Știri
Știri din categoria Diverse
Ministerul Finanțelor a stabilit procedura pentru bonificația de 3% la impozit, iar ANAF o va aplica automat, fără cereri din partea firmelor, potrivit Digi24. Măsura vizează contribuabilii care și-au îndeplinit obligațiile fiscale și se aplică impozitului pe profit și impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului fiscal 2025.
Ordinul, avizat de ministrul Finanțelor, pune în aplicare articolul 7 din OUG nr. 8/2026 și definește mecanismul prin care facilitatea fiscală este acordată contribuabililor eligibili. Documentul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, după ce proiectul a fost în consultare publică în luna iunie.
Pentru a păstra procedura simplificată, firmele nu trebuie să depună cereri sau documente suplimentare. ANAF verifică automat îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și emite deciziile de acordare.
Conform Ministerului Finanțelor, bonificația se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ, în principal, următoarele condiții:
Suma reprezentând bonificația de 3% va fi utilizată pentru compensarea obligațiilor fiscale ale contribuabilului, potrivit Codului de procedură fiscală. În situațiile prevăzute de lege, dacă bonificația nu este compensată, suma poate fi restituită contribuabilului.
Ordinul include și modele standardizate pentru deciziile de acordare, modificare și anulare a bonificației și stabilește reguli pentru cazurile în care se depun declarații rectificative sau apar diferențe de impozit în urma controalelor fiscale.
Ministerul Finanțelor arată că, în 2025, persoanelor juridice (plătitori de impozit pe profit și impozit pe veniturile microîntreprinderilor) li s-au acordat bonificații totale de aproximativ 269 de milioane de lei, aferente impozitelor datorate pentru anul fiscal 2024.
Separat, pentru persoane fizice, în 2026 au fost acordate bonificații totale de 43,5 milioane de lei pentru plata anticipată a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aferente anului 2025, efectuată până la 15 aprilie 2026.
Recomandate
Redeschiderea centralelor pe cărbune riscă să blocheze plăți din PNRR și să aducă penalități de peste 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) , avertizează secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi , potrivit Digi24 . Bușoi susține că ideea de a reporni unități pe cărbune deja închise, pentru care România a primit fonduri ca să dezvolte proiecte alternative, „sună bine politic”, dar ar fi „extrem de periculoasă” din perspectiva relației cu partenerii europeni și a riscului de sancțiuni financiare. Mesajul a fost publicat pe pagina sa de Facebook. Miza: bani europeni și credibilitate în negocierile cu Comisia Europeană Secretarul de stat spune că Guvernul își concentrează eforturile pe menținerea temporară în funcțiune a Unității de la Turceni, în cadrul Jalonului 119A, care vizează reforma pieței de energie electrică prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. În sprijinul demersului ar exista concluziile unui studiu „validat și de ACER ” (Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei), pe fondul unei situații dificile în regiune. Bușoi face diferența între negocierea menținerii temporare a unor capacități și anularea, prin modificare legislativă, a unei reforme „asumate, validate și finanțate”. Ce consecințe invocă Ministerul Energiei În evaluarea sa, o schimbare legislativă care ar permite redeschiderea/menținerea pe termen mai lung a producției pe cărbune ar putea avea efecte directe asupra finanțărilor europene: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități care „pot ajunge la peste un miliard de euro” (aprox. peste 5 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură, inclusiv proiecte energetice. „Consecințele pentru România pot fi serioase: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, penalități care pot ajunge la peste un miliard de euro și punerea în pericol a fondurilor destinate spitalelor, școlilor și infrastructurii, inclusiv a unor proiecte energetice importante.” Context: amendament în Senat pe decarbonizare Avertismentul vine după ce Senatul a adoptat o propunere legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, cu un amendament al PSD care prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”. Proiectul include și excepții care ar permite punerea în funcțiune a unor noi capacități pe lignit sau huilă în anumite situații, inclusiv pentru constituirea de rezerve destinate mobilizării și războiului, respectiv pentru scenarii legate de starea de urgență sau asediu. Bușoi afirmă că Guvernul negociază cu Comisia Europeană și caută soluții pentru protejarea sistemului energetic național fără a pune în pericol fondurile europene, insistând pe „decizii echilibrate” care să apere atât securitatea energetică, cât și interesele financiare ale României. [...]
SUA întârzie licența care ar permite Ucrainei să producă rachete Patriot , iar amânarea menține presiunea pe lanțul de aprovizionare și pe capacitatea de apărare aeriană a Kievului înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: Ucraina încearcă să reducă dependența de livrările externe într-un context de penurie globală de sisteme și rachete Patriot, în timp ce Rusia își intensifică atacurile cu rachete și drone, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Digi24 citează o analiză Euronews care arată că, deși președintele Donald Trump a indicat la începutul lui iulie că SUA ar acorda o licență de producție, la finalul lunii a spus că nu există încă o decizie finală, invocând sensibilitatea transferului de tehnologie militară avansată. De ce se blochează licența: reguli de export și controlul producției Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , a declarat că este puțin probabil ca Statele Unite să ajungă la un acord cu Ucraina privind producția comună de rachete de interceptare Patriot înainte de această iarnă. Într-un interviu acordat Fox News, el a subliniat că rachetele de interceptare PAC-3 Patriot sunt strict controlate de regulile americane de export, ceea ce limitează acordarea rapidă a licențelor. „Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă. Așadar, vom continua să lucrăm la acest aspect.” Whitaker a mai spus că SUA nu permit producția acestor rachete decât în Statele Unite, de către producători americani. Ce opțiuni rămân pe termen scurt: transferuri și creșterea producției în SUA Până la un acord de coproducție, prioritatea Washingtonului și a aliaților este să acopere nevoile imediate ale Ucrainei „cât mai repede posibil” înainte de iarnă, prin două direcții menționate în material: transferuri de rachete de interceptare excedentare de la aliați; extinderea producției americane. În paralel, Whitaker a indicat că există discuții despre o cooperare industrial-militară mai amplă cu Ucraina și aliații europeni, inclusiv oportunități de coproducție pentru consolidarea bazei industriale. Contextul de piață: cerere mare, stocuri tensionate, ritmuri de producție Digi24 notează că sistemele Patriot sunt fabricate în SUA de Raytheon și Lockheed Martin și sunt folosite pe scară largă de aliații americani. Stocurile globale au fost afectate, inclusiv pe fondul conflictelor din Iran și Ucraina. Potrivit informațiilor prezentate de Kiev și citate în articol, Lockheed Martin produce aproximativ 60–65 de rachete de interceptare pe lună, în timp ce Rusia ar produce lunar în jur de 120 de rachete balistice, pe lângă alte sisteme. În același timp, Moscova și-ar fi adaptat atacurile pentru a exploata vulnerabilitățile apărării aeriene ucrainene. Ce urmează: discuții politice și o posibilă vizită la Kiev Subiectul licenței a fost discutat și la întâlnirea Trump–Zelenski de la Washington, pe 29 iulie, inclusiv în legătură cu extinderea producției interne de echipamente de apărare ale Ucrainei. Zelenski a spus că discuțiile au vizat posibile licențe pentru rachetele interceptoare Patriot, fără un calendar comunicat. În plan diplomatic, reprezentanții speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma „probabil” să viziteze Kievul în a doua jumătate a lunii august, potrivit relatărilor din presă menționate în articol. Zelenski a indicat că vrea să discute relansarea negocierilor de pace și să ofere o imagine directă asupra situației din Ucraina. Pentru Kiev, problema licențelor este prezentată ca o combinație între reziliență pe termen lung și necesitate imediată: oficialii ucraineni susțin că o coproducție ar accelera aprovizionarea și ar integra Ucraina mai ferm în baza industrială de apărare occidentală, iar Zelenski a cerut un flux constant de rachete de interceptare pe tot parcursul anului 2026, care ar putea fi finanțat de partenerii europeni. [...]
Escaladarea retoricii Phenianului crește riscul de tensiuni în Pacific , după ce Coreea de Nord a avertizat Japonia că „se va întâmpla ceva neplăcut”, pe fondul consolidării capacităților militare ale Tokyo-ului, potrivit Digi24 . Amenințarea a fost formulată de Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, într-o declarație difuzată de presa de stat de la Phenian. Ea a acuzat Japonia că „se transformă într-un stat beligerant”, în condițiile în care Tokyo își mărește cheltuielile militare, își întărește pacturile de apărare și desfășoară lansatoare de rachete pe insulele periferice. Ce reproșează Phenianul și ce invocă drept „dovezi” În declarația publicată de Agenția Centrală de Știri Coreeană, citată de AFP și preluată de Agerpres, Kim Yo Jong numește Japonia „stat criminal de război” și susține că Phenianul va stabili „opțiuni militare suplimentare”, motivate de schimbarea posturii militare a Tokyo-ului. Printre elementele invocate de oficialul nord-coreean se numără: testele Japoniei cu rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune de tip Tomahawk ; participarea Japoniei, în luna mai, la exerciții militare conduse de SUA în Filipine; ideea că Tokyo ia măsuri „pentru a-și asigura capacitatea de a lansa un atac preventiv”. „Dacă descendenții militarismului, care au moștenit genele vicleniei și agresiunii, au pus mâna pe arme letale, se va întâmpla ceva neplăcut.” Context: reînarmarea Japoniei și miza regională Japonia s-a îndepărtat treptat de statutul pacifist de după al Doilea Război Mondial, iar ministrul apărării de la Tokyo a vorbit despre consolidarea armatei cu un „simț al urgenței și al crizei”, pe fondul unei evaluări guvernamentale care avertizează asupra amenințărilor din partea Chinei, Rusiei și Coreei de Nord. În plan bugetar, Japonia și-a majorat cheltuielile militare cu 9,7%, la 62,2 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 280 miliarde lei), echivalentul a 1,4% din PIB — cea mai mare pondere din 1958, conform informațiilor din articol. China, aliat-cheie al Coreei de Nord, și-a exprimat la rândul ei îngrijorarea față de ceea ce consideră un „nou militarism” al Japoniei, pe fondul deteriorării relațiilor după declarații ale premierului japonez Sanae Takaichi privind Taiwanul. De ce contează: risc de reacții militare și presiune pe securitatea regională Mesajul Phenianului sugerează o posibilă înăsprire a posturii militare nord-coreene ca răspuns la reînarmarea Japoniei și la cooperarea acesteia cu SUA în Pacific. În același timp, Coreea de Nord se declară în repetate rânduri o putere nucleară „ireversibilă” după eșecul summitului din 2019 dintre Kim Jong Un și Donald Trump, pe fondul divergențelor privind denuclearizarea și ridicarea sancțiunilor. [...]
Ucraina acuză Rusia de crimă de război, după un atac cu dronă asupra unui civil, un episod care ridică din nou miza juridică a folosirii dronelor împotriva populației potrivit Digi24 . Cazul este susținut de un videoclip difuzat de poliția ucraineană , în care se vede o dronă urmărind și rănind un vânzător ambulant în orașul Herson , din sudul Ucrainei. Imaginile arată drona urmărind un bărbat neidentificat în jurul unei dubițe folosite ca stand de vânzare, înainte de a exploda după ce acesta s-a aruncat la adăpost în spatele vehiculului. Poliția a transmis că vânzătorul, un bărbat de aproximativ 50 de ani, a supraviețuit, dar a suferit șoc și răni provocate de șrapnel, conform Reuters, citată de publicație. De ce contează: implicații de drept internațional Acuzația de „crimă de război” mută discuția din zona strict militară în cea a responsabilității penale pentru atacuri asupra civililor. În practică, astfel de episoade pot deveni probe în investigații privind încălcarea dreptului internațional umanitar, mai ales când există materiale video și declarații oficiale ale autorităților. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, elementul central este înregistrarea video publicată de poliția ucraineană și descrierea rănilor suferite de victimă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre identitatea bărbatului sau despre circumstanțele complete ale atacului dincolo de secvența surprinsă în imagini. [...]
Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș din Autostrada Sibiu–Pitești (A1) a ajuns la 95% și intră în etapa de teste , ceea ce crește șansele unei deschideri mai devreme decât termenul contractual din februarie 2027, potrivit Libertatea . Lotul are 9,86 km, iar directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a transmis marți, 4 august, că pe ultimii metri se așterne stratul asfaltic de uzură. În paralel, lucrările rămase sunt concentrate pe finisaje și pe elemente de siguranță rutieră. Ce mai lipsește pe lotul de 9,86 km Pe tronsonul Tigveni–Curtea de Argeș se lucrează la: amenajarea taluzurilor și rigolelor; montarea de gabioane; instalarea elementelor de siguranță rutieră: parapete metalice, panouri fonoabsorbante și antiorbire, garduri de împrejmuire și semnalizare verticală. Potrivit șefului CNAIR, antreprenorul austriac PORR este mobilizat în șantier cu 350 de muncitori și 156 de utilaje, „resursele fiind adaptate etapei de finalizare”. La cele 12 poduri și pasaje de pe traseu se montează plase de protecție, se execută rosturi în cale, se fac lucrări pregătitoare pentru vopsirea anticorozivă și se instalează sisteme de evacuare a apelor pluviale. Tunelul Momaia: teste de foc și fum în următoarele două luni La tunelul Momaia (1.350 metri), lângă Curtea de Argeș, sunt în curs montări de instalații mecanice, electrice și ITS (sisteme inteligente de transport, folosite pentru monitorizare și control). La clădirile operaționale aferente se montează echipamente și se fac teste de presiune la instalațiile de stingere a incendiilor. Cristian Pistol a precizat că „în următoarele două luni” vor continua testele pentru verificarea comportamentului la foc și fum al echipamentelor montate. De ce contează: deschidere posibilă în 2026 și avans față de contract Contractul pentru execuția secțiunii Tigveni–Curtea de Argeș are o valoare de 1,678 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport. În ritmul actual, „anul acesta se va putea deschide circulația” pe această secțiune, mai devreme decât termenul contractual din februarie 2027, fără a fi indicată o dată exactă. Potrivit surselor publicației, deschiderea ar putea avea loc în această toamnă, însă informația nu este confirmată printr-un calendar oficial. După finalizarea secțiunii 4, ar urma să se poată circula pe aproximativ 54 km din totalul de 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești. Conform datelor prezentate, rămân de realizat secțiunea 2 (Boița–Cornetu, 31,33 km) și secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni, 37,4 km). [...]
Comisia Europeană pregătește o interdicție a importurilor de petrol rusesc în UE , în paralel cu discuții și sprijin pentru Ungaria și Slovacia, care încă pot importa țiței din Rusia în baza unei derogări, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: Bruxelles-ul încearcă să închidă o excepție rămasă în arhitectura sancțiunilor energetice, excepție legată de aprovizionarea prin conducta „Drujba ”, care alimentează cele două state. Ce spune Comisia Europeană și ce urmează Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat la o conferință de presă la Bruxelles, pe 4 august, că obiectivul instituției este „să interzică accesul tuturor resurselor energetice rusești pe piețele europene”, iar strategia este „pe cale” să fie finalizată. În acest context, ea a precizat că petrolul rusesc este deja vizat de sancțiuni, însă Ungaria și Slovacia au primit o autorizație (derogare) în timpul negocierilor, pe motiv că depind de această rută de aprovizionare. De ce au încă Ungaria și Slovacia o derogare În prezent, Rusia furnizează petrol Ungariei și Slovaciei prin conducta „Drujba”, în baza derogării de la sancțiunile UE impuse în legătură cu războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei. Itkonen a mai spus că Executivul european „colaborează îndeaproape” cu cele două țări pentru diversificarea surselor și renunțarea treptată la petrolul rusesc și, în același timp, lucrează la o propunere de interzicere a importului de petrol rusesc în UE, „în viitorul apropiat”. [...]
