Ministerul Finanțelor mizează pe investițiile din fonduri europene ca amortizor al încetinirii economice, după ce datele INS arată stagnarea PIB în trimestrul II față de trimestrul I și o scădere anuală, potrivit Digi24. Mesajul Guvernului este că „contracția economică s-a temperat”, iar semnalele de reechilibrare vin din accelerarea investițiilor, îmbunătățirea exporturilor nete și reducerea deficitului extern, pe fondul unei inflații în scădere.

În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul „s-a menținut la același nivel” în termeni reali față de trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul II din 2025, economia a scăzut cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier. Pe primele șase luni, contracția a fost de 0,8% față de aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier.

Investițiile din fonduri europene, argumentul central al Finanțelor

Ministerul Finanțelor indică drept principal sprijin evoluția investițiilor finanțate din fonduri europene: în prima jumătate a anului, acestea au crescut de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei, adică un avans de 56%. Instituția le leagă și de dinamica favorabilă a construcțiilor, inclusiv pe fondul proiectelor de infrastructură.

Finanțele susțin că lucrările în infrastructura de transport și energie pot avea efecte dincolo de contribuția imediată la PIB, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea capacității interne de producție.

Exporturi nete mai bune și deficit extern în scădere, dar cu limitări pe termen scurt

Un alt element invocat este contribuția exporturilor nete, care a devenit pozitivă începând cu trimestrul IV din 2025, în condițiile în care importurile au avut o evoluție mai temperată, concomitent cu creșterea exporturilor.

În primele cinci luni ale anului, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de aceeași perioadă din 2025, iar deficitul comercial cu bunuri a scăzut cu 3,9%, pe fondul unei creșteri a exporturilor de 2,3% și al unui avans marginal al importurilor. Ministerul Finanțelor avertizează însă că investițiile în derulare presupun și importuri de echipamente și tehnologie, ceea ce poate încetini temporar reducerea deficitului extern.

Inflația coboară, dar riscurile rămân

Ministerul Finanțelor notează și scăderea inflației: rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 8,2% în iulie, iar instituția se așteaptă ca dezinflația să se accentueze din august, odată cu estomparea efectelor de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut. La temperarea presiunilor asupra prețurilor ar contribui și încetinirea consumului și a dinamicii salariale, deși inflația rămâne ridicată, iar tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor energiei sunt menționate ca riscuri.

În acest context, Alexandru Nazare spune că ajustarea ar trebui să ducă la schimbarea modelului de creștere, de la consum către investiții, productivitate și competitivitate, cu un „cadru fiscal stabil” care să corecteze dezechilibrele fără a tăia investițiile.

„Datele din prima parte a anului 2026 oferă primele semnale ale acestui proces de reechilibrare: contracția economică s-a temperat, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat, contribuția exporturilor nete s-a îmbunătățit, deficitul extern se reduce, iar inflația a reintrat pe o traiectorie descendentă.”