Știri
Știri din categoria Diverse
Cererea USR de anticipate ridică miza crizei politice și prelungește incertitudinea pentru economie, după ce Guvernul Mureșan a fost respins în Parlament, potrivit Digi24. Președintele USR, Dominic Fritz, susține că „a venit momentul să ne întoarcem la votul oamenilor” și leagă criza de efecte directe asupra prețurilor și mediului de afaceri.
Într-o postare pe Facebook, Fritz afirmă că „criza politică creată de PSD și AUR afectează prețurile, afacerile românești și încrederea oamenilor în viitor” și cere declanșarea alegerilor anticipate. Liderul USR mai spune că formațiunea „va refuza să gireze un nou guvern PSD, indiferent de ambalajul în care ni-l vor livra”.
Fritz acuză PSD și AUR că au respins Guvernul Mureșan și susține că cele două partide ar intenționa să guverneze împreună.
Totodată, el afirmă că, după „două încercări de învestire respinse și luni întregi de criză”, președintele „are acum instrumentul constituțional pentru dizolvarea Parlamentului”, în logica declanșării anticipatelor.
Mesajul USR mută presiunea dinspre negocieri pentru o nouă formulă guvernamentală către scenariul dizolvării Parlamentului, ceea ce ar însemna o perioadă mai lungă de instabilitate politică. În argumentația sa, Fritz pune accent pe impactul economic al crizei, invocând efecte asupra prețurilor, afacerilor și încrederii în viitor.
În același context, Fritz i-a transmis un mesaj lui Siegfried Mureșan după respingerea guvernului propus de acesta, felicitându-l pentru „curajul, demnitatea și patriotismul” din perioada recentă și denunțând atacuri „xenofobe”.
Din informațiile prezentate, USR își fixează public poziția: susține alegeri anticipate și exclude sprijinirea unui nou guvern PSD. Articolul nu oferă un calendar sau o decizie instituțională deja luată privind dizolvarea Parlamentului, ci redă poziția politică exprimată de liderul USR după votul din Parlament.
Recomandate
Parlamentul votează azi învestirea Guvernului Mureșan, iar respingerea ar prelungi blocajul decizional potrivit Digi24 , în condițiile în care PSD și AUR au anunțat că nu susțin cabinetul propus, iar existența unei majorități rămâne incertă. Votul este programat să aibă loc astăzi, începând cu ora 13:00, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Înaintea votului, premierul desemnat Siegfried Mureșan va avea un discurs, cu un timp maxim de 30 de minute. Din punct de vedere procedural, dezbaterile sunt limitate la 40 de minute, cu timpi de intervenție alocați pe grupuri parlamentare. Repartizarea comunicată include, între altele: PSD (11 minute), AUR (8), PNL (7), USR (5), UDMR (3), plus intervenții mai scurte pentru alte grupuri și pentru neafiliați. Majoritatea este sub semnul întrebării Digi24 notează că Guvernul propus de Siegfried Mureșan este susținut de PNL, USR și UDMR, însă PSD și AUR nu îl vor vota. În acest context, rămâne de văzut dacă se strânge o majoritate pentru învestitură. Pe fondul incertitudinii, liderul UDMR, Kelemen Hunor, este citat cu o estimare pesimistă privind numărul de voturi, afirmând că nu vede voturi „dincolo de 170, 171”. Separat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Digi24 că se așteaptă la o diferență de „peste 60 de voturi” față de pragul necesar de 233 de voturi. Mesaje politice înainte de vot și scenarii după Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să pună capăt crizei politice, menționând totodată că nu ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate , conform informațiilor prezentate de Digi24. În PNL, purtătorul de cuvânt Ionel Bogdan a declarat că partidul a propus „un Guvern competent” și că, dacă nu va fi învestit, liberalii „vor aștepta propunerea președintelui”. El a mai spus că nu există încă o decizie concretă în PNL privind o eventuală sesizare a Curții Constituționale, în scenariul în care președintele nu ar dizolva Parlamentul după un eșec al învestiturii. La rândul său, Siegfried Mureșan a transmis că va merge în Parlament pentru a-și susține propunerea, după ce președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, i-ar fi cerut „în repetate rânduri” să își depună mandatul de premier desemnat. În paralel, Digi24 consemnează că în PSD se fac deja calcule pentru o nouă majoritate, înainte ca votul de învestitură să înceapă. [...]
Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]
PSD anunță că votează împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan, prelungind incertitudinea politică , într-un moment în care miza este formarea rapidă a unei majorități capabile să deblocheze deciziile economice și administrative, potrivit Wall-Street . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, în plenul reunit al Parlamentului. Grindeanu a susținut că „de 150 de zile țara este complet blocată” și a acuzat PNL și USR că ar fi prioritizat „privilegiile” în detrimentul economiei și al „vieții oamenilor”. În aceeași intervenție, liderul PSD a caracterizat executivul propus drept „un guvern Bolojan reșapat” și a criticat programul de guvernare, despre care a afirmat că ar fi „scris cu inteligență artificială”. De ce contează: riscul de prelungire a blocajului decizional Dincolo de disputa politică, respingerea unei formule guvernamentale menține presiunea pe funcționarea instituțiilor și pe capacitatea statului de a lua decizii într-un calendar deja întârziat. Grindeanu a afirmat că guvernul propus „nu a avut niciodată șansa să facă o majoritate” și l-a descris drept „guvern marionetă”. Totodată, liderul PSD a declarat că partidul nu a fost impresionat de „amenințările” lui Mureșan și că social-democrații vor vota doar un guvern „care ține cu România”. Acuzații legate de fonduri europene și energie În discurs, Grindeanu a acuzat USR și pe Mureșan că ar fi semnat „scrisori pentru suspendarea fondurilor europene pentru România” și a legat PNRR de închiderea centralelor pe cărbune, susținând că astfel România ar fi ajuns să plătească „cel mai mare preț la energie din Europa”. De asemenea, a invocat blocarea finalizării unor hidrocentrale și un vot „împotriva fermierilor români” în Parlamentul European. Ce urmează Senatul și Camera Deputaților s-au reunit în ședință comună pentru învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Materialul nu oferă detalii despre pașii instituționali următori după vot sau despre un calendar alternativ de formare a unui nou executiv. [...]
Miza crizei politice de la București se mută în negocierile pentru bugetul UE , iar lipsa unui guvern cu puteri depline riscă să slăbească poziția României în dosare precum subvențiile pentru fermieri și fondurile pentru dezvoltare locală, potrivit Digi24 . Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că, la Bruxelles, există deja așteptări legate de următoarea nominalizare de premier și formarea unui nou guvern, iar perspectiva alegerilor anticipate este privită „cu îngrijorare”. Negrescu afirmă că primește întrebări de la colegi europarlamentari despre ce urmează după votul asupra Guvernului Mureșan și susține că subiectul a fost discutat informal la Bruxelles, inclusiv în contextul unei întâlniri la care au participat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președinta Parlamentului European și liderii principalelor grupuri politice. De ce contează: negocieri europene fără „miniștri cu puteri depline” În evaluarea lui Victor Negrescu, România este în continuare percepută ca „stabilă” și „credibilă”, dar partenerii europeni își doresc un interlocutor guvernamental funcțional la București. El leagă direct această nevoie de negocierile în curs la nivel european pentru viitorul buget multianual al UE, unde discuțiile se poartă pe fiecare domeniu în parte, la nivel de miniștri. În acest context, europarlamentarul PSD indică drept exemple: subvențiile pentru fermieri; fondurile pentru dezvoltarea locală. Mesajul central este că, fără un guvern cu mandat deplin, capacitatea României de a negocia eficient aceste dosare scade. Ce scenariu vede PSD pentru o nouă majoritate Negrescu spune că PSD își dorește ca viitoarea majoritate să fie construită „în jurul” social-democraților și indică UDMR ca posibil partener, sugerând că o schimbare de poziționare a formațiunii ar putea facilita negocierile. El invocă „ultimele anunțuri” care ar indica preferința UDMR de a evita alegerile anticipate și de a căuta „o soluție de consens”. În paralel, Negrescu afirmă că nu vede, „în prezent”, un scenariu de guvern PSD–AUR și se așteaptă ca președintele României să facă o nouă desemnare care să permită conturarea unei majorități „democrate, pro-occidentale, pro-europene”. Ce urmează, potrivit lui Negrescu Europarlamentarul PSD susține că, în săptămânile următoare, la Bruxelles există așteptarea să existe totuși un guvern la București și că, după acest „moment politic”, partidele ar urma să revină la masa discuțiilor. În opinia sa, pentru reușita unei noi formule vor conta atât persoana desemnată pentru funcția de premier, cât și componența viitorului Cabinet. [...]
Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]
Liderul AUR încearcă să reducă miza politică a relatării WSJ despre o presupusă implicare a SUA în căderea guvernului Bolojan , susținând că ambasadoarea americană în Grecia „nu putea prezice viitorul”, potrivit Digi24 . George Simion a spus la Digi24 că, dacă diplomata ar fi făcut afirmații în luna martie, nu avea cum să știe „ce se întâmplă în luna mai” și a sugerat că aceasta nu ar fi acordat „atât de mare importanță” ideii de a dezminți informațiile apărute. Ce a relatat The Wall Street Journal și ce contestă partea americană Declarația liderului AUR vine după ce The Wall Street Journal, citând o sursă prezentă la discuții, a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și că SUA „pot face acest lucru oricărei țări”. Potrivit relatării citate de Digi24, episodul ar fi avut loc în martie, în cadrul unei cine la Atena, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană. Reacții în România Materialul WSJ a generat reacții și pe plan intern, inclusiv din partea liderului PSD Sorin Grindeanu și a ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, mai notează Digi24. [...]
