Știri
Știri din categoria Diverse
Germania își accelerează reînarmarea printr-un buget federal mai îndatorat, cu o creștere de o treime a cheltuielilor de apărare în 2027, mișcare care ar putea aduce Berlinul la ținta NATO cu șase ani mai devreme decât termenul agreat, potrivit Digi24.
Proiectul de buget consultat de Euractiv indică alocări de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei) pentru Armată în 2027, pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara. Acolo, liderii aliați urmează să evalueze progresele privind angajamentul de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare, plus încă 1,5% pentru infrastructura de securitate până în 2035.
Conform proiectului, nivelul propus pentru 2027 ar plasa Germania pe traiectoria de a îndeplini obiectivul alianței până în 2029, cu șase ani înainte de termenul-limită convenit de NATO.
Pe lângă bugetul de bază de 109,7 miliarde de euro (aprox. 553,5 miliarde lei), ar urma să fie disponibile și celelalte 30 de miliarde de euro (aprox. 151,5 miliarde lei) din fondul special pentru forțele armate. Documentul mai prevede creșteri succesive ale bugetului total pentru anii următori:
Pentru comparație, anul acesta Berlinul ar urma să cheltuiască 83 de miliarde de euro (aprox. 419,2 miliarde lei), la care s-ar adăuga 25,5 miliarde de euro (aprox. 128,8 miliarde lei) din fondul special.
În ansamblu, bugetul federal este așteptat să ajungă la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.804,8 miliarde lei), finanțat cu aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.010 miliarde lei) reprezentând datorii, potrivit proiectului consultat de Euractiv.
Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a justificat abordarea într-un interviu pentru postul public ARD:
„Nu te poți apăra împotriva lui Putin pur și simplu respectând un buget echilibrat.”
Contextul fiscal contează: în 2025, Germania a exceptat majoritatea cheltuielilor pentru apărare de la „frâna constituțională a datoriei”, care limitează deficitul structural la 0,35% din PIB.
La nivelul Uniunii Europene, Agenția Europeană de Apărare a raportat că cheltuielile de apărare au crescut cu 20% în 2025 față de anul precedent, până la 418 miliarde de euro (aprox. 2.110,9 miliarde lei).
În bugetul total al Germaniei pentru 2027, aproximativ 11,6 miliarde de euro (aprox. 58,6 miliarde lei) sunt alocate pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.
Proiectul de buget are nevoie de aprobarea parlamentară și poate fi modificat de parlamentari înainte de votul final, programat pentru sfârșitul acestui an. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat recent obiectivul Germaniei de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare până în 2029, pe care l-a numit „o realizare extraordinară”.
Recomandate
Liderii europeni pregătesc contracte de înarmare de zeci de miliarde de dolari , într-un efort de a transforma creșterea bugetelor de apărare în capacități militare concrete și de a reduce tensiunile cu administrația Trump, la summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie), potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Reuniunea are loc pe fondul unei repoziționări a Washingtonului față de Alianță, în condițiile în care SUA își reduc angajamentele, iar europenii încearcă să demonstreze că își intensifică eforturile pentru apărarea continentului. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că summitul ar urma să confirme respectarea angajamentelor de creștere a cheltuielilor de apărare și să fie însoțit de semnarea unor contracte de armament „în valoare de zeci de miliarde de dolari”. De la bugete la producție și capabilități Miza operațională a summitului este trecerea de la alocări bugetare la rezultate măsurabile: producție industrială de apărare și echipamente disponibile pentru forțe. Rutte a spus că discuțiile se vor concentra pe „transformarea cheltuielilor suplimentare în capacități operaționale” și pe „extinderea semnificativă a industriilor noastre de apărare”. În același timp, liderii sunt așteptați să își reafirme angajamentul de a continua finanțarea armamentului pentru Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la un dineu oferit de președintele Turciei, Tayyip Erdogan, și la discuții bilaterale cu Donald Trump. Cifrele care apasă pe decizie Articolul notează că membrii NATO au cheltuit anul trecut 570 de miliarde de dolari pentru apărare. Rutte a mai declarat luna trecută că membrii europeni ai NATO și Canada au cheltuit în 2025 cu 90 de miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent, ajungând la un total de peste 570 de miliarde de dolari. Contextul este și unul de ținte mai ridicate: la summitul de la Haga, liderii NATO au convenit să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare (armament și trupe) până în 2035, față de obiectivul anterior de 2%. Separat, au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiții mai ample legate de apărare, inclusiv întărirea securității cibernetice. Riscul politic: tensiuni transatlantice și „alianța zgâriată” Oficiali europeni citați în material spun că speră ca relațiile lui Trump cu Erdogan și Rutte să ajute la evitarea incidentelor, dar admit că nu există certitudini, pe fondul resentimentelor legate de războiul din Iran și al criticilor repetate ale președintelui SUA la adresa NATO. Într-o postare pe Truth Social, Trump s-a plâns că SUA cheltuiesc bani pentru a proteja membri NATO „fără a obține vreun beneficiu din aceasta”, iar articolul arată că Trump a sugerat că acest lucru ar putea însemna că SUA nu trebuie să își onoreze angajamentul de a ajuta un aliat atacat (articolul 5). În plus, în ultimele 12 luni, Alianța a fost pusă sub presiune de mai multe decizii și semnale de la Washington: amenințarea privind Groenlanda, războiul împotriva Iranului fără consultarea aliaților europeni, anunțul retragerii trupelor din Europa și reducerea unor forțe alocate planurilor de apărare NATO (inclusiv un portavion, avioane de realimentare, avioane de vânătoare și drone), precum și o revizuire de șase luni a prezenței militare americane pe continent. „Alianța este vie și activă, dar puțin zgâriată”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului. Un alt diplomat NATO, citat în articol, a spus că, dacă apar tensiuni, Rutte ar putea juca rolul de mediator, numindu-l în glumă „consilierul matrimonial suprem”. Ce urmează Summitul de la Ankara va testa dacă europenii pot livra rapid pe două fronturi: contracte și producție pentru industria de apărare, respectiv o formulă politică de „reechilibrare” a responsabilităților în NATO care să mențină SUA angajate în arhitectura de securitate a Europei. Materialul indică însă că evoluțiile din Iran, aflate sub un armistițiu fragil, pot umbri agenda și pot reaprinde disputele transatlantice. [...]
Samsung ar urma să majoreze prețurile pentru viitoarele pliabile Galaxy Z Fold 8 și Galaxy Z Flip 8 în cel puțin două piețe suplimentare, potrivit unei scurgeri de informații citate de Android Headlines . Informația contează în special pentru segmentul premium, unde orice creștere de preț poate frâna cererea și poate împinge consumatorii spre modele mai vechi sau spre alternative concurente. Publicația susține că noile valori au apărut pentru două piețe în plus față de cele despre care se discutase anterior, iar direcția este aceeași: prețuri mai mari față de generația precedentă. Materialul nu indică însă, în fragmentul disponibil, nivelurile exacte ale prețurilor sau țările vizate, astfel că amploarea scumpirii rămâne neclară. De ce e relevant economic O scumpire a pliabilelor ar consolida poziționarea Samsung în zona de lux, dar vine cu un risc comercial: pliabilele sunt deja produse scumpe, iar sensibilitatea la preț este ridicată chiar și în rândul cumpărătorilor cu bugete mari. În practică, o creștere de preț poate avea două efecte probabile: încetinirea ritmului de înnoire (utilizatorii păstrează mai mult timp modelele actuale); migrarea către promoții, oferte de operator sau către generațiile anterioare, dacă acestea rămân în vânzare la prețuri mai mici. Ce urmează Informația este prezentată ca „leak” (scurgere neoficială), deci nu are confirmare din partea Samsung. Pentru a evalua impactul real, rămân de urmărit anunțurile oficiale privind prețurile pe piețe și eventualele diferențe de poziționare între Fold 8 (modelul tip „carte”) și Flip 8 (modelul tip „clamshell”), precum și politica de precomenzi și discounturi care, de regulă, atenuează prețul de listă în primele săptămâni. [...]
Negocierile pentru un „guvern de armistițiu” rămân blocate de condițiile interne ale PNL , iar PSD spune că nu intră în discuții „de dragul discuțiilor” fără un semnal formal de deschidere din partea liberalilor, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu afirmă că social-democrații au acceptat, pe rând, scenariile avansate de PNL, dar de fiecare dată ar fi apărut noi condiții. Miza practică, în versiunea PSD, este una de procedură politică: înainte de orice formulă comună, PNL ar trebui să-și retragă hotărârile interne prin care exclude colaborarea cu PSD, ca dovadă că negocierile pot produce un rezultat și nu se resetează după 24 de ore. Condiția PSD: PNL să-și retragă deciziile interne care blochează colaborarea Grindeanu spune că PSD este dispus să discute varianta unui „guvern de armistițiu”, însă cere ca liberalii să facă „primul pas” în interiorul partidului, pentru a arăta că intră real în negocieri. „Am tot spus da la toate scenariile inventate de PNL. În fiecare zi, când se spune da, după ce se spune da de către noi, apare un nou scenariu.” În același context, liderul PSD acuză PNL că ar prefera prelungirea situației actuale, în care „rămâneți în funcție”, dar fără o soluție stabilă de guvernare. Acordul de la Cotroceni și refuzul unui guvern fără PSD Întrebat despre informațiile că nu ar fi fost de acord cu un acord negociat la Palatul Cotroceni, Grindeanu respinge această variantă și susține că era gata să semneze imediat documentul. „Am zis: haideți, veniți, că îl semnez pe loc. (...) Acordul respectiv am zis că îl semnez, nu-i nicio problemă.” El reiterează și linia roșie a PSD: partidul nu va vota un guvern din care nu face parte, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și crește presiunea pe o formulă negociată direct între partide. „Guvern de scurtă durată” și disputa pe scenarii Grindeanu afirmă că, în discuțiile despre un executiv „de armistițiu”, s-a ajuns la ideea unui guvern pe perioadă limitată, cu un premier „de acest tip”, prezentat ca soluție de moment. În același timp, el critică schimbarea repetată a variantelor, inclusiv episoadele în care, spune el, s-ar fi „inventat” teme colaterale care au deturnat negocierile. În ceea ce privește numele vehiculate pentru funcția de premier, Grindeanu spune că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , „și-a făcut treaba”, dar evită să comenteze pe fond o asemenea opțiune și revine la ideea că problema este lipsa unei decizii coerente în tabăra liberală. Ce urmează Din declarațiile prezentate de Digi24, PSD condiționează continuarea negocierilor de un gest formal al PNL privind propriile hotărâri interne. Fără acest pas, Grindeanu sugerează că discuțiile riscă să rămână la nivel de scenarii succesive, fără o majoritate stabilă și fără un calendar credibil pentru instalarea unui guvern. [...]
Decizia FIFA de a anula, cu doar câteva ore înainte de meci, suspendarea starului american Balogun ridică semne de întrebare despre predictibilitatea și guvernanța competițiilor , într-un moment în care astfel de hotărâri pot influența direct echilibrul sportiv și, implicit, mizele comerciale din jurul unui meci de Cupă Mondială, potrivit CNN . Materialul CNN este un segment video în care Roger Bennett, gazda „Men with Blazers”, comentează reacțiile din lumea fotbalului la această întorsătură de situație. În titlul clipului, decizia este caracterizată drept „fără precedent, de neînțeles și injustificabil”, formulări care indică nivelul de contestare și surpriză produs în jurul intervenției FIFA. De ce contează: decizii de ultim moment care pot schimba miza unui meci Anularea unei suspendări „cu ore înainte” de partida cu Belgia are un efect imediat asupra disponibilității unui jucător-cheie și, prin extensie, asupra pregătirii tactice a echipelor. Într-un cadru de tip Cupă Mondială, astfel de schimbări de ultim moment pot amplifica percepția de impredictibilitate a procesului decizional și pot alimenta controverse legate de consecvența aplicării regulilor. Ce se știe din sursă și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în segmentul CNN: FIFA a decis să retragă (să anuleze) o suspendare care îl viza pe Balogun; decizia a venit cu câteva ore înaintea meciului cu Belgia; reacțiile descrise în titlu sugerează o contestare puternică în mediul fotbalistic. CNN nu oferă, în textul extras, detalii despre motivarea oficială a FIFA, natura suspendării sau cadrul procedural care a dus la această schimbare, astfel că amploarea exactă a implicațiilor disciplinare nu poate fi evaluată pe baza acestui material. [...]
Intervenția politică în decizii disciplinare FIFA riscă să alimenteze acuzații de tratament preferențial la CM 2026 , după ce Donald Trump a confirmat că a cerut forului mondial să anuleze suspendarea lui Folarin Balogun , potrivit Digi24 . Trump a spus că a făcut „lobby” pe lângă FIFA pentru anularea cartonașului roșu primit de Balogun în meciul cu Bosnia și Herțegovina, informație relatată de The Guardian . În urma intervenției, FIFA ar fi anulat suspendarea de un meci a golgheterului SUA, ceea ce îl face disponibil pentru partida din optimi împotriva Belgiei. De ce contează: presiune pe „integritatea” competiției Cazul a generat reacții dure din partea Federației Belgiene de Fotbal, a selecționerului Rudi Garcia și a UEFA, care au acuzat că FIFA „a depășit o linie” și că SUA ar fi primit un tratament preferențial, punând sub semnul întrebării „integritatea” jocului și a Cupei Mondiale. Ce a spus Trump despre decizia de arbitraj și demersul către FIFA Într-un discurs susținut luni în Biroul Oval, Trump a contestat decizia arbitrului și a susținut că faza nu ar fi fost fault. El a argumentat și împotriva efectului automat al sancțiunii asupra meciului următor. „Una e să penalizezi pe cineva pentru un meci, dar cum îl penalizezi pentru un meci care nu a fost încă jucat? Este foarte nedrept. Nu poți face asta.” Trump a mai afirmat că a cerut „o analiză” din partea FIFA și că a discutat cu „un om foarte respectat”, fără a-l numi în materialul citat. Ce urmează Pe termen scurt, miza este eligibilitatea lui Balogun pentru meciul SUA–Belgia din optimile de finală. Pe termen mai lung, controversele ridică presiune publică asupra modului în care FIFA gestionează disciplina la turneu, în condițiile în care reacțiile Belgiei și ale UEFA indică un conflict deschis pe tema tratamentului egal între echipe. [...]
Escaladarea publică Trump–Meloni riscă să complice coordonarea politică în NATO înaintea summitului de la Ankara, pe fondul unor tensiuni care s-au mutat din zona deciziilor de securitate în registrul atacurilor personale, potrivit Știrile Pro TV . Președintele SUA, Donald Trump, a publicat o imagine modificată în care apare alături de premierul Italiei, Giorgia Meloni, însoțită de mesajul „Este nevoie de un ordin de restricție”, într-un nou episod al deteriorării relației dintre Washington și Roma. Fotografia a fost postată fără explicații, astfel că nu este clar la ce se referă exact comentariul. Din partea Italiei, ministrul Apărării, Guido Crosetto, a încercat să reducă miza conflictului, spunând la Sky TG24 că „oamenii vin și pleacă, dar relațiile trebuie să dăinuie”. Și ministrul de Externe, Antonio Tajani, a transmis că este „sigur că relațiile transatlantice depășesc cu mult comentariile individuale”. Meloni nu a răspuns imediat personal, notează Euronews.com, citat de Știrile Pro TV. De unde a pornit conflictul și ce îl alimentează Tensiunile s-au intensificat la finalul lunii iunie, după ce Trump a susținut că Meloni l-ar fi „implorat” să facă o fotografie împreună pentru a-și crește popularitatea. Ulterior, Trump a reluat atacurile într-o postare pe Truth Social , în care a acuzat-o că ar fi respins SUA „atunci când a fost vorba de a împiedica Iranul să obțină sau să dezvolte o armă nucleară”. În replică, Meloni a respins acuzațiile și a calificat atacurile drept lipsite de sens. „Aceste atacuri constante și neprovocate sunt fără sens”. Ea a adăugat că asocierea cu Trump nu i-ar fi adus beneficii de popularitate și i-a sugerat președintelui american să se uite la propriile cote. Miza operațională: decizii militare și acces la infrastructură Potrivit materialului, relația dintre cei doi lideri s-a răcit în ultimele luni și pe fondul consecințelor economice ale războiului dintre SUA și Israel în Iran, dar și după ce Meloni ar fi refuzat să permită avioanelor americane cu destinația Orientul Mijlociu să folosească baza aeriană din Sicilia. Cei doi au avut și un schimb de poziții pe tema Papei Leo al XIV-lea, după ce Trump l-a criticat, iar Meloni l-a apărat, argumentând că este „corect și normal” ca liderul Bisericii Catolice să facă apel la pace și să condamne războiul. În contextul summitului NATO de la Ankara , escaladarea publică dintre doi aliați importanți adaugă presiune politică într-un moment în care coordonarea transatlantică depinde de decizii concrete și de cooperare practică, inclusiv pe zona de logistică și utilizare a infrastructurii militare. [...]
