Știri
Știri din categoria Diverse
Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești ar fi redus drastic capacitatea de rafinare, cu efect direct asupra exporturilor de carburanți, iar presiunea economică rezultată ar putea împinge Kremlinul spre o nouă mobilizare, fără garanția atingerii obiectivelor de război, potrivit declarațiilor fostului director CIA David Petraeus, relatate de Digi24.
Într-un interviu acordat RBC Ukraine (citat de Digi24), Petraeus susține că Ucraina „deține inițiativa” pe front, în condițiile în care Rusia „nu este în măsură să realizeze ceea ce și-a propus”, iar pierderile rusești ar depăși 1.000 de morți și răniți pe zi, după estimarea sa.
Petraeus afirmă că Ucraina a lovit „fiecare rafinărie de petrol rusă” pe o rază de cel puțin 3.000 de kilometri, cel puțin o dată, iar pe multe dintre ele de mai multe ori. Consecința, în versiunea fostului șef CIA: reducerea „dramatică sau semnificativă” a capacității de rafinare, până la situația în care Rusia „nu mai exportă deloc produse petroliere rafinate: nici benzină, nici motorină”.
În același timp, spune el, Rusia ar exporta mai mult țiței, pentru că nu îl poate procesa intern, și ar fi ajuns să importe produse petroliere rafinate din:
Tot ca indicator al tensiunilor interne, Petraeus invocă ideea că, într-o țară în care „este nevoie de o aplicație” ca să găsești o benzinărie cu benzină sau motorină, „înseamnă că ceva nu merge bine”.
În analiza lui Petraeus, „problemele economice se agravează” pentru Vladimir Putin, iar o eventuală nouă mobilizare ar adânci dificultățile de pe piața muncii, pe fondul unei populații „care nu mai este la fel de numeroasă ca în trecut”. El afirmă că Putin ar avea nevoie de o nouă mobilizare, însă chiar și cu încă 100.000 sau 200.000 de soldați, Rusia nu și-ar atinge „nici măcar obiectivele tactice”.
Petraeus mai susține că Ucraina ar izola Crimeea ocupată și că Forța de Servicii Fără Pilot ar fi distrus peste 275 de ambarcațiuni (cisterne, feriboturi și barje) folosite pentru reaprovizionare. În paralel, el afirmă că ucrainenii atacă sistematic apărarea antiaeriană rusă, inclusiv sisteme S-400.
Pe plan politic, fostul director CIA spune că Putin ar fi „mințit” de comandanții săi în privința avansului, invocând evaluări ale Institutului pentru Studiul Războiului. În aceeași logică, Petraeus afirmă că războiul a „revigorat” NATO și că alianța a câștigat două noi state membre ca efect al acțiunilor Rusiei.
Interviul a fost acordat în marja reuniunii anuale YES, iar Petraeus este prezentat ca fiind la a unsprezecea vizită la Kiev de la începutul războiului.
Recomandate
Germania își recalibrează sistemul sanitar pentru scenarii de război , pe fondul avertismentelor privind riscul unei escaladări cu Rusia și al rolului pe care l-ar putea avea ca hub de evacuare și tratament pentru răniți NATO, potrivit Digi24 . În contextul creșterii numărului de atacuri hibride atribuite Rusiei și al evaluărilor potrivit cărora Moscova ar putea fi pregătită să atace țări NATO până în 2029, autoritățile germane au început o revizuire a infrastructurii medicale. Chiar dacă luptele nu ar avea loc pe teritoriul Germaniei, țara ar urma să sprijine aliații și, „cel mai probabil”, să devină un nod cheie pentru transportul și tratarea răniților, notează publicația, citând o relatare Bloomberg . Presiune pe capacități: până la 1.000 de răniți pe zi, în scenarii simulate Un raport al Bundeswehrului, bazat pe simulări privind o posibilă invazie rusă pe teritoriul NATO, indică faptul că în Germania ar putea ajunge zilnic până la 1.000 de soldați răniți. Într-un astfel de scenariu, cele cinci spitale militare ar atinge rapid capacitatea maximă, iar sistemul civil ar trebui să preia o parte din sarcină. Benedikt Frimert, medic-șef și comandant al Spitalului Militar din Ulm, spune că sistemul nu este pregătit: „Este pregătit sistemul nostru de sănătate pentru asta? Singurul răspuns este: nu. Ne așteaptă un maraton.” Măsuri operaționale: spital subteran, cursuri pentru chirurgi civili, exerciții de evacuare Printre opțiunile analizate se află repunerea în funcțiune a unui spital subteran aflat sub spitalul Bundeswehr din Ulm, construit în 1979, în Războiul Rece, și proiectat să funcționeze inclusiv în cazul unui atac nuclear. Conform informațiilor citate, unitatea poate funcționa autonom 90 de zile și poate găzdui până la 2.000 de persoane. Pe partea de pregătire a personalului, Bundeswehr a organizat încă din 2017, cu sprijinul Societății Germane de Traumatologie (DGU), cursuri pentru chirurgi civili privind intervențiile în evenimente cu număr mare de victime și tratarea leziunilor din acțiuni militare. Secretarul general al DGU, Sasha Floe, arată că, dacă inițial cererea era redusă, acum guvernele landurilor rezervă „săptămâni întregi” pentru perfecționarea medicilor. În martie, armata germană a desfășurat cele mai ample exerciții medicale din ultimele decenii, simulând un atac asupra Lituaniei și evacuarea răniților către spitale din Berlin și din zone ale landului Brandenburg. Potrivit lui Floe, exercițiile au decurs fără probleme, dar este nevoie de eforturi suplimentare pentru o comunicare eficientă între sistemul militar și cel medical în urgențe. Context de securitate: sabotaj, atacuri cibernetice și incidente cu drone Materialul plasează pregătirile și în contextul riscurilor din „timp de pace”: sabotaj, atacuri cibernetice asupra infrastructurii și raiduri cu drone, care pot încărca suplimentar sistemul sanitar. Este menționat un incident din august, când o dronă cu explozibili a fost descoperită la aeroportul de marfă din Leipzig (de unde se livrează arme către Ucraina) și apoi în apropiere; focoasele nu s-au declanșat și nu au existat răniți. În primul incident, un avion de transport, nevoit să mai facă o tură de așteptare, s-a ciocnit cu un obiect neidentificat și a aterizat ulterior la Hanovra cu avarii minore în partea din față. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat pe 1 septembrie că organizatorii și executanții acestui „atac hibrid” ar fi acționat la comanda structurilor de stat ruse, afirmație la care Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a cerut o reacție militară dură, potrivit textului citat de Digi24. [...]
Belarus își intensifică pregătirea militară lângă Coridorul Suwałki , o zonă considerată critică pentru legătura terestră dintre statele baltice și restul NATO, prin exerciții de patru zile cu tancuri și batalioane mecanizate, potrivit Digi24 . Miza pentru flancul estic este operațională: manevrele au loc în proximitatea frontierelor cu Polonia și Lituania, într-un context regional tensionat de războiul din Ucraina și de relația strânsă Minsk–Moscova. Exercițiile au fost relatate de serviciul belarus al Radio Free Europe, care citează Ministerul Apărării de la Minsk. Conform informațiilor prezentate, militarii se antrenează pentru protejarea frontierei, contracararea sabotajului și apărarea împotriva atacurilor cu drone și aeronave ușoare. La manevre participă batalioane mecanizate și de tancuri. De ce contează locația: Coridorul Suwałki O parte dintre exerciții se desfășoară în apropierea Coridorului Suwałki, descris de Euronews drept o zonă de importanță strategică majoră pentru NATO. Este vorba despre o fâșie îngustă de teritoriu între Polonia și Lituania, care: asigură legătura terestră dintre statele baltice și restul NATO; separă Belarus de regiunea rusă Kaliningrad. În articol sunt menționate și poligoane folosite în cadrul manevrelor: Hoża (la granița cu Lituania), precum și Brzeski și Różański, aflate la aproximativ 15, respectiv 60 de kilometri de frontiera cu Polonia. Poziția Minskului și limita de transparență Autoritățile belaruse susțin că exercițiile au un caracter „pur defensiv” și afirmă că numărul participanților și cantitatea de armament utilizată nu depășesc pragurile din Documentul de la Viena din 2011, peste care ar fi necesară notificarea prealabilă a altor state. Totuși, nu a fost comunicată o cifră exactă privind numărul militarilor implicați. Context: relația cu Rusia și legătura cu războiul din Ucraina Exercițiile sunt prezentate ca parte a unui efort mai amplu de testare a pregătirii armatei belaruse. Digi24 notează că, la 11 septembrie, Aleksandr Lukașenko a vizitat poligonul Obuz-Lesnovski, în apropiere de Baranavici, declarând că vrea să evalueze funcționarea întregului sector de securitate națională. Belarus desfășoară de ani de zile exerciții lângă frontierele NATO, iar în trecut au participat frecvent și trupe ruse. În februarie 2022, Minsk a permis forțelor ruse să folosească infrastructura și teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva Ucrainei, fără a-și trimite propriile trupe în lupte directe pe teritoriul ucrainean. În plus, Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat recent că forțele ruse ar folosi stații de retransmisie din Belarus pentru a controla drone care atacă ținte din vestul Ucrainei, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
NATO discută extinderea răspunsului la atacuri „hibride”, dar ezită să ridice miza din teama unei escaladări cu Rusia, potrivit Digi24 , care preia o analiză POLITICO bazată pe declarații ale unor diplomați și oficiali familiarizați cu subiectul. Miza practică este dacă o acumulare de sabotaje și atacuri cibernetice ar putea ajunge să declanșeze Articolul 5 (clauza de apărare colectivă) și ce ar însemna asta pentru modul în care alianța reacționează la incidente sub pragul unui război convențional. În contextul intensificării atacurilor atribuite Rusiei asupra infrastructurii critice europene și a fabricilor de armament, capitalele europene analizează opțiuni precum o comunicare mai unitară după incidente, atribuirea mai rapidă și colectivă a atacurilor și întărirea protecției infrastructurii critice. Totuși, potrivit sursei, există reticență față de măsuri „dure” imediate, pe fondul temerii că situația ar putea degenera într-un conflict deschis cu Rusia. Presiune operațională: incidente tot mai dese, dar fără consens pe „linia roșie” Un diplomat NATO citat în material descrie abordarea actuală drept una de tip „să ne păstrăm calmul”, în timp ce sprijinul pentru Ucraina continuă. În weekend, o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței polono-ucrainene, la scurt timp după ce pe acolo trecuseră oficiali occidentali din domeniul securității; în Bulgaria, autoritățile au deschis anchete privind două explozii la depozite de arme. Materialul notează și că unele dintre cele mai grave incidente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, au fost dejucate până acum, dar riscul unui atac reușit, cu victime, este în creștere. Un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că „am avut noroc” până acum și că, fără acțiune, situația „s-ar putea înrăutăți mult”. Articolul 5, în discuție: util ca semnal, riscant fără voință politică În interiorul NATO, aliații nu ar fi elaborat încă oficial planuri de răspuns la creșterea numărului de incidente, iar opțiuni sensibile – precum operațiuni cibernetice ofensive – sunt, de regulă, lăsate la nivelul serviciilor naționale. Neoficial, unii aliați discută dacă o acumulare de atacuri „subconvenționale” (care nu sunt atac militar clasic) ar putea depăși pragul Articolului 5. Ideea ar avea rolul de a transmite un avertisment Rusiei și de a arăta unitate, însă diplomații citați recunosc că nu există consens. Un oficial european din apărare spune că discuția e „utilă”, dar numai dacă este însoțită de o voință politică reală pentru un răspuns militar, altfel clauza de apărare colectivă riscă să fie „golită de conținut”. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat pentru POLITICO că alianța are „toate opțiunile de răspuns”, unele publice, altele nu, și a avertizat că sprijinul pentru Ucraina va continua. „Avem toate opțiunile de răspuns (...), unele dintre ele vor fi publice, altele nu.” Factorul SUA și blocajele UE complică un răspuns rapid Materialul indică drept element de sensibilitate suplimentar ezitările repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind NATO și apărarea colectivă. Un diplomat din Europa de Est afirmă că a existat o reflecție despre invocarea Articolului 5, dar că există temerea unei escaladări care „s-ar putea întoarce împotriva” aliaților, dacă ar sugera că Washingtonul nu ar interveni. În paralel, UE discută măsuri suplimentare, inclusiv o strategie de securitate a blocului așteptată „în următoarele săptămâni”, iar în Parlamentul European urmează o rezoluție fără caracter obligatoriu care descrie Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă” pentru Uniune și statele membre. Totuși, ca semn al lipsei de unitate, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei care vizau aproximativ 3.000 de persoane și companii, potrivit materialului. În acest tablou, dezbaterea despre Articolul 5 devine mai puțin o chestiune teoretică și mai mult una de credibilitate și capacitate de reacție: dacă un sabotaj major legat de Rusia nu ar fi urmat de un răspuns clar, ar putea afecta percepția asupra alianței, avertizează o expertă citată. Rutte respinge însă ideea că NATO ar fi percepută ca „slabă” într-un asemenea scenariu, fără să detalieze dacă se lucrează la opțiuni noi. [...]
Testarea unei noi arme anti-dronă sugerează o schimbare operațională în apărarea aeriană a Ucrainei , după ce Kievul susține că a reușit să intercepteze și să distrugă o dronă rusească „Shahed” cu un sistem aflat încă în fază de testare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „o altă invenție” ucraineană este testată și că, în cursul nopții, a lovit ținta, distrugând o dronă „Shahed”, model de concepție iraniană folosit de Rusia. Informația este relatată de Reuters, iar Digi24 notează că Zelenski a vorbit despre acest subiect în discursul său video de seară. Totuși, Zelenski a indicat că sistemul nu este încă matur din punct de vedere tehnic și are nevoie de timp pentru perfecționare, în timp ce „munca altor dezvoltatori continuă”, potrivit Agerpres. Ce arată datele invocate despre eficiența apărării anti-dronă În același context, armata ucraineană a transmis pe Facebook că a doborât 187 de ținte aeriene în timpul nopții. Zelenski a afirmat că 93% din totalul dronelor rusești au fost interceptate în acel interval, pe care l-a descris drept „un rezultat semnificativ”, adăugând însă că „este nevoie de mai mult”. De ce contează: accent pe interceptori mai ieftini, dar cu limite în fața rachetelor Pe fondul invaziei ruse începute în februarie 2022, Ucraina a accelerat dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă și își oferă acum expertiza și altor țări, inclusiv din Orientul Mijlociu, care s-au confruntat cu atacuri iraniene. Publicația mai arată că Ucraina s-a concentrat pe dezvoltarea interceptorilor ca soluție „mai ieftină” și eficientă pentru doborârea dronelor, însă forțele ucrainene întâmpină dificultăți mai mari în cazul rachetelor balistice rusești, motiv pentru care au cerut aliaților occidentali să intensifice livrările de interceptori anti-rachetă. Separat, Kievul insistă pentru dezvoltarea rapidă a unui sistem european de apărare aeriană, cunoscut sub numele de Freyja . [...]
Porturile militare de la Marea Neagră și Dunăre intră în linie pentru sisteme antidronă capabile să detecteze și să neutralizeze inclusiv drone marine , aflate acum în teste la Constanța și programate să devină operaționale până la finalul anului, potrivit Digi24 . Sistemele sunt în probe în această perioadă și, odată operaționale, vor fi folosite pentru apărarea portului militar Constanța și a Portului Constanța , dar și pentru protecția porturilor militare din Mangalia, Tulcea și Brăila. Ce se schimbă operațional în porturi Conform informațiilor din material, echipamentele vor acoperi trei zone: spațiul aerian, suprafața apei și zona submersă. Capacitățile menționate includ identificarea, clasificarea și neutralizarea dronelor, atât aeriene, cât și marine. Achiziția ar fi durat „câteva luni”, iar instalarea în porturile vizate urmează să aibă loc în perioada următoare. De ce contează: protecția infrastructurii militare pe flancul estic Publicația notează că, după intrarea în operare, aceste sisteme ar urma să apere zona portuară de pe flancul estic al NATO și, implicit, sud-estul României. În practică, miza este creșterea capacității de reacție și protecție pentru infrastructura portuară militară, într-un context în care amenințările cu drone au devenit recurente în regiune. [...]
Blocarea exporturilor de ovine riscă să genereze pierderi și despăgubiri pe contracte neonorate , iar fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu susține că reluarea livrărilor către țări terțe ar putea fi decisă politic „de mâine”, în timp ce exporturile către UE rămân legate de decizia Comisiei Europene , potrivit Digi24 . În acest context, Barbu a afirmat că Uniunea Europeană „nu are atribuții” privind comerțul României cu state terțe și a cerut premierului interimar Ilie Bolojan să își asume reluarea exportului de animale vii către aceste piețe. El a susținut că documentul Comisiei Europene din 17 iunie, invocat pentru interdicție, nu ar prevedea sancțiuni pentru continuarea exporturilor către țări terțe. Miza economică: contracte, despăgubiri și investiții în procesare Deputatul PSD spune că România are „numeroase protocoale tehnice” pentru exportul de animale vii cu țări terțe și că există contracte între fermieri, iar blocajul ar putea duce la costuri suplimentare: posibile despăgubiri pentru contracte neonorate, întrebând „cine va plăti” aceste sume; pierderi „foarte mari” pentru fermierii din sectorul ovin, fără ca în material să fie indicată o valoare exactă; efecte în lanț asupra capacităților de procesare care ar urma să fie finalizate peste doi ani, Barbu afirmând că în acestea „s-au investit două miliarde de euro”. Tot el a legat blocajul de export de evoluția anilor anteriori, susținând că în perioada 2023–2025 exportul de animale vii „a crescut foarte mult”, menționând „aproape 500 de milioane de euro”. Dispută de reglementare: cine poate negocia și ce urmează Barbu a reproșat premierului interimar că nu ar fi fost preocupat de continuarea exporturilor și a susținut că singurul care poate negocia la nivelul Comisiei Europene este premierul. În același timp, el a calificat drept „ilegală”, din perspectiva sa și a „analizei juridice” pe care spune că a făcut-o, decizia care a dus la interzicerea exporturilor de animale vii din România către UE și, în interpretarea sa, și către țări terțe. În paralel, fostul ministru a vorbit despre necesitatea învestirii unui guvern cu puteri depline, argumentând că noul executiv ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană ajutoare de stat și fonduri pentru fermieri. Declarația despre consumul de carne și argumentul invocat Întrebat dacă ar consuma carne de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată, Florin Barbu a răspuns afirmativ, motivând că animalele sunt testate înainte de sacrificare în abator. „Da. Nu afectează sănătatea.” „Pentru că e testată înainte să fie sacrificată în abator.” [...]
