Știri
Știri din categoria Diverse
Belarus își intensifică pregătirea militară lângă Coridorul Suwałki, o zonă considerată critică pentru legătura terestră dintre statele baltice și restul NATO, prin exerciții de patru zile cu tancuri și batalioane mecanizate, potrivit Digi24. Miza pentru flancul estic este operațională: manevrele au loc în proximitatea frontierelor cu Polonia și Lituania, într-un context regional tensionat de războiul din Ucraina și de relația strânsă Minsk–Moscova.
Exercițiile au fost relatate de serviciul belarus al Radio Free Europe, care citează Ministerul Apărării de la Minsk. Conform informațiilor prezentate, militarii se antrenează pentru protejarea frontierei, contracararea sabotajului și apărarea împotriva atacurilor cu drone și aeronave ușoare. La manevre participă batalioane mecanizate și de tancuri.
O parte dintre exerciții se desfășoară în apropierea Coridorului Suwałki, descris de Euronews drept o zonă de importanță strategică majoră pentru NATO. Este vorba despre o fâșie îngustă de teritoriu între Polonia și Lituania, care:
În articol sunt menționate și poligoane folosite în cadrul manevrelor: Hoża (la granița cu Lituania), precum și Brzeski și Różański, aflate la aproximativ 15, respectiv 60 de kilometri de frontiera cu Polonia.
Autoritățile belaruse susțin că exercițiile au un caracter „pur defensiv” și afirmă că numărul participanților și cantitatea de armament utilizată nu depășesc pragurile din Documentul de la Viena din 2011, peste care ar fi necesară notificarea prealabilă a altor state. Totuși, nu a fost comunicată o cifră exactă privind numărul militarilor implicați.
Exercițiile sunt prezentate ca parte a unui efort mai amplu de testare a pregătirii armatei belaruse. Digi24 notează că, la 11 septembrie, Aleksandr Lukașenko a vizitat poligonul Obuz-Lesnovski, în apropiere de Baranavici, declarând că vrea să evalueze funcționarea întregului sector de securitate națională.
Belarus desfășoară de ani de zile exerciții lângă frontierele NATO, iar în trecut au participat frecvent și trupe ruse. În februarie 2022, Minsk a permis forțelor ruse să folosească infrastructura și teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva Ucrainei, fără a-și trimite propriile trupe în lupte directe pe teritoriul ucrainean.
În plus, Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat recent că forțele ruse ar folosi stații de retransmisie din Belarus pentru a controla drone care atacă ținte din vestul Ucrainei, potrivit informațiilor citate în articol.
Recomandate
NATO discută extinderea răspunsului la atacuri „hibride”, dar ezită să ridice miza din teama unei escaladări cu Rusia, potrivit Digi24 , care preia o analiză POLITICO bazată pe declarații ale unor diplomați și oficiali familiarizați cu subiectul. Miza practică este dacă o acumulare de sabotaje și atacuri cibernetice ar putea ajunge să declanșeze Articolul 5 (clauza de apărare colectivă) și ce ar însemna asta pentru modul în care alianța reacționează la incidente sub pragul unui război convențional. În contextul intensificării atacurilor atribuite Rusiei asupra infrastructurii critice europene și a fabricilor de armament, capitalele europene analizează opțiuni precum o comunicare mai unitară după incidente, atribuirea mai rapidă și colectivă a atacurilor și întărirea protecției infrastructurii critice. Totuși, potrivit sursei, există reticență față de măsuri „dure” imediate, pe fondul temerii că situația ar putea degenera într-un conflict deschis cu Rusia. Presiune operațională: incidente tot mai dese, dar fără consens pe „linia roșie” Un diplomat NATO citat în material descrie abordarea actuală drept una de tip „să ne păstrăm calmul”, în timp ce sprijinul pentru Ucraina continuă. În weekend, o dronă rusă a lovit un tren în apropierea graniței polono-ucrainene, la scurt timp după ce pe acolo trecuseră oficiali occidentali din domeniul securității; în Bulgaria, autoritățile au deschis anchete privind două explozii la depozite de arme. Materialul notează și că unele dintre cele mai grave incidente atribuite Rusiei, inclusiv o tentativă de atac asupra aeroportului din Leipzig, au fost dejucate până acum, dar riscul unui atac reușit, cu victime, este în creștere. Un înalt oficial european din domeniul apărării avertizează că „am avut noroc” până acum și că, fără acțiune, situația „s-ar putea înrăutăți mult”. Articolul 5, în discuție: util ca semnal, riscant fără voință politică În interiorul NATO, aliații nu ar fi elaborat încă oficial planuri de răspuns la creșterea numărului de incidente, iar opțiuni sensibile – precum operațiuni cibernetice ofensive – sunt, de regulă, lăsate la nivelul serviciilor naționale. Neoficial, unii aliați discută dacă o acumulare de atacuri „subconvenționale” (care nu sunt atac militar clasic) ar putea depăși pragul Articolului 5. Ideea ar avea rolul de a transmite un avertisment Rusiei și de a arăta unitate, însă diplomații citați recunosc că nu există consens. Un oficial european din apărare spune că discuția e „utilă”, dar numai dacă este însoțită de o voință politică reală pentru un răspuns militar, altfel clauza de apărare colectivă riscă să fie „golită de conținut”. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat pentru POLITICO că alianța are „toate opțiunile de răspuns”, unele publice, altele nu, și a avertizat că sprijinul pentru Ucraina va continua. „Avem toate opțiunile de răspuns (...), unele dintre ele vor fi publice, altele nu.” Factorul SUA și blocajele UE complică un răspuns rapid Materialul indică drept element de sensibilitate suplimentar ezitările repetate ale președintelui SUA, Donald Trump, privind NATO și apărarea colectivă. Un diplomat din Europa de Est afirmă că a existat o reflecție despre invocarea Articolului 5, dar că există temerea unei escaladări care „s-ar putea întoarce împotriva” aliaților, dacă ar sugera că Washingtonul nu ar interveni. În paralel, UE discută măsuri suplimentare, inclusiv o strategie de securitate a blocului așteptată „în următoarele săptămâni”, iar în Parlamentul European urmează o rezoluție fără caracter obligatoriu care descrie Rusia drept „cea mai gravă amenințare hibridă” pentru Uniune și statele membre. Totuși, ca semn al lipsei de unitate, capitalele UE nu au reușit să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei care vizau aproximativ 3.000 de persoane și companii, potrivit materialului. În acest tablou, dezbaterea despre Articolul 5 devine mai puțin o chestiune teoretică și mai mult una de credibilitate și capacitate de reacție: dacă un sabotaj major legat de Rusia nu ar fi urmat de un răspuns clar, ar putea afecta percepția asupra alianței, avertizează o expertă citată. Rutte respinge însă ideea că NATO ar fi percepută ca „slabă” într-un asemenea scenariu, fără să detalieze dacă se lucrează la opțiuni noi. [...]
SUA confirmă oficial că au desfășurat arme pe orbita Pământului , o schimbare de poziționare care ridică miza competiției militare în spațiu și complică discuțiile despre reguli și limite în utilizarea orbitelor, potrivit Digi24 . Washingtonul invocă amenințări în creștere din partea Rusiei și Chinei, dar nu oferă detalii despre tipul armelor sau momentul plasării lor. Declarația vine de la secretarul american al Forțelor Aeriene, Troy Meink , care a spus că armele „pe orbită” sunt necesare pentru protejarea forțelor SUA împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor, relatează BBC. Meink a vorbit la Air, Space and Cyber Conference și a susținut că SUA se pregătesc pentru „amenințări în continuă evoluție”, fără să intre în detalii operaționale. De ce contează: presiune pe regulile jocului în spațiu Recunoașterea publică a unor capabilități ofensive pe orbită apare într-un context în care marile puteri testează limitele cadrului internațional existent. Un tratat din 1967 interzice amplasarea pe orbită a armelor de distrugere în masă, însă, de atunci, SUA, Rusia și China au explorat capabilități care nu intră sub incidența tratatului, inclusiv mijloace de a viza sateliții adversarilor. În practică, sateliții sunt infrastructură critică pentru comunicații militare, supraveghere și navigație, iar orice escaladare în acest domeniu poate afecta nu doar securitatea, ci și funcționarea sistemelor care depind de spațiu. Legătura cu „Golden Dome” și rolul Forțelor Spațiale Administrația Trump a susținut că sistemele amplasate în spațiu, împreună cu rachetele interceptoare, sunt o componentă esențială a sistemului de apărare „Golden Dome”, conceput pentru protejarea SUA împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Totodată, anul trecut, Donald Trump a emis un ordin executiv care sublinia rolul Forțelor Spațiale americane nu doar în apărarea infrastructurii, ci și ca forță capabilă de acțiuni ofensive. US Space Force a fost înființată în 2019 pentru a proteja infrastructura americană din spațiu, inclusiv sutele de sateliți folosiți pentru comunicații și supraveghere. Un purtător de cuvânt al US Space Force a descris „controlul spațiului” ca folosirea mijloacelor „cinetice și non-cinetice” pentru a afecta capabilitățile adversarului prin „perturbare, degradare și chiar distrugere, dacă este necesar”, în scopuri ofensive și defensive, la ordinul comandamentelor. Amenințările invocate: Rusia și China, cu accent pe sateliți În material este menționat că, la începutul lunii februarie, s-a aflat că doi sateliți ruși ar fi interceptat, cel mai probabil, comunicațiile a cel puțin 12 sateliți europeni, începând de la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Astfel de interceptări ar fi putut permite serviciilor ruse de informații să citească date sensibile sau, ipotetic, să preia controlul asupra sateliților. De asemenea, în 2024, SUA au anunțat că Rusia a lansat un satelit despre care Washingtonul crede că ar putea avea capacitatea de a ataca alți sateliți, iar Rusia nu a comentat public informația. În privința Chinei, US Space Force afirmă că Beijingul „dezvoltă și operează capabilități spațiale și contraspațiale” ca parte a modernizării militare, în timp ce Rusia „consideră spațiul un domeniu de război” și vede supremația spațială ca factor decisiv în conflictele viitoare. [...]
Dragoș Pîslaru cere întărirea controalelor ANSVSA și aplicarea regulilor de biosecuritate după violențele din Piața Victoriei , susținând că statul trebuie să intervină mai ferm acolo unde există comerț de animale fără documente și eludarea carantinei, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Fondurilor Europene și al Muncii afirmă că autorii violențelor „trebuie să răspundă legal”, dar avertizează că instigatorii nu vor răspunde, indicând „politicienii extremiști de la AUR, SOS și toți ceilalți”, inclusiv unii cu funcții în Parlament. În aceeași intervenție, Pîslaru acuză și „politicienii oportuniști” care ar fi încercat să capitalizeze electoral protestul. Biosecuritatea, între ostilitate locală și risc de scăpare a focarelor de sub control Pîslaru susține că, în unele comunități, măsurile de biosecuritate și controalele ANSVSA au fost întâmpinate cu ostilitate și leagă acest lucru de evoluția focarelor. „Nu trebuie să ignorăm faptul că în multe comunităţi, măsurile de biosecuritate şi controalele ANSVSA au fost întâmpinate cu ostilitate. Refuzul testării, ascunderea animalelor bolnave sau moarte şi reticenţa faţă de protocoalele ştiinţifice au contribuit direct la scăparea focarelor de sub control.” El adaugă că, acolo unde unii fermieri „nu au dat dovadă de responsabilitate”, preferând comerțul fără documente sanitar-veterinare sau eludarea carantinei, „este nevoie ca statul să intervină pentru o mai bună reglementare și aplicare a regulilor”. Miza: reguli aplicate, nu „amnistii” și tolerarea comerțului ilegal În viziunea sa, „rolul unui stat modern” nu este „populismul complice”, pe care îl descrie ca promisiuni de amnistii, tolerarea comerțului ilegal și ignorarea științei pentru a calma temporar tensiunile, ci „responsabilitatea fermă”. Pîslaru afirmă că statul este cu adevărat de partea fermierilor atunci când oferă resurse, soluții și protecție, iar fermierii se conformează regulilor care țin de siguranța publică. Pe plan politic, Pîslaru îl acuză pe președintele PSD Sorin Grindeanu că a atacat din nou premierul Ilie Bolojan, fără a menționa că Ministerul Agriculturii „a fost condus în ultimii 5 ani exclusiv de miniștri PSD”, afirmație pe care o extinde și la Ministerul Muncii, unde susține că nu a fost adoptată legea salarizării. În același mesaj, ministrul interimar spune că „fermierii români merită mult mai mult decât un concurs de declarații politice” și cere ca revendicările lor să fie ascultate și analizate, iar cele justificate să fie rezolvate. [...]
Testarea unei noi arme anti-dronă sugerează o schimbare operațională în apărarea aeriană a Ucrainei , după ce Kievul susține că a reușit să intercepteze și să distrugă o dronă rusească „Shahed” cu un sistem aflat încă în fază de testare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că „o altă invenție” ucraineană este testată și că, în cursul nopții, a lovit ținta, distrugând o dronă „Shahed”, model de concepție iraniană folosit de Rusia. Informația este relatată de Reuters, iar Digi24 notează că Zelenski a vorbit despre acest subiect în discursul său video de seară. Totuși, Zelenski a indicat că sistemul nu este încă matur din punct de vedere tehnic și are nevoie de timp pentru perfecționare, în timp ce „munca altor dezvoltatori continuă”, potrivit Agerpres. Ce arată datele invocate despre eficiența apărării anti-dronă În același context, armata ucraineană a transmis pe Facebook că a doborât 187 de ținte aeriene în timpul nopții. Zelenski a afirmat că 93% din totalul dronelor rusești au fost interceptate în acel interval, pe care l-a descris drept „un rezultat semnificativ”, adăugând însă că „este nevoie de mai mult”. De ce contează: accent pe interceptori mai ieftini, dar cu limite în fața rachetelor Pe fondul invaziei ruse începute în februarie 2022, Ucraina a accelerat dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă și își oferă acum expertiza și altor țări, inclusiv din Orientul Mijlociu, care s-au confruntat cu atacuri iraniene. Publicația mai arată că Ucraina s-a concentrat pe dezvoltarea interceptorilor ca soluție „mai ieftină” și eficientă pentru doborârea dronelor, însă forțele ucrainene întâmpină dificultăți mai mari în cazul rachetelor balistice rusești, motiv pentru care au cerut aliaților occidentali să intensifice livrările de interceptori anti-rachetă. Separat, Kievul insistă pentru dezvoltarea rapidă a unui sistem european de apărare aeriană, cunoscut sub numele de Freyja . [...]
Mobilizarea online a precedat protestul violent din Piața Victoriei , iar mesajele distribuite pe rețele sociale – în special pe TikTok – au îndemnat oamenii să iasă în stradă din motive diverse, nu neapărat pentru cauza ciobanilor și reluarea exporturilor de carne de oaie, potrivit Digi24 . Unele clipuri avertizau chiar că protestele vor fi violente, iar îndemnurile au circulat cu câteva zile înainte de 15 septembrie. Unghiul principal al subiectului este unul de impact operațional și de ordine publică : modul în care mobilizarea rapidă, prin conținut viral și greu de verificat, poate amplifica tensiuni și poate schimba natura unei manifestații, înainte ca autoritățile sau organizatorii să poată controla mesajele și așteptările din teren. Mesaje „în val” și teme amestecate Conform materialului, rețelele sociale au fost „inundate” de mesaje de mobilizare. Îndemnurile nu s-au limitat la revendicările legate de oieri, ci au fost împinse în spațiul public cu justificări diferite, ceea ce a creat un amestec de nemulțumiri și a lărgit publicul-țintă al chemărilor la protest. Digi24 notează că îndemnurile ar fi fost realizate fie cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), fie prin filmări ale unor utilizatori care chemau lumea în stradă. Avertismente explicite privind violența În unele clipuri, cei care s-au filmat ar fi avertizat că protestele vor fi violente. Mesajele au fost distribuite cu câteva zile înainte de 15 septembrie, ceea ce sugerează o mobilizare susținută, nu un val spontan apărut în ziua protestului. Materialul redă și exemple de mesaje din clipuri TikTok, inclusiv apeluri la participare și îndemnuri ca, după 15 septembrie, „toți influencerii” să „umple TikTok-ul și Facebook-ul”. De ce contează Cazul arată cum platformele sociale pot funcționa ca infrastructură de organizare pentru proteste, inclusiv prin mesaje care pot escalada așteptările participanților. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cine a inițiat coordonat aceste îndemnuri și cum au fost verificate, rămâne neclar în ce măsură mobilizarea a fost centralizată sau fragmentată, însă efectul descris este unul de amplificare rapidă a participării și a tensiunii înainte de protest. [...]
Parlamentul European cere Comisiei Europene să publice rezultatele anchetei despre TikTok și alegerile anulate din România , pentru ca aplicarea regulilor UE să nu rămână „o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles”, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: presiunea politică de la Strasbourg vizează transparența investigațiilor și modul în care este pus în practică DSA ( Actul pentru Servicii Digitale ), cadrul UE care obligă platformele mari să reducă riscurile sistemice, inclusiv cele pentru procesele democratice. Declarațiile au fost făcute la Strasbourg de Nathalie Loiseau, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru „Scutul european pentru democrație” (EUDS), după votul din plen asupra raportului comisiei, document care include recomandări despre cum își poate proteja UE mai bine instituțiile democratice. Presiune pentru transparență în anchetele pe platforme Loiseau a cerut ca Executivul european să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, făcând referire la ancheta Comisiei Europene asupra TikTok, în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024. „Dacă Comisia are, şi are, un dialog cu platformele, trebuie să facă publice rezultatele investigaţiilor şi întrebărilor adresate acestora. Nu poate fi o discuţie între companii private şi tehnocraţi, birocraţi de la Bruxelles.” Eurodeputata a susținut că, dacă instituțiile europene cunosc schimbări de algoritm sau comportamente neadecvate care nu au fost diminuate de platforme, acestea ar trebui comunicate publicului și Parlamentului European. Ce spune raportul votat: România, menționată explicit Raportul adoptat marți de Parlamentul European menționează România la punctul 26 și invită Comisia Europeană să finalizeze rapid investigațiile privind respectarea de către TikTok a DSA, în contextul ingerințelor străine în alegerile prezidențiale din România din 2024. Documentul indică riscuri legate de: exploatarea sistemelor de recomandare; utilizarea rețelelor de boți; obligația TikTok de a atenua „riscurile sistemice” la adresa proceselor democratice și de a asigura măsuri de descurajare în perioade electorale. Fără termen asumat, dar mesaj politic: DSA trebuie aplicat „deplin” Întrebați dacă se așteaptă la un răspuns prompt al Comisiei, Loiseau și raportorul Tomas Tobe au evitat să avanseze un termen, dar au vorbit despre frustrare și despre nevoia unei poziții ferme. Tobe a calificat cazul alegerilor din România drept „extrem de grav” și „un atac clar asupra alegerilor”, adăugând că Parlamentul European transmite mesajul că se așteaptă ca Executivul UE să apere și să asigure respectarea regulilor europene, inclusiv DSA. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a legat direct încrederea în spațiul digital de aplicarea regulilor și de reacția instituțiilor atunci când există ingerințe, subliniind că monitorizarea nu vizează doar România, ci și alte state, pe diverse platforme. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar pentru finalizarea anchetei Comisiei Europene privind TikTok. În schimb, votul din Parlamentul European și solicitarea de publicare a rezultatelor cresc presiunea politică pentru o comunicare mai transparentă și pentru aplicarea vizibilă a obligațiilor impuse platformelor de DSA în perioade electorale. [...]
