Știri
Știri din categoria Diverse
Crin Antonescu pune prelungirea interimatului de la Palatul Victoria pe seama președintelui și a Parlamentului, susținând că Ilie Bolojan „va pleca” din funcție imediat ce va fi învestit un nou guvern, potrivit Digi24.
Fostul președinte al PNL a declarat că menținerea lui Bolojan și a guvernului său la Palatul Victoria nu ține „exclusiv” de voința acestuia, ci de decizia președintelui Nicușor Dan și de existența unei majorități parlamentare care să învestească un cabinet. În acest context, Antonescu afirmă că reproșul potrivit căruia Bolojan „se cramponează de scaun” nu ar avea temei.
„Domnul Bolojan va pleca în momentul în care domnul Nicușor Dan și o majoritate parlamentară vor învesti un guvern. Până atunci, responsabilitatea acestei întârzieri nu-i aparține domnului Bolojan.”
Antonescu spune că, dacă ar fi fost ales președinte, nu l-ar fi desemnat pe Ilie Bolojan prim-ministru și că ar fi optat pentru ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe care îl indică drept soluție și pentru actualul șef al statului.
„Pe cine ar fi trebuit să desemneze domnul Nicușor Dan de trei luni de zile (...) pe Alexandru Nazare.”
Totodată, Antonescu susține că Ilie Bolojan ar fi fost folosit de Nicușor Dan ca „atuu electoral”.
În aceeași intervenție, fostul lider PNL l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, pe care l-a numit „demagog rudimentar”, inclusiv în legătură cu „criza energiei”, potrivit relatării citate de Digi24.
„Este un demagog rudimentar domnul Bolojan. (...) O spun, nu e o jignire, este un demagog rudimentar inclusiv în chestiunea asta (n.r. privind criza energiei).”
În material se precizează că declarațiile au fost făcute sâmbătă seară, într-o emisiune televizată, iar informațiile sunt atribuite news.ro de către Digi24.
Recomandate
Menținerea ratingului României la „recomandat investițiilor” rămâne legată de disciplina bugetară , iar președintele Nicușor Dan avertizează că, deși decizia Moody’s confirmă progrese, perspectiva rămâne „rezervată”, potrivit Digi24 . În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că evaluările agențiilor de rating „nu sunt doar aprecieri tehnice”, pentru că se traduc în costuri de finanțare mai mici pentru stat și în încredere mai mare pentru investitori, cu efecte indirecte asupra investițiilor, dezvoltării și locurilor de muncă. Nicușor Dan a apreciat că menținerea ratingului în categoria „recomandat investițiilor” este „rezultatul efortului instituțional, al cetățenilor și al mediului de afaceri”. „Evaluările agențiilor de rating nu sunt doar aprecieri tehnice, ci au impact asupra vieții tuturor, pentru că înseamnă costuri mai mici pentru împrumuturile statului, mai multă încredere pentru investitori și, implicit, șanse mai bune pentru investiții, dezvoltare și locuri de muncă.” Ce condiții indică Moody’s și Fitch pentru perioada următoare Președintele a punctat că, în pofida confirmării ratingului, „mai avem mult de muncă”, iar agențiile Moody’s și Fitch pun accent pe două direcții, conform mesajului citat de Digi24: nevoia unui buget pentru 2027, „agreat până la finalul acestui an”; măsuri pentru limitarea creșterii cheltuielilor statului. În același context, Nicușor Dan a enumerat și priorități pentru revenirea la creștere economică: accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, management de calitate în companiile de stat și predictibilitate fiscală. Euro: „acord de principiu”, dar proces de durată Referitor la aderarea la euro, președintele a spus că există un acord de principiu al formațiunilor politice pentru „o asumare concretă” a obiectivului, însă a subliniat că este un proces de durată, care trebuie prioritizat și însoțit de dezbateri. Mesajul se încheie cu un apel la reducerea tensiunii politice și la concentrarea pe reformele asumate, în ideea că obiectivele economice și fiscale invocate pot fi atinse doar prin cooperare politică și orientare către interesul public. [...]
Contestarea la CCR a modificărilor la Legea ANI poate decide accesul României la 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului este finalul lunii august, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că verificarea constituționalității este „necesară”, pe fondul unor modificări operate în Parlament pe care le descrie drept „țintite” politic. Bolojan a declarat la RFI România că jalonul din PNRR privind legea integrității „nu” este pierdut, chiar dacă proiectul a fost contestat la Curtea Constituțională de USR, demers la care s-a alăturat și PNL. În viziunea sa, miza este ca CCR să se pronunțe rapid, pentru a nu bloca calendarul de corectare sau promulgare. „Această verificare de constituționalitate este necesară, pentru că acele modificări care au fost făcute nu sunt din grijă pentru transparență, nu sunt din grijă pentru integritate, ci pur și simplu sunt modificări făcute țintit pentru plăți politice”, a spus premierul interimar. Două scenarii, un termen strâns Potrivit premierului interimar, după analiza CCR există două variante: dacă anumite articole sunt declarate neconstituționale, legea se întoarce în Parlament, iar „de săptămâna viitoare” ar mai exista „încă două săptămâni” pentru corecturi; dacă articolele sunt declarate constituționale, actul normativ merge la promulgare. În același timp, Bolojan avertizează că, dacă modificările sunt declarate neconstituționale, crește riscul ca jalonul să nu fie îndeplinit în timp util. De ce contează: bani în buget și investiții publice Bolojan a legat direct îndeplinirea jaloanelor de fluxurile financiare din PNRR, afirmând că fiecare lege adoptată în formula negociată cu Comisia Europeană înseamnă „o bifare” și virarea unor sume „de peste 700 de milioane de euro” pentru fiecare lege. El a indicat două efecte principale ale acestor bani: sunt luați în calcul la „echilibrele bugetare”, cu impact asupra credibilității României în fața investitorilor, Comisiei Europene și agențiilor de rating, ceea ce influențează costul împrumuturilor statului; finanțează investiții publice mari, precum Autostrada Moldovei, modernizarea liniilor de cale ferată, spitale în construcție, anvelopări de blocuri și proiecte în școli. În material se arată că legea riscă să nu mai intre în vigoare până la finalul lunii august, ceea ce ar putea duce la pierderea a 770 de milioane de euro la acest capitol. Context suplimentar despre contestarea legii este disponibil în articolul Digi24: „USR și PNL au contestat legea integrității la CCR. Milioane de euro din PNRR, în pericol” . [...]
România intră cu până la 50 de milioane de euro într-un fond regional de infrastructură, mizând pe efectul de „multiplicare” a banilor publici prin atragerea de capital privat , potrivit Digi24 . Participarea se face prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) , în noul „Fond al Fondurilor pentru Infrastructură” al Inițiativei celor Trei Mări, decizie aprobată joi de Guvern, conform ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Contribuția anunțată este „de până la 50 de milioane de euro” (aprox. 250 de milioane de lei), iar obiectivul declarat este atragerea unui volum mai mare de capital privat pentru investiții strategice în infrastructură. Fondul ar urma să fie administrat de Fondul European de Investiții , element pe care Nazare îl leagă de „standarde ridicate” de selecție, monitorizare și gestionare a investițiilor. Ce tip de proiecte ar putea fi finanțate În postarea citată de Digi24, ministrul indică patru direcții în care ar putea merge finanțările prin acest mecanism: investiții în energie, pentru un sistem „mai sigur și mai modern”; infrastructură de transport, pentru conexiuni mai bune și timp câștigat pentru oameni și companii; infrastructură digitală, considerată esențială pentru servicii publice și economie; proiecte de infrastructură socială, cu impact asupra calității vieții. De ce contează pentru economie și piața de finanțare Miza economică a deciziei este folosirea unei contribuții publice ca „ancoră” pentru a mobiliza bani privați în proiecte mari de infrastructură, unde finanțarea exclusiv bugetară este, de regulă, insuficientă sau greu de susținut pe termen lung. În același timp, implicarea Fondului European de Investiții ca administrator este prezentată ca o garanție de guvernanță și disciplină investițională, ceea ce poate conta în credibilitatea proiectelor în fața investitorilor. Nazare afirmă că rolul BID, ca bancă de dezvoltare a statului român, este să susțină tot mai mult investițiile în proiecte importante pentru economie și „multiplicarea investițiilor private”, prin transformarea proiectelor strategice în investiții efective. Ce urmează Din informațiile publicate nu reiese un calendar de implementare sau o listă de proiecte care vor intra la finanțare. În acest stadiu, decizia Guvernului stabilește participarea României și plafonul contribuției, urmând ca selecția și finanțarea proiectelor să depindă de mecanismele fondului administrat de Fondul European de Investiții. [...]
Opoziția belarusă din exil pregătește un dosar de probe care ar putea alimenta viitoarele proceduri ale unui Tribunal Special pentru crima de agresiune , într-un demers ce urmărește să extindă răspunderea juridică pentru războiul din Ucraina și asupra regimului de la Minsk, potrivit Digi24 . Opoziția belarusă susține că a strâns un „set consolidat de probe” pe care intenționează să îl transmită Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei și Parchetului General, pentru a documenta faptul că regimul lui Aleksandr Lukașenko ar fi fost „complice la agresiunea” Rusiei împotriva Ucrainei începând din 2022. Pavel Latușka, vicepreședintele guvernului belarus în exil, a declarat pentru agenția poloneză de presă de stat PAP că materialul ar urma să fie folosit într-o eventuală anchetă sub egida Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. Miza: completarea „golului” de jurisdicție pentru crima de agresiune Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei este conceput pentru investigarea și urmărirea penală a înalților oficiali considerați responsabili de declanșarea agresiunii. Conform articolului, noua instanță ar urma să acopere o lacună a Curții Penale Internaționale (CPI) , care are competențe limitate privind crima de agresiune în cazul războiului din Ucraina. În luna mai, 36 de țări și Uniunea Europeană au semnat un acord pentru instituirea unui comitet de conducere care să supravegheze pregătirile tribunalului, inclusiv bugetul și structura administrativă. Latușka a cerut statelor democratice accelerarea ratificării necesare pentru ca organismul să devină operațional. Ce susține opoziția despre rolul Belarusului în invazie Potrivit opoziției, Belarus ar fi permis forțelor ruse să folosească teritoriul și infrastructura țării pentru operațiuni militare împotriva Ucrainei. În februarie 2022, trupele ruse au intrat în nordul Ucrainei de pe teritoriul Belarusului, iar avioane și rachete rusești ar fi operat de pe teritoriul belarus. Opoziția îl acuză, de asemenea, pe Lukașenko de implicare în presupuse crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv în transferul unor copii ucraineni în Belarus și presupusa îndoctrinare ulterioară a acestora, potrivit TVP World, citată de Digi24. Extinderea demersului: represiunea internă și ancheta CPI Demersul opoziției vizează și represiunea internă. Latușka a făcut apel la sprijin pentru sesizarea transmisă de Lituania către CPI privind presupuse deportări forțate și persecuția societății civile și a adversarilor politici de către regimul de la Minsk. Lituania a sesizat CPI în septembrie 2024, iar în martie 2026 Curtea a deschis o anchetă privind posibile crime împotriva umanității comise de regimul belarus. Potrivit unui raport al Consiliului Europei din 2023, între 300.000 și 500.000 de belaruși ar fi părăsit țara în urma represiunii intensificate după alegerile prezidențiale contestate din 2020. Latușka a mai spus pentru PAP că, până acum, autoritățile poloneze nu s-au alăturat Lituaniei în susținerea sesizării către CPI. Dosarul de probe pregătit de opoziție urmează să fie transmis autorităților ucrainene, în speranța că va fi utilizat în proceduri judiciare viitoare privind responsabilitatea pentru agresiunea împotriva Ucrainei. [...]
SUA au obținut de la Ucraina limitarea atacurilor în Marea Neagră, pentru a reduce riscul unor noi întreruperi ale exporturilor de petrol din Kazahstan , un flux considerat critic pentru piața globală și pentru rafinăriile europene, inclusiv din România, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Înțelegerea vizează atât infrastructura Consorțiului Conductelor de la Marea Caspică (CPC), cât și petrolierele non-ruse care se îndreaptă spre terminalul CPC din Novorossiisk (Rusia), cu condiția ca navele să nu fie sancționate de Ucraina și să nu transporte mărfuri rusești. Un reprezentant al guvernului SUA, citat de Bloomberg, a spus că Ucraina a acceptat aceste restricții și a creat puncte de contact pentru schimb de informații cu transportatorii comerciali, pentru a sprijini trecerea în siguranță a navelor. De ce contează: CPC este o rută cheie pentru petrolul kazah Terminalul CPC este descris ca esențial pentru livrarea petrolului din Kazahstan, în condițiile în care statul din Asia Centrală nu are capacități semnificative de export pe rute alternative. În mod obișnuit, aproximativ 2% din livrările mondiale de țiței trec prin CPC, iar rafinăriile europene – inclusiv din România – depind în mare măsură de volumele din această zonă, potrivit informațiilor din articol. Acordul este prezentat ca un pas care ar putea susține creșterea livrărilor în regiune, după ce atacuri recente asupra navelor din apropierea terminalului CPC au redus activitatea: operațiunile de încărcare au fost întrerupte, iar o parte dintre armatori au început să evite zona. Ce prevede acordul și ce nave rămân potențiale ținte Conform termenilor descriși, Kievul ar furniza expeditorilor instrucțiuni care stabilesc ce nave pot deveni ținte. Înțelegerea presupune că navele protejate de atacuri: nu sunt vizate de sancțiuni ucrainene; nu transportă petrol rusesc sau alte mărfuri rusești; nu aparțin persoanelor fizice sau juridice ruse. O altă sursă, „la curent cu situația”, a declarat că Ucraina rămâne în contact strâns cu companiile americane și cu administrația Trump pe teme de securitate și protecție a navigației comerciale. Context: presiune pe piața petrolului și riscuri operaționale persistente Materialul notează că, deși transporturile au fost reluate, ele rămân sub nivelul obișnuit din cauza intensificării atacurilor cu drone în apropierea orașului Novorossiisk, iar autoritățile ruse suspendă de regulă încărcarea când există avertismente privind prezența dronelor. În același timp, articolul plasează discuția într-un context mai larg de tensiuni pe piața petrolului, menționând că războiul din Iran și reducerea livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz au contribuit la un deficit pe piață, iar scumpirea petrolului și a combustibililor s-a propagat în economie. În plan politic intern american, textul indică faptul că prețurile la pompă au devenit un subiect sensibil înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Separat, publicația amintește că Turcia a cerut Rusiei și Ucrainei măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră, după ce o navă turcească a fost avariată într-un atac cu drone lângă portul Novorossiisk, iar trei membri ai echipajului au fost grav răniți. [...]
Bulgaria ridică miza de securitate la granița cu România după prăbușirea unei drone lângă o conductă strategică de gaze , iar Ministerul de Externe de la Sofia o convoacă pe ambasadoarea Ucrainei, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc sâmbătă, în apropierea frontierei cu România, în vecinătatea gazoductului Trans-Balcanic . Întâlnirea cu ambasadoarea Olesea Ilaşciuk este programată pentru luni, deoarece diplomata se află în prezent la Kiev, conform informațiilor transmise de echipa ministrului bulgar de Externe. Ministerul de la Sofia a indicat că decizia vine după prăbușirea dronei și în contextul sensibilității zonei, inclusiv prin proximitatea unei infrastructuri energetice considerate strategică. Ce știe Sofia despre dronă și de ce contează pentru infrastructura energetică Ministerul bulgar al Apărării a precizat anterior că dispozitivul era un tip de dronă „utilizat pe scară largă de forțele armate ucrainene”, dar a adăugat că „în prezent, nu există indicii că ar fi fost vorba despre un incident deliberat”. Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că resturile aparatului au fost găsite sâmbătă și că drona „a explodat în imediata vecinătate a punctului de trecere a frontierei Kardam, la granița cu România”, la „1.000 de metri” de o stație de comprimare a gazoductului Trans-Balcanic. Prăbușirea, pe un câmp de floarea-soarelui, nu a provocat victime. Reacția Kievului: negare a intenției și promisiunea unei anchete Ucraina a transmis sâmbătă că nu a vizat „în mod deliberat” Bulgaria și a promis o anchetă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Gheorghi Tîhîi, a spus că autoritățile ucrainene sunt în contact cu partea bulgară pentru clarificarea circumstanțelor. „Putem afirma cu certitudine că armata ucraineană nu a direcționat în mod deliberat nicio aeronavă către Bulgaria” În același timp, oficialul ucrainean nu a confirmat dacă drona era într-adevăr ucraineană, potrivit relatării. Ce urmează Convocarea ambasadoarei deschide un canal diplomatic formal pentru lămurirea incidentului și pentru stabilirea responsabilităților, în condițiile în care explozia a avut loc aproape de o stație de comprimare a unui gazoduct strategic. Deocamdată, informațiile publice nu indică intenționalitate, iar Ucraina spune că investighează cazul. [...]
