Știri
Știri din categoria Politică
Dominic Fritz își încheie mandatul de primar la final de septembrie, după aplicarea noilor prevederi din legislația integrității, iar evenimentul „de adio” organizat la Timișoara a fost folosit și ca platformă pentru mesajul politic al USR despre viitoarea majoritate guvernamentală, potrivit Antena 3.
Reuniunea a avut loc în contextul în care instanța a stabilit definitiv că Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, iar mandatul său urmează să înceteze ca efect al modificărilor legislative recente. La întâlnire au participat lideri și susținători USR, iar Fritz a ținut un discurs și a cântat la orgă imnul României, „Deșteaptă-te, române!”.
Deși evenimentul a fost prezentat ca o reuniune „de adio”, Fritz le-a transmis celor prezenți că nu consideră momentul un rămas-bun și că vrea să rămână activ în politica națională.
„Au putut să-mi încheie mandatul de primar, dar nu pot să-mi încheie misiunea.”
În același discurs, liderul USR a mutat accentul pe votul care urmează să aibă loc săptămâna viitoare în Parlament pentru Cabinetul propus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, votul de învestitură este programat miercuri, iar PNL, USR și UDMR ar avea împreună 170 de voturi, sub pragul de 233 necesare.
Fritz a indicat drept obiectiv al USR formarea unui guvern fără PSD și AUR și a vorbit și despre scenariul alegerilor anticipate, dacă actuala criză politică nu se rezolvă.
„Dacă va fi nevoie ca România să treacă prin alegeri anticipate, vom merge în fața românilor, vom cere încrederea lor.”
Potrivit aceleiași surse, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, în iunie, că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, menținând decizia Curții de Apel Timișoara. Cazul a pornit de la un raport al Agenției Naționale de Integritate, care a constatat că, după ce a devenit primar, Fritz a semnat un act administrativ în folosul unei societăți reprezentate de o persoană care îl împrumutase în campania electorală din 2020, cu 25.000 de lei.
Ulterior, Parlamentul a modificat legislația privind integritatea astfel încât mandatele persoanelor aflate în această situație să înceteze la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Prevederea a trecut de controlul Curții Constituționale, iar legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan la sfârșitul lunii august. Fritz contestă modul în care i se aplică noua lege și a anunțat că va continua demersurile juridice.
Recomandate
PSD cere demisia lui Dominic Fritz de la conducerea USR, invocând efecte politice după decizia definitivă ANI . Potrivit Agerpres , social-democrații îi solicită lui Dominic Fritz să renunțe la funcția de președinte al USR și la „sinecura de la partid”, după motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) la decizia din 18 iunie, prin care Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și a fost declarat în conflict de interese. PSD susține, într-un comunicat , că motivarea instanței îl „obligă moral și politic” pe Fritz să se retragă din fruntea partidului și afirmă că, prin condamnarea menționată, „Fritz și USR și-au compromis total dreptul de a se mai erija ca instanțe morale ale politicii românești”. Ce invocă PSD din motivarea ÎCCJ În mesajul citat de Agerpres, PSD afirmă că instanța ar fi argumentat că sancțiunea aplicabilă în cazul lui Dominic Fritz este interdicția de a mai ocupa funcții publice timp de trei ani , nu o amendă, și că Fritz ar fi luat o „decizie conștientă și deliberată” atunci când și-a exercitat funcția publică în condiții de conflict de interese. Social-democrații mai susțin că motivarea ar descrie rolul unui „referat de aprobare” semnat de Fritz pentru un proiect care ar fi favorizat un sponsor de campanie și menționează că sponsorul, consilier local, s-ar fi abținut de la vot la aprobarea proiectului. Solicitare de anchetă penală și atac la prefectul de Timiș PSD mai afirmă că motivarea instanței ar reclama deschiderea unei cercetări penale pentru abuz în serviciu împotriva prefectului de Timiș, despre care spune că ar fi încercat să îl scape pe Fritz de răspunderea legală. În același context, PSD citează din motivarea ÎCCJ ideea că interdicția de trei ani de a ocupa funcții eligibile „nu este, în principiu, disproporționată” în raport cu obiectivul combaterii corupției instituționale și cu gravitatea atingerii aduse interesului public. Miza politică: presiune pe conducerea USR În final, PSD îi cere lui Dominic Fritz să renunțe la „sinecura de la partid, plătită cu mii de euro din banii de subvenție ai USR” și să își caute de lucru în mediul privat, invocând inclusiv pasaje din motivare potrivit cărora interdicția nu i-ar îngrădi dreptul la muncă, întrucât poate desfășura activități profesionale în mediul privat. Agerpres nu include în material o reacție a lui Dominic Fritz sau a USR la solicitarea PSD; în lipsa acesteia, nu este clar dacă liderul USR intenționează să dea curs cererii. [...]
USR anunță că va forța, la fiecare plen, vot pe comisie de anchetă privind „zborurile de lux”, după ce PSD și AUR ar bloca în Parlament clarificarea situației, potrivit news . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că cele două partide „fac scut” pentru ca „adevărul” despre deplasările private să nu fie aflat. Miza imediată este una de control parlamentar și responsabilizare publică , în condițiile în care USR cere ca fiecare deputat „să voteze și să-și asume public alegerea”, nu „să se ascundă” în spatele procedurilor, conform mesajului transmis de Fritz pe Facebook. Ce cere USR și ce urmează în Parlament Dominic Fritz afirmă că USR va continua să solicite înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „la fiecare plen”, cu două direcții principale: zborurile private către Mykonos; zborurile plătite de compania Nordis. În același mesaj, liderul USR lansează o serie de întrebări pe care comisia ar trebui să le lămurească, inclusiv cine a plătit cheltuielile, cu cine s-ar fi întâlnit participanții și ce interese ar fi fost reprezentate. Contextul invocat: zborul din 8 iulie și acuzațiile privind amestecul politică–justiție–afaceri Fritz indică data de 8 iulie, când, spune el, „de pe Aeroportul Băneasa decola un avion privat spre Mykonos”, la bord aflându-se politicieni PSD, „un judecător CCR propus tot de PSD” și oameni de afaceri „cu condamnări”. El susține că nu ar fi fost un caz izolat și enumeră nume de lideri PSD despre care afirmă că ar fi preferat „zboruri private spre destinații de lux”. „Leii suveraniști devin pisici când e vorba de mișmașurile PSD.” Protest în Camera Deputaților și cerere de sancționare Potrivit informațiilor din articol, parlamentarii USR au protestat miercuri în ședința Camerei Deputaților, cu pancarte prin care au cerut răspunsuri despre zborurile către Mykonos (în care ar fi fost politicieni PSD și magistrați) și despre zborurile plătite de Nordis. USR a cerut și sancționarea deputatului PSD Natalia Intotero, acuzând „încălcări repetate” ale Regulamentului Camerei Deputaților, prin refuzul de a supune la vot solicitarea de înființare a comisiei de anchetă privind deplasările private de lux către Mykonos și Nisa, precum și zborurile Nordis. [...]
România își fixează ca prioritate menținerea fondurilor UE pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, miză care poate influența direct investițiile și dezvoltarea economică în perioada 2028–2034, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale . Poziția a fost discutată într-o ședință de lucru organizată vineri de președintele Nicușor Dan , în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, unde una dintre temele principale va fi viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE. Ce urmărește România în negocierile pentru CFM 2028–2034 Administrația Prezidențială arată că obiectivul întâlnirii a fost coordonarea poziției naționale înaintea negocierilor la nivelul liderilor europeni. Viitorul CFM va stabili bugetul UE pentru 2028–2034 și, conform comunicatului, va influența „în mod direct” perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. În acest context, România își propune să susțină: menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună (PAC), considerate instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și pentru modernizarea agriculturii; finanțarea consolidării capacității europene de apărare , cu accent pe Flancul estic și regiunea Mării Negre ; politici de recâștigare a competitivității și de reducere a „dependențelor strategice” în energie și tehnologii avansate. Cine a participat și ce urmează La ședința de lucru au participat membri ai Guvernului, experți tehnici ai ministerelor și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit comunicatului citat. Următorul reper este reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie, unde discuțiile despre viitorul buget multianual vor intra pe agenda liderilor UE, în perspectiva negocierilor care vor stabili alocările pentru 2028–2034. [...]
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
Blocajul de aproape șase luni în formarea unui guvern cu puteri depline riscă să prelungească paralizia decizională , iar desemnarea diplomatului Luca Niculescu ca premier nu schimbă datele problemei, potrivit Mediafax . Crin Antonescu spune că noua propunere a președintelui Nicușor Dan nu pare „mai bine gândită și mai bine pregătită” decât încercările anterioare. Fostul lider liberal a făcut declarațiile în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, și a susținut că România s-a obișnuit cu o situație „nefirească”, în condițiile în care țara funcționează fără un executiv cu puteri depline de aproape o jumătate de an, deși se confruntă cu „multiple crize”. „Nu știu dacă va fi sau nu sortită eșecului, dar nu-mi dă sentimentul unei desemnări mai bine gândite și mai bine pregătite decât celelalte dinainte.” De ce contează: guvernarea rămâne în așteptare Antonescu a argumentat că, dincolo de numele propus, miza imediată este instalarea unui guvern care „să poată lua decizii și să acționeze cu puteri depline”. În lipsa acestuia, criza politică se prelungește, iar capacitatea statului de a reacționa și de a gestiona problemele curente rămâne limitată. Critica la adresa desemnării: „irelevant” politic În evaluarea lui Antonescu, Luca Niculescu ar fi „irelevant” din punct de vedere politic, tocmai pentru că ar avea o legătură redusă cu „lumea politică” și cu „jocul politic”. El a comparat această desemnare cu o propunere anterioară a președintelui, cea a lui Eugen Tomac, susținând că Niculescu ar avea „și mai puțină legătură” cu mecanismele politice decât Tomac. „Luca Niculescu, ca persoană, e o chestiune aproape irelevantă, după părerea mea. Pentru că, din punct de vedere politic, domnul Luca Niculescu este irelevant.” Context: a patra desemnare de premier în criza declanșată după moțiune Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier de la începutul crizei politice, declanșată după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. În paralel, Mediafax notează că Luca Niculescu urmează să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, cu întâlniri programate joi cu liderii PSD, PNL și UDMR. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu intră în negocieri cu partidele pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii , într-un calendar strâns: mai are nouă zile să depună la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, potrivit HotNews . Prima rundă de discuții cu partidele fostei Coaliții este programată joi. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate parlamentară, guvernul nu poate trece de votul de încredere, iar negocierile se poartă în paralel cu redactarea programului de guvernare. Ce spune Niculescu că urmărește în programul de guvernare Într-un mesaj publicat pe Facebook, Luca Niculescu afirmă că, dincolo de „majorități, negocieri și nume”, caută „soluții pentru echilibrul politic și economic” și indică drept priorități creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri de relansare pentru mediul de afaceri, inclusiv răspunsuri la problema prețurilor la energie. El mai susține că va încerca să unească prioritățile diferite ale partidelor într-un „program realist” și că România „nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero”. Pozițiile partidelor: condiții și „linii roșii” Negocierile pornesc cu condiții explicite din partea principalilor actori: PSD : Niculescu l-a sunat pe Sorin Grindeanu pentru a stabili o primă negociere. După această rundă, social-democrații ar urma să facă o ședință în care să decidă dacă îl susțin sau nu pe premierul desemnat. Potrivit informațiilor HotNews, Grindeanu îi va propune un „decalog” de 10 măsuri pentru relansare economică votate la Sinaia, între care refacerea sistemului energetic și un program național pentru alfabetizare funcțională. Grindeanu a declarat: „Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală a premierului desemnat de a decupla România de la politicile falimentare marca Bolojan sau marca PNL-USR”. PNL : liberalii spun că nu vor intra la guvernare , dar pot lua în calcul un vot de învestitură în funcție de program și componența Executivului. Secretarul general Robert Sighiartău a afirmat la RFI că un cabinet de tehnocrați „ar fi o soluție mai bună”, dacă este „un Guvern tehnocrat în adevăratul sens al cuvântului”. UDMR : Kelemen Hunor anunță că se întâlnește joi cu Niculescu și cere ca programul să includă o componentă economică „puternică” pentru protejarea și crearea de locuri de muncă, sprijin pentru persoane în situații defavorizate (inclusiv pensionari, cu indexarea pensiilor) și protejarea drepturilor minorităților. UDMR trasează și o „linie roșie”: nu acceptă o majoritate obținută cu sprijinul AUR și SOS . USR : președintele Dominic Fritz afirmă că USR nu va vota guvernul condus de Niculescu dacă PSD are miniștri în cabinet. Fritz se declară, totodată, reticent față de varianta unui guvern tehnocrat, pe motiv că nu ar avea forța să-și impună proiectele în fața unei majorități ostile. Ce urmează În următoarele zile, Niculescu trebuie să transforme aceste poziții divergente într-o formulă care să treacă de Parlament: atât printr-un program de guvernare acceptabil pentru suficienți parlamentari, cât și printr-o echipă guvernamentală care să nu declanșeze veto-uri politice înainte de votul de învestitură. [...]
