principii unitare în sistem, cu regula „la muncă egală, salariu egal”, plus sporuri pentru „meserii mai complicate”. Vicepremierul a insistat că proiectul nu ar presupune tăieri de venituri. „Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban.” Miza: fonduri europene și deficitul bugetar Vicepremierul a legat explicit adoptarea legii de accesarea fondurilor europene și de construcția bugetară din acest an, spunând că România riscă să piardă „foarte mulți bani” și că, în calculul reducerii deficitului, s-a ținut cont de sumele care ar urma să vină de la Uniunea Europeană . „Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană.” În același context, Gheorghiu a afirmat că proiectul ar putea ajunge la dezbatere în Parlament săptămâna viitoare, în condițiile în care „e posibil ca Parlamentul să se reunească din nou” pentru a discuta legea. Tensiuni politice și scenariul anticipatelor Pe fondul disputei cu PSD, vicepremierul a descris atitudinea social-democraților drept una de tip „bullying” și a acuzat depășirea unor „linii roșii” din interese politice, invocând inclusiv nume de politicieni în acest context. „Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.” În ceea ce privește criza politică, Gheorghiu a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă actualul Parlament nu reușește să formeze și să voteze un nou Guvern. Totodată, a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, afirmând că nu ar fi evaluat consecințele. Separat, întrebată despre o posibilă guvernare asumată de Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv un Guvern minoritar, vicepremierul a precizat că această variantă este discutată în spațiul public. [...]

Vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că suspendarea președintelui ar adânci instabilitatea politică , într-un moment în care România traversează o criză guvernamentală, potrivit Digi24 . Ea a catalogat inițiativa AUR de suspendare a președintelui Nicușor Dan drept „un exercițiu de PR” și a spus că nu ar fi în interesul țării ca procedura să devină un nou conflict instituțional. Gheorghiu a argumentat că, dacă cineva ar vrea „să facă rău cu adevărat” României în actualul context, declanșarea suspendării ar fi un astfel de pas, tocmai prin efectul de amplificare a tensiunilor dintre instituții. Întrebată dacă exclude ca PSD să susțină demersul, vicepremierul a spus că nu poate ști, amintind că PSD și AUR „au mai făcut front comun” în anumite momente, dar și-a exprimat speranța că „le pasă de România”. „Instituția prezidențială merită respectată” Vicepremierul a respins ideea că ar fi „dezamăgită” de actualul șef al statului și a insistat că mandatul trebuie evaluat în perspectiva celor patru ani. În același timp, a pledat pentru consolidarea încrederii în instituția prezidențială. „Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială.” Gheorghiu a mai spus că începutul unui mandat este dificil, mai ales pentru un politician venit „dintr-o lume diferită”, și a susținut că Nicușor Dan ar privi încă lucrurile din perspectiva „omului care vrea să facă bine pentru țară”. Critica punctuală: lipsa unei intervenții înainte de moțiunea de cenzură Oana Gheorghiu a precizat că a avut o singură întâlnire cu Nicușor Dan, la Bruxelles, unde au discutat despre digitalizare. Ea i-a reproșat însă public că nu a intervenit înainte de moțiunea de cenzură în care au fost atacate reforma companiilor de stat și propunerea de listare la bursă. „Cred că era important să iasă și să spună public că listarea companiilor la bursă nu este un motiv de moțiune și că nu este un lucru rău, pentru că a permis cumva să se ducă în spațiul public această dezinformare.” Vicepremierul a adăugat că nu poate cunoaște toate constrângerile și informațiile de care dispune președintele, dar a spus că este convinsă că acesta încearcă să găsească o soluție pentru România. În final, Gheorghiu a susținut că, în actualul context, prioritatea ar trebui să fie recâștigarea încrederii în instituțiile statului, nu declanșarea unor confruntări care ar putea adânci instabilitatea politică. [...]

Platforma online a AUR pentru suspendarea președintelui este operată tehnic din afara României , după ce o investigație citată de Digi24 indică faptul că în spatele site-ului folosit pentru strângerea de semnături se află un web designer din Republica Moldova. Informația ridică o problemă de transparență și control operațional asupra unei platforme folosite într-un demers politic cu miză instituțională. Potrivit investigației Public Record, adresa de e-mail a unui cetățean moldovean apare în secțiunea „Date” a platformei AUR. Este vorba despre Nicolae Capcelea , descris ca web designer și grafician. Publicația mai susține că AUR ar fi apelat la această persoană în mai multe rânduri în ultimii ani și că ar fi fost plătită cu peste 10 milioane de lei pentru servicii de promovare online, în special în perioade electorale. Conform aceleiași investigații, domeniul ar fi fost înregistrat pe 11 iulie de partid, iar numărul de telefon folosit la înregistrarea site-ului este asociat lui Marius Dorin Lulea , fondator al partidului, despre care se menționează că a fost înlăturat de la conducere la finalul lui 2025. Ce face platforma și unde este folosită în demers AUR a lansat oficial site-ul pe 6 august, ca parte a inițiativei de a strânge semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii de suspendare a președintelui României. Pe platformă este afișată o numărătoare potrivit căreia partidul are sprijinul a 115 parlamentari și ar mai avea nevoie de încă 40 de semnături pentru a depune solicitarea în Parlament. Tot pe site este afișat și numărul persoanelor care susțin demersul: până la momentul relatat, peste 256.000 de români și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă. Reacția AUR și lipsa unui punct de vedere oficial Digi24 precizează că a solicitat un punct de vedere AUR privind informațiile prezentate de Public Record, însă, până la publicarea materialului, partidul nu a transmis un răspuns. Formațiunea susține că pe platforma suspeND.ro românii vor putea urmări în timp real evoluția procedurii parlamentare, inclusiv poziționarea parlamentarilor și numărul de cetățeni care susțin demersul. AUR afirmă că platforma va fi actualizată permanent, pe măsură ce procedura avansează. Dungaciu: „Nu sunt semnături online” Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a declarat pentru Digi24.ro că platforma are rolul de a evidenția parlamentarii care susțin inițiativa și că „site-ul este o chestiune tehnică”, insistând că nu se strâng semnături online, ci sunt vizate semnăturile parlamentarilor. „Presiunea pe tema asta crește, iar site-ul este o chestiune tehnică. Nu sunt semnături online, sunt semnăturile parlamentarilor. Vrem să vedem cine semnează și cine nu, să avem un bilanț la zi.” Întrebat pe câți parlamentari se bazează, Dungaciu nu a avansat o cifră, dar a spus că numărul susținătorilor din Parlament ar putea crește dacă „blocajul politic” continuă și dacă România rămâne „fără Guvern”, potrivit declarațiilor sale. [...]

Shein resimte direct schimbarea regulilor vamale, iar scăderea vânzărilor din SUA arată cât de vulnerabil este modelul bazat pe prețuri foarte mici , potrivit Știrile Pro TV . Documente publicate înaintea listării la Bursa din Hong Kong indică faptul că eliminarea facilităților pentru coletele de valoare redusă în SUA și Europa a lovit deja vânzările și profitabilitatea retailerului. În SUA, compania a început din mai 2025 să transfere către consumatori cea mai mare parte a costurilor suplimentare generate de tarife, prin majorarea prețurilor. Efectul s-a văzut în venituri: acestea au scăzut cu peste 3% între 2024 și 2025, iar în primul trimestru din 2026 declinul a ajuns la 14% față de aceeași perioadă a anului precedent. De ce contează: avantajul „de minimis” dispare, iar costurile cresc Eliminarea facilităților vamale pune sub semnul întrebării unul dintre pilonii modelului Shein. În SUA, excepția „de minimis” permitea anterior coletelor sub 800 de dolari (aprox. 3.600 lei) să intre fără taxe vamale. După eliminarea acesteia și introducerea unor tarife mai mari pentru mărfurile provenite din China, costurile companiei au crescut semnificativ. Potrivit documentelor citate în material, taxele aplicabile, care anterior variau între 0% și 62,5%, se situează acum între 10% și 87,5%. Europa, următorul test: taxe noi și risc de scădere a volumelor Europa este cea mai mare piață a Shein, cu 35% din veniturile companiei în 2025. Uniunea Europeană a eliminat în iulie scutirea de taxe vamale pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro (aprox. 750 lei) și a introdus o taxă fixă de 3 euro (aprox. 15 lei) pentru fiecare categorie distinctă de produse dintr-un colet. Shein avertizează că analizează inclusiv noi majorări de prețuri în Europa pentru a compensa o parte din costurile suplimentare și admite că acestea ar putea reduce volumul vânzărilor. Compania consideră că impactul modificărilor europene ar putea fi similar sau chiar mai puternic decât cel din SUA. Creșterea încetinise deja pe piața europeană: vânzările au avansat cu aproximativ 9% în 2025, după o creștere de 33% între 2023 și 2024, iar în primul trimestru din 2026 avansul a fost de numai 2%. Profitabilitatea se deteriorează, iar compania caută venituri alternative Efectele se văd și în rezultate: profitabilitatea Shein a scăzut cu 39% între 2024 și 2025, iar în primul trimestru din 2026 compania a raportat o pierdere de 99 de milioane de dolari (aprox. 455 milioane lei), față de un profit de 395 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) în perioada similară a anului trecut. Angela Lee, profesor la Columbia Business School, spune că schimbarea este mai profundă decât o simplă creștere de costuri, deoarece Shein pierde un avantaj de reglementare aflat în centrul modelului de afaceri. În opinia sa, dependența de prețurile foarte mici este o vulnerabilitate: clienții atrași în principal de cost pot migra rapid către concurență dacă retailerul nu mai oferă cele mai ieftine produse. În acest context, compania încearcă să-și diversifice sursele de venit: dezvoltă o platformă pentru comercianți terți și încearcă să transforme infrastructura proprie de aprovizionare și producție într-un serviciu pentru alte mărci. Veniturile din servicii au crescut cu aproape 40% în 2025, însă această activitate reprezintă deocamdată aproximativ 1% din veniturile companiei, cu o marjă operațională de circa două ori mai mare decât marja operațională a întregului grup. [...]

Acordul nuclear SUA–Arabia Saudită riscă să slăbească regimul de neproliferare și să încurajeze state din regiuni tensionate să-și „asigure opțiuni” pentru arme nucleare, pe fondul unei percepții în schimbare asupra energiei nucleare și al îndoielilor privind „umbrela” de securitate americană, potrivit unei analize Digi24 . În centrul îngrijorărilor este acordul anunțat pe 22 iulie, care lasă deschisă posibilitatea ca Arabia Saudită să îmbogățească, în timp, uraniu până la nivel de calitate militară. Contextul e relevant și pentru alte state: în ultimul deceniu, când Turcia și Egiptul au început să construiască centrale nucleare cu tehnologie rusă, SUA le-au cerut să se angajeze că nu vor îmbogăți niciodată uraniu pentru o armă nucleară, însă ambele au refuzat. Analiza este preluată din csmonitor.com . De ce contează: „asigurarea opțiunilor” într-o lume mai instabilă Experți citați în analiză spun că nu se așteaptă ca o țară să renunțe „imediat” la obligațiile internaționale și să se grăbească să obțină arma nucleară, ca reacție directă la acordul SUA–Arabia Saudită. Totuși, riscul ar fi ca tot mai multe state să ia măsuri de precauție și să facă pași considerați necesari în fața unor amenințări de securitate percepute ca fiind în creștere. „Nu cred că vom vedea vreo țară care să acționeze imediat [...] pentru a-și abandona obligațiile internaționale și a se grăbi să obțină bomba”, a declarat Kelsey Davenport, director pentru politica de neproliferare la Arms Control Association din Washington. În Orientul Mijlociu, dar și în nord-estul Asiei și în Europa, combinația dintre instabilitate și percepția unei retrageri a SUA ca garant de securitate ar alimenta întrebări despre durabilitatea „umbrelei nucleare” americane și despre necesitatea unor alternative, potrivit analiștilor citați. Energia nucleară civilă, din nou în prim-plan, cu efecte secundare de securitate Analiza plasează acordul într-un trend mai larg: cererea energetică în creștere și presiunea schimbărilor climatice împing tot mai multe țări să includă energia nucleară în mixul energetic. În paralel, îngrijorările privind securitatea energetică s-au accentuat după întreruperi ale fluxurilor de energie asociate războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai recent, conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, ceea ce ar fi reaprins interesul pentru nuclear – inclusiv, „ca măsură de siguranță”, pentru opțiuni militare. Un exemplu menționat este Coreea de Sud, pentru care președintele Donald Trump ar fi acceptat anul trecut ridicarea moratoriului impus de SUA privind producția propriului combustibil nuclear, aparent pentru producția de energie electrică. În acest context, acordul cu Arabia Saudită ar putea deschide calea către producția de combustibil de uraniu în doi ani și ar include o derogare de la inspecții internaționale intruzive, potrivit analizei. Punctul de reglementare: aprobarea Congresului și condiția „normalizării” cu Israelul O parte dintre experți avertizează că acordul trebuie aprobat de Camera Reprezentanților și de Senat și că s-ar putea să nu fie încă într-o formă definitivă. În plus, Trump ar insista că înțelegerea va avansa doar dacă Arabia Saudită își normalizează relațiile cu Israelul, condiție descrisă în analiză drept o potențială „pilulă otrăvită” pentru Riad. În același timp, alți experți avertizează că semnalul transmis într-o regiune aflată în război poate fi destabilizator, mai ales dacă vecinii nu au încredere în restricțiile pe care acordul pretinde că le include. Ce urmează: diplomație și credibilitate, nu doar clauze pe hârtie Analiza notează că acordul ar însemna, în esență, vânzarea către Riad a centralelor nucleare Westinghouse și operarea acestora, iar SUA ar avea sarcina de a-și consolida diplomația regională pentru a descuraja proliferarea. Miza, potrivit experților citați, este ca administrația americană să convingă actorii regionali că înțelegerea nu reprezintă un „semnal de undă verde” pentru o cursă a îmbogățirii uraniului – altfel, chiar și fără o încălcare imediată a tratatelor, logica „asigurării opțiunilor” ar putea eroda treptat regimul internațional de neproliferare. [...]

Armata SUA se apropie de introducerea oficială a unei arme laser , într-o mișcare care vizează reducerea costurilor și a presiunii operaționale generate de valurile de drone ieftine, potrivit Digi24 . Miza este ca astfel de sisteme să completeze apărarea antiaeriană clasică, care poate ajunge să consume interceptori scumpi pentru ținte relativ ieftine. Armata americană ar urma să ajungă la o înțelegere cu AeroVironment pentru dezvoltarea sistemului Enduring High Energy Laser (E-HEL), care ar putea deveni prima armă laser introdusă „oficial” în dotare, după ani de testări și programe experimentale, notează Wired (citat de Digi24). E-HEL este descris ca primul program al armatei SUA pentru dezvoltarea unei „familii” de sisteme laser de înaltă energie. De ce contează: raportul cost–efect în apărarea antiaeriană Contextul invocat este schimbarea naturii amenințărilor: dronele ieftine pot copleși apărarea antiaeriană tradițională și pot forța utilizarea unor rachete interceptoare care pot costa „sute, mii sau chiar milioane de dolari”, arată articolul. În acest cadru, un laser ar oferi o opțiune de angajare a țintelor fără dependența de muniție cinetică (adică proiectile/rachete) costisitoare. Tehnologia ar fi produs „rezultate foarte promițătoare” în testele de la Poligonul de lansare a rachetelor din White Sands , în statul New Mexico, potrivit informațiilor prezentate. Unde se vede deja tranziția către „energie direcționată” Digi24 mai arată că forțele aeriene americane au dezvăluit în iulie că folosesc un sistem laser compact în mai multe locații din lume pentru protecție împotriva dronelor. În paralel, marina SUA testează de ani de zile o armă laser cu un sistem integrat de orbire optică și supraveghere (HELIOS), utilizat pe distrugătoare, pe măsură ce integrează treptat armele cu energie direcționată. Interesul nu este exclusiv american: Israelul dezvoltă propriul sistem laser de apărare antiaeriană Iron Beam, cu sprijinul Statelor Unite, pentru contracararea rachetelor, mortierelor și dronelor. Limitări și condiții de utilizare pe câmpul de luptă Un obstacol major rămâne integrarea practică în operațiunile curente. Tom Karako, director al Proiectului de apărare antirachetă din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a explicat pentru Fox News că provocarea nu mai este „laserul” în sine, ci elementele care fac sistemul să funcționeze ca armă: rezistența la praf, căldură și vreme dificilă, doctrina de folosire, instruirea operatorilor și mentenanța. Mai există și constrângeri de siguranță: din cauza puterii ridicate, armata trebuie să evite iluminarea accidentală a sateliților sau a aeronavelor aflate în zbor, unul dintre motivele pentru care astfel de arme au fost greu de integrat în rutina zilnică. În plus, armele laser nu ar urma să înlocuiască complet apărarea antirachetă tradițională. O limitare importantă este că nu pot fi folosite eficient dacă există obstacole între armă și țintă; iar lovirea unei ținte aflate „dincolo de linia orizontului” este dificilă, potrivit explicațiilor din articol. Ce alternative mai pregătește Pentagonul Pe lângă programele laser, Pentagonul dezvoltă și alte soluții pentru problema dronelor: o rachetă antidronă de ultimă generație, care ar putea costa sub 150.000 de dolari (aprox. 690.000 lei) per interceptor; tehnologii de frecvență radio capabile să bruieze semnalul folosit de operatori pentru controlul dronelor. În ansamblu, direcția indicată de proiectul E-HEL este una de diversificare a apărării antiaeriene, cu accent pe reducerea costurilor per angajare a țintei și pe capacitatea de a face față atacurilor cu drone în număr mare. [...]