Știri
Știri din categoria Diverse
Finlanda și Ucraina extind producția comună de drone și transferul de tehnologie, într-un acord care mută cooperarea din zona de ajutor militar punctual spre proiecte industriale și capabilități operaționale pe termen lung, potrivit Digi24.
Înțelegerea a fost semnată la câteva ore după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb, a vorbit în Consiliul de Securitate al ONU despre ritmul lent al ofensivei ruse în Donbas și despre costurile umane foarte mari ale războiului. Materialul citat de Digi24 indică faptul că acordul este relatat de Kyiv Post.
Documentul depășește un contract clasic de achiziție, iar, potrivit Președinției Finlandei, include:
Volodimir Zelenski a insistat că miza este securitatea și producția comună, nu o tranzacție comercială de tip „vânzare-cumpărare”.
În intervenția de la ONU, Stubb a susținut că Rusia a cucerit aproximativ 900 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în acest an, în timp ce Ucraina ar fi recucerit aproximativ 800 de kilometri pătrați, concluzia fiind că „linia de contact practic nu se mișcă”.
Stubb a avertizat că, în acest ritm, cucerirea restului Donbasului „va dura ani” și a vorbit despre pierderi de aproximativ 25.000 de soldați uciși în fiecare lună. El a pus stagnarea frontului pe seama unei forme de război dominată de drone și supraveghere aproape permanentă, descriind porțiuni ale câmpului de luptă drept „zone ale morții” cu o lățime de aproximativ 20 de kilometri, unde deplasarea devine extrem de riscantă.
Finlanda a livrat deja Ucrainei 34 de pachete de sprijin, iar Stubb a descris relația tot mai mult ca pe un proces „în ambele sensuri”, în care Helsinki învață din experiența de luptă și inovația Ucrainei pentru a-și consolida propriile capacități.
Întâlnirea de la New York, la care a participat și premierul norvegian Jonas Gahr Støre, a vizat și protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei și întărirea apărării antiaeriene înainte de iarnă, Zelenski afirmând pe X că se lucrează la consolidarea apărării antiaeriene și la reducerea capacității Rusiei de a miza pe atacuri balistice.
Recomandate
UE condiționează noi fonduri pentru Ucraina de ritmul reformelor , iar acest lucru a ieșit la suprafață într-o întâlnire descrisă ca „tensionată” între Volodimir Zelenski și Ursula von der Leyen , la New York, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg și o sursă familiarizată cu discuțiile. Miza imediată: sprijin financiar și militar suplimentar, pe fondul îngrijorărilor Kievului privind intensificarea atacurilor rusești în iarnă și deficitul de rachete pentru apărarea antiaeriană. Ucraina a cerut un sprijin european mai consistent, în condițiile riscului unor atacuri asupra infrastructurii și sistemului energetic în sezonul rece. În același timp, potrivit relatării Bloomberg, tensiunile au fost alimentate de discuțiile despre ritmul reformelor din Ucraina și condițiile atașate de UE pentru acordarea unor noi fonduri. Un alt punct sensibil a fost reacția Kievului la decizia UE de a ridica sancțiunile împotriva a doi oligarhi ruși, măsură luată ca parte a unui acord privind extinderea regimului mai amplu de sancțiuni. Ce bani sunt în joc și cum sunt legați de reforme După întâlnire, Ursula von der Leyen a transmis pe X că Europa își intensifică sprijinul pentru apărarea Ucrainei și a legat explicit sprijinul bugetar de avansul reformelor în Parlamentul ucrainean (Rada): „Noul nostru program antibalistic poate contribui la creșterea rapidă a producției. Urmează mai mult sprijin în domeniul apărării. Și, pe măsură ce reformele din Rada (n.r. Parlamentul ucrainean) avansează, va veni și mai mult sprijin bugetar. Mai avem 37 de miliarde de euro disponibile în acest an calendaristic.” Separat, Comisia Europeană anunțase deja în septembrie noi fonduri pentru apărarea Ucrainei: pe 11 septembrie, o finanțare suplimentară de 6,1 miliarde de euro pentru achiziția de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, muniție, drone și echipamente pentru războiul electronic; pe 18 septembrie, plata a 3,3 miliarde de euro pentru achiziții în domeniul apărării, inclusiv drone și rachete. De ce contează: condiționalitatea poate încetini fluxul de finanțare Discuțiile despre reformele interne au loc în paralel cu negocierile privind sprijinul financiar european. Potrivit unei relatări Bloomberg, oficialii UE vor să vadă progrese înainte de a aproba fonduri suplimentare, în special în: legislația privind economia subterană; colectarea veniturilor fiscale; alinierea legislației ucrainene la normele europene. În acest context, la 22 septembrie, viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Chentsov, a prezentat Grupului de lucru pentru extindere și țărilor care negociază aderarea la UE stadiul îndeplinirii obligațiilor asumate de Ucraina în procesul de negociere pentru aderare. Totodată, von der Leyen a indicat și o direcție de cooperare pe termen mai lung: dezvoltarea împreună cu Ucraina a unui sistem modular de apărare antirachetă, în cadrul proiectului Freya. [...]
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
Elena Lasconi susține alegeri anticipate și anticipează o majoritate PSD–AUR , într-un mesaj care pune presiune politică pe președintele Nicușor Dan și alimentează incertitudinea privind formula de guvernare, potrivit Digi24 . Fostul candidat la alegerile prezidențiale a lansat un atac direct la adresa șefului statului, pornind de la un episod descris ca fiind „de râsul lumii” în contextul unei întâlniri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski . Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În fața ta”, care urmează să fie difuzată sâmbătă și duminică, de la ora 14:00. „E o catastrofă. (...) Deci suntem de râsul lumii”, a declarat Elena Lasconi. Ce spune Lasconi despre anticipate și viitoarea guvernare Lasconi afirmă că susține ideea alegerilor anticipate, dar avertizează că un astfel de scenariu ar putea produce o majoritate parlamentară PSD–AUR. „Eu vă spun, o să facă majoritate PSD cu AUR, dacă o să fie alegeri anticipate, dar ăștia n-or să livreze nimic”, a precizat Lasconi. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții din partea președintelui Nicușor Dan la aceste declarații. [...]
Kremlinul condiționează o nouă întâlnire Putin–Trump de un acord oficial , semnal care menține incertitudinea diplomatică în jurul dosarului Ucraina, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin „rămâne pregătit” pentru o nouă întrevedere cu președintele american Donald Trump , însă doar dacă se ajunge la „un acord concret” privind organizarea unor discuții oficiale. În acest moment, a precizat Peskov, nu există detalii concrete despre o astfel de întâlnire. Mesajul Moscovei este că discuțiile la vârf nu pot avea loc fără o înțelegere formală prealabilă, ceea ce sugerează că o eventuală reluare a contactelor directe ar depinde de un cadru negociat și acceptat de ambele părți, nu de inițiative ad-hoc. Legătura cu negocierile privind Ucraina În același context, Peskov a reiterat că poziția Rusiei privind o posibilă întâlnire între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski „rămâne neschimbată”. El a spus că Zelenski „poate veni la Moscova”, dar a susținut că o întâlnire înainte ca negocierile să se desfășoare la nivel de experți ar fi „inutilă” și, „se pare”, o pierdere de timp. Totodată, Peskov a afirmat că „în prezent nu există condiții prealabile” pentru a trece la „o cale a păcii” în negocierile privind Ucraina, deși Rusia ar rămâne deschisă la discuții. Acuzații către aliații Kievului și referire la Marea Britanie Peskov a reluat și criticile la adresa aliaților Ucrainei, susținând că aceștia aprovizionează activ forțele armate ucrainene cu arme și oferă sprijin financiar. În plus, a acuzat Marea Britanie că „alimentează sentimentele rusofobe”, afirmând că „Germania, Franța și multe alte țări europene” ar face același lucru. Trump declarase cu o zi înainte că s-ar putea întâlni din nou cu Putin, mai notează Digi24. [...]
Confirmarea unui focar de pestă porcină africană oprește activitatea unei ferme comerciale din Buzău și scoate din producție 5.720 de porci , ceea ce poate genera pierderi economice pentru crescători și perturbări operaționale în zonă, potrivit Digi24 . Focarul a fost confirmat într-o exploatație comercială din localitatea Stâlpu, iar Prefectura a anunțat că ferma va fi închisă, iar toate animalele vor fi sacrificate pentru a limita răspândirea bolii. Autoritățile au început o anchetă epidemiologică. Măsuri operaționale: zone de protecție și restricții de mișcare În jurul focarului urmează să fie instituită o zonă de protecție pe o rază de trei kilometri, iar zona de supraveghere se va întinde până la zece kilometri, incluzând zona de protecție. În perimetrul vizat se mai află două exploatații comerciale de porci. Mișcarea animalelor va fi restricționată pentru o perioadă care urmează să fie stabilită prin planul adoptat de Centrul Local de Combatere a Bolilor Buzău . Restricții locale și sancțiuni Pentru locuitorii din Stâlpu, proprietarii de animale trebuie să țină porcii închiși în curți, fără acces la pășunat sau la bălți. Orice suspiciune de îmbolnăvire trebuie anunțată imediat medicului veterinar împuternicit. Până la clarificarea situației epidemiologice din fermă, în Stâlpu nu vor putea fi organizate piețe, târguri sau expoziții de păsări și animale. Nerespectarea măsurilor poate fi sancționată cu amenzi de până la 3.600 de lei. Când ar putea fi reluată activitatea fermei Activitatea exploatației va putea fi reluată numai după închiderea focarului. Procedura poate începe după cel puțin 30 de zile de la declararea acestuia, după efectuarea dezinfecției finale și verificarea eficienței prin probe de sanitație. După alte 15 zile este recomandată introducerea unor animale-santinelă, care vor fi monitorizate timp de o lună înainte ca ferma să își poată relua activitatea în condiții normale. Reprezentanții Prefecturii au precizat că pesta porcină africană nu se transmite la oameni, dar se răspândește rapid în rândul porcilor și poate provoca pierderi economice importante crescătorilor. [...]
