Știri
Știri din categoria Diverse
Prețurile la pompă au rămas practic neschimbate de circa două săptămâni, iar diferențele între marile orașe sunt mici, potrivit datelor centralizate de Peco Online și prezentate de Libertatea. Pentru șoferi și companii, stabilitatea de moment contează mai ales în contextul intervenției fiscale anunțate pentru motorină, care ar urma să influențeze costurile de transport în prima parte din septembrie.
În București, cea mai ieftină benzină standard este 9,51 lei/litru (preț constant din 12 august), iar motorina standard pornește de la 10,14 lei/litru, cu un interval de prețuri între 10,14 și 10,40 lei/litru în rețelele analizate.
În Capitală, minimul pentru benzină standard este 9,51 lei/litru, preț întâlnit la Petrom și Socar. Alte repere din rețelele monitorizate: 9,54 lei/litru la Rompetrol și 9,57 lei/litru la OMV, Mol și Lukoil.
Comparativ, în principalele orașe menționate, cele mai mici prețuri la benzină standard sunt:
Publicația notează că aceste minime sunt constante din 20 august.
În București, motorina standard are un minim de 10,14 lei/litru (Petrom și Socar), în timp ce Rompetrol, OMV și Mol afișează 10,20 lei/litru, iar Lukoil urcă la 10,40 lei/litru.
La nivelul orașelor comparate, cele mai mici prețuri la motorină standard sunt:
Libertatea amintește că Ministerul Finanțelor a anunțat pe 13 august o reducere temporară cu 20% a accizei la motorina standard pentru perioada 16–31 august 2026, în baza mecanismului de ajustare dinamică reglementat prin Legea nr. 162/2026.
De la 1 septembrie, reducerea accizei ar urma să fie majorată de la 20% la 25%, pentru intervalul 1–15 septembrie 2026. Concret, ajustarea este descrisă ca o diminuare de 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă, iar nivelul accizei efective ar urma să fie de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă, conform datelor Ministerului Finanțelor citate în articol.
Pentru 29 august, cea mai ieftină benzină standard din România este 9,48 lei/litru la o stație Socar din Suceava (Calea Unirii nr. 35). La motorină standard, cel mai mic preț este 10,09 lei/litru la stația DHR din Cluj-Napoca (strada Plopilor nr. 64), cu mențiunea că luni minimul fusese 10,02 lei/litru.
Notă: prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate; șoferii sunt sfătuiți să verifice înainte de alimentare, mai ales când operatorii schimbă tarifele în cursul zilei.
Recomandate
Stocurile de interceptoare Patriot ale SUA din Europa au ajuns la un nivel „mai mult decât critic”, iar asta slăbește capacitatea de apărare antiaeriană a NATO pe flancul european , pe fondul redirecționării munițiilor către Orientul Mijlociu în contextul conflictului declanșat de administrația Trump cu Iranul, potrivit Digi24 . Informația este bazată pe declarații pentru Associated Press ale unui oficial american din domeniul apărării aflat în Europa și ale unui oficial NATO, ambii sub protecția anonimatului, care indică o lipsă acută în special la interceptoarele Patriot – muniția esențială pentru doborârea rachetelor balistice rusești de mare viteză. Într-un scenariu de atac asupra unor ținte precum un comandament militar sau o centrală electrică, NATO ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Ucrainei, „să încaseze lovitură după lovitură”, a avertizat oficialul american citat. Ce înseamnă operațional: apărare limitată la un atac susținut Potrivit oficialului american, forțele SUA din Europa nu ar avea suficiente sisteme Patriot pentru a opri un atac susținut cu rachete balistice și ar avea o capacitate „foarte limitată” chiar și în fața unei singure lovituri sau a unei rachete rusești rătăcite care își schimbă traiectoria. Deși un atac rusesc asupra țărilor NATO nu este considerat iminent, în material se menționează că directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu atace, informație atribuită publicației The Wall Street Journal. Întrebat despre mesaj, Donald Trump a refuzat să comenteze în detaliu: „Nu vreau să comentez acest lucru, dar nu vor ataca.” De ce s-au subțiat stocurile: transferuri către Orientul Mijlociu și Ucraina Articolul descrie un efect în lanț al conflictului cu Iranul, care a dus la transferul unor stocuri americane de rachete din Europa către Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații din Golf au folosit un număr semnificativ de interceptoare – inclusiv Patriot – împotriva dronelor și rachetelor iraniene. În paralel, livrările către Ucraina au continuat, iar oficialii ucraineni cer insistent sisteme Patriot suplimentare, susținând că acestea sunt singurele capabile să oprească rachetele balistice avansate ale Rusiei. În text este citat și Ed Arnold (Royal United Services Institute, Londra), care spune că livrările către Ucraina au fost planificate, dar consumul din Orientul Mijlociu a epuizat rapid stocurile și a scos la iveală limitări ale lanțului de aprovizionare. Contradicții publice: NATO și Pentagonul resping ideea de „penurie” Colonelul Martin O’Donnell, purtător de cuvânt militar de rang înalt al NATO, a declarat că afirmația privind un nivel critic al rachetelor Patriot în Europa este „pur și simplu nefondată” și că Alianța ar avea suficiente muniții de apărare aeriană atât pentru propria apărare, cât și pentru sprijinirea Ucrainei. Și Pentagonul, prin purtătorul de cuvânt Sean Parnell, a calificat drept „false” afirmațiile privind penuria de muniție a SUA, susținând că armata are resursele necesare pentru operațiuni și apărarea intereselor americane. Ce urmează: producție în creștere și o linie de fabricație în Germania În material sunt prezentate estimări ale Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citate prin Mark Cancian, potrivit cărora conflictul legat de Iran ar fi epuizat 65% din stocul american de rachete Patriot – aproximativ 1.500 din 2.330 de interceptoare. Tot în articol se menționează că în acest an ar urma să fie fabricate circa 600 de rachete, iar obiectivul de producție pentru 2030 este de 2.000 de rachete Patriot anual. NATO a anunțat că prima unitate de producție a rachetelor Patriot din Europa urmează să fie inaugurată în Germania în septembrie, iar livrările ar putea începe la începutul anului viitor. Primele livrări ar urma să meargă către statele care au plasat deja comenzi, între care sunt enumerate Germania, Olanda, România și Spania. În paralel, articolul notează că Rusia are propriile limitări: ar fi dificil pentru Moscova să susțină un război aerian pe două fronturi, iar vulnerabilitățile apărării sale antiaeriene, expuse de lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei, ar putea cântări în calculul riscurilor. În formularea lui Arnold: „Adevărul inconfortabil este că, probabil, cea mai bună apărare aeriană de care dispunem o reprezintă limitările Rusiei.” [...]
PSD își strânge toți parlamentarii la Sinaia pentru a decide rapid dacă intră în formula de susținere a viitorului premier , într-un moment în care președintele Nicușor Dan pregătește o nouă desemnare la Palatul Victoria, potrivit Știrile Pro TV . Miza întâlnirii de partid este una operațională: PSD ar putea vota, în cadrul ședinței de luni, 31 august, susținerea premierului pe care președintele urmează să îl desemneze „la finalul săptămânii viitoare”. Reuniunea are loc la un hotel de 4 stele din Sinaia și este descrisă ca una „cum n-a mai fost de mulți ani”, prin participarea la un loc a liderilor și parlamentarilor din toată țara. În paralel, președintele Nicușor Dan ar urma să aibă marți consultări cu liderii partidelor, pentru a treia desemnare de prim-ministru, după eșecurile cu Eugen Tomac și Adrian Veștea. Conform informațiilor prezentate, prima opțiune luată în calcul ar fi un premier independent, iar numele cu cele mai mari șanse menționat este Alexandru Nazare , actual ministru al Finanțelor. Ce majoritate se conturează și ce condiții sunt avansate În scenariul descris, viitorul Guvern ar urma să fie susținut de PSD și UDMR, cu voturi care ar veni și din alte zone parlamentare: grupurile UPR și PACE; încă 10 voturi din „tabăra anti-Bolojan” din PNL. Totodată, sursa notează că miniștrii ar urma să fie politici, însă președintele și-ar dori influență asupra numirii a două portofolii: Externe și Apărare Națională. Tensiuni interne: varianta Grindeanu nu ar fi ieșit din joc Deși ședința de la Sinaia ar putea tranșa susținerea pentru viitorul premier desemnat, în PSD ar exista în continuare voci care spun că nu s-a renunțat definitiv la varianta Sorin Grindeanu. În acest context este amintit și faptul că, în ultimele luni, Olguța Vasilescu și Claudiu Manda i-ar fi cerut lui Grindeanu să își asume funcția de premier. În acest moment, rămâne neclar pe ce nume se va coagula sprijinul PSD și dacă votul de la Sinaia va produce o decizie formală înainte de desemnarea de la Cotroceni. [...]
O fraudă internă de 9,4 milioane de dolari (aprox. 43 mil. lei) a expus o vulnerabilitate de control la plăți în lanțul operațional Amazon , după ce o angajată cu drept de aprobare a facturilor ar fi validat documente false introduse în sistem, potrivit Știrile Pro TV . O femeie din Atlanta, Brittany Hudson (40 de ani), a primit o pedeapsă de 16 ani de închisoare, într-un dosar în care procurorii federali americani descriu un mecanism de fraudare bazat pe furnizori fictivi și facturi falsificate. Schema, relatată de CBS News, ar fi fost pusă la cale împreună cu Kayricka Wortham , manager de operațiuni la depozitul Amazon din Smyrna. Hudson deținea o companie care avea contract cu Amazon, iar Wortham avea, prin funcție, posibilitatea de a aproba facturi. Cum a funcționat mecanismul: furnizori inventați, facturi aprobate intern Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie–iunie 2022, cele două ar fi folosit angajați care „nu știau nimic despre schemă” pentru a introduce în sistemul Amazon furnizori fictivi. Ulterior, ar fi transmis facturi false care indicau că respectivele companii ar fi livrat bunuri și servicii către Amazon. Elementul-cheie a fost aprobarea internă: datorită rolului său, Wortham putea valida facturile, iar astfel 9,4 milioane de dolari au fost transferați din conturile companiei către conturi bancare controlate de cele două femei și de complici. Unde au ajuns banii: casă și vehicule de lux Anchetatorii susțin că fondurile obținute prin fraudă au fost folosite pentru un stil de viață „extravagant”, inclusiv: o casă în Smyrna, evaluată la aproape 1 milion de dolari; un Lamborghini Urus (2019); un Dodge Durango (2021); un Tesla Model X (2022); un Porsche Panamera (2018); o motocicletă Kawasaki ZX636. În septembrie 2022, autoritățile federale le-au pus oficial sub acuzare pe Hudson și Wortham. Ulterior, anchetatorii afirmă că cele două ar fi încercat să ascundă problemele cu legea și să-și continue activitățile, inclusiv prin prezentarea unor documente judiciare și extrase de cont falsificate unor potențiali parteneri de afaceri, pentru a susține că acuzațiile ar fi fost retrase. Condamnări și despăgubiri: 16 ani de închisoare și aproape 9,5 milioane de dolari de plătit În martie, un juriu a găsit-o vinovată pe Brittany Hudson pentru mai multe infracțiuni, inclusiv conspirație pentru fraudă electronică, fraudă electronică, conspirație pentru spălare de bani, spălare de bani și falsificarea semnăturii unui judecător federal. Instanța a condamnat-o la 16 ani de închisoare, urmați de trei ani de eliberare supravegheată, și a obligat-o la plata unor despăgubiri de aproape 9,5 milioane de dolari. Kayricka Wortham fusese condamnată în 2023 la aceeași pedeapsă, de 16 ani de închisoare. [...]
Precomenzile „GTA VI” au urcat la 260 milioane de dolari (aprox. 1,17 miliarde lei) cu două luni înainte de lansare , un nivel care ridică miza financiară pentru Take-Two și poate influența întregul ecosistem al jocurilor și al consolelor, potrivit Știrile Pro TV . Datele citate de publicație indică faptul că precomenzile la nivel global au ajuns la aproximativ 260 de milioane de dolari, conform companiei de analiză Newzoo, ceea ce ar sugera un potențial de vânzări de 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,25 miliarde lei) până în săptămâna lansării. Reacția pieței: Take-Two urcă înainte de deschiderea bursei Pe bursă, interesul s-a văzut rapid: acțiunile Take-Two, compania care deține producătorul jocului, au crescut cu 2,5% în tranzacțiile de dinaintea deschiderii pieței de vineri. În același context, analiștii Morgan Stanley și JPMorgan s-au declarat „optimiști” în privința acțiunilor companiei, invocând interesul în creștere al investitorilor pentru industria jocurilor video, pe fondul unei lansări foarte așteptate. Cerere peste capacitate: probleme pe platformele de streaming Prezentarea oficială a jocului a pus presiune pe infrastructura de streaming. Netflix a difuzat o prezentare extinsă, iar unii utilizatori au întâmpinat erori și au fost nevoiți să reîncarce pagina; compania a transmis pentru CNBC că problemele au fost temporare și remediate rapid. Și Twitch a avut dificultăți de capacitate după lansarea trailerului, potrivit analiștilor Wells Fargo, care au notat că reacțiile jucătorilor au fost „în mare parte pozitive”. Lansare pe 19 noiembrie și o schimbare cu impact comercial: doar digital „GTA VI” urmează să fie lansat pe 19 noiembrie , pentru PlayStation 5 și Xbox Series X/S. Un element cu implicații comerciale este decizia ca jocul să fie disponibil exclusiv în format digital , fără disc fizic. Directorul executiv al Take-Two, Strauss Zelnick , a spus la conferința cu investitorii din 7 august că discurile fizice nu mai sunt o opțiune logică pentru consumatori și că peste 90% din afacerile companiei sunt deja distribuite digital. În paralel, datele Circana arată că vânzările de jocuri pe disc în SUA au coborât la cel mai scăzut nivel înregistrat, cu cheltuieli de aproximativ 85 de milioane de dolari (aprox. 382,5 milioane lei). De ce contează pentru industrie: pariul pe relansarea pieței de console Industria jocurilor video mizează pe „GTA VI” pentru a revigora piața de console, afectată de scumpiri legate de memorie și stocare. În materialul citat, este dat exemplul unui preț de aproximativ 800 de dolari (aprox. 3.600 lei) pentru o consolă Xbox Series X standard, peste prețul de lansare de 500 de dolari din 2020 (aprox. 2.250 lei), o evoluție considerată neobișnuită într-un ciclu de viață în care, de regulă, prețurile scad. Tot potrivit datelor Circana, vânzările de hardware pentru console în SUA au scăzut în iulie la 282 de milioane de dolari (aprox. 1,27 miliarde lei), cel mai redus nivel de după pandemie. [...]
Operațiunile de salvare din Nepal și China sunt sub presiune după ce bilanțul inundațiilor a urcat la 584 de morți și circa 2.500 de dispăruți , iar autoritățile avertizează asupra riscului unor noi revărsări, potrivit Știrile Pro TV . În teren, căutările continuă la două zile de la viitura care a acoperit zona de la granița dintre Nepal și China cu noroi și a afectat comunicațiile și accesul în regiune. Din datele recuperate până acum de echipele de intervenție de pe ambele părți ale frontierei, au fost găsite 584 de cadavre: 579 în Nepal și cinci în China. În paralel, aproape 2.500 de persoane sunt încă date dispărute – 1.924 în Nepal și 558 în China – între acestea fiind „sute de turiști și pelerini străini”. Cifrele se schimbă rapid, iar autoritățile admit incertitudini Agenția națională pentru situații de urgență din Nepal a comunicat că 579 de persoane au decedat și 1.924 sunt dispărute, dintre care 517 cetățeni străini, menționând o creștere de aproape 1.000 a numărului de dispăruți față de informarea anterioară. În același timp, poliția din Nepal a raportat vineri dimineață cel puțin 547 de morți și 1.473 de răniți. Publicația notează că diferențele dintre bilanțuri sunt considerate normale în faza acută a unui dezastru, în condiții „haotice și stresante”, cu rețele de comunicații perturbate și infrastructură grav afectată, ceea ce poate întârzia raportările oficiale. În Tibet , informațiile sunt mai puține, iar mecanismele de cenzură din China ar fi limitat circulația pe rețelele sociale a materialelor video de la fața locului. Potrivit televiziunii publice CCTV, până vineri la ora 15:00 (ora locală), cinci persoane erau confirmate decedate, iar 558 erau încă dispărute pe teritoriul Chinei. Alertă de noi inundații și intervenții în condiții de risc Poliția nepaleză a emis vineri dimineață o alertă după ce a fost „informată despre ruperea” unui lac format miercuri, când o bucată dintr-un ghețar s-a prăbușit și a declanșat torente de noroi în văi înguste. Recomandarea a fost ca salvatorii și localnicii să rămână în alertă și să se refugieze în locuri sigure. Ulterior, alerta a fost ridicată la începutul după-amiezii, fără semnalarea unei noi inundații majore. Pe partea chineză, CCTV a relatat că riscul de rupere a lacului de pe teritoriul Tibetului „se reduce treptat”, iar operațiunile de salvare suspendate anterior în zona Gyirong au fost reluate. În Nepal, armata încerca să localizeze și să evacueze aproximativ o sută de muncitori blocați într-un tunel de pe șantierul unui baraj al unei centrale hidroelectrice. Biroul prim-ministrului a precizat că 350 de muncitori și localnici fuseseră deja evacuați de la același șantier „în condiții foarte riscante”. Cauza viiturii și dimensiunea impactului uman Potrivit Institutului de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS), valul uriaș a fost declanșat de prăbușirea unei părți dintr-un ghețar, eveniment înregistrat ca un seism de magnitudine 5,2, care a provocat și alunecări de teren. Autoritățile indiene au anunțat că șapte cadavre, presupuse a fi ale victimelor, au fost găsite la câteva zeci de kilometri în aval, în statul Uttar Pradesh, urmând să fie confirmată identitatea. Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR) estimează că aproximativ 93.000 de persoane ar fi putut fi afectate. „Estimările actuale sugerează că aproximativ 93.000 de persoane ar fi putut fi afectate (...) trauma va fi enormă.” În context, publicația amintește că inundațiile și alunecările de teren sunt frecvente în sezonul musonic (iunie-septembrie) în Nepal, Tibet și Asia de Sud, iar oamenii de știință avertizează că schimbările climatice sporesc intensitatea și frecvența acestor fenomene. [...]
Rusia ar avea un deficit lunar de circa 6.000 de militari față de recrutări, ceea ce ridică presiunea pe Kremlin să evite o nouă mobilizare cu costuri economice și politice mari , potrivit Știrile Pro TV , care citează oficiali occidentali preluați de presa internațională. În evaluarea acestora, Rusia continuă să trimită rapid oameni pe front, cu o rată estimată la aproximativ 1.000 de recruți pe zi, însă în ultimele două luni intrările nu ar mai fi acoperit pierderile generate de militarii uciși sau răniți, conform The Guardian . Un oficial occidental citat estimează diferența la aproximativ 6.000 de persoane pe lună. De ce contează: mobilizarea, un risc economic și politic pentru Kremlin Potrivit oficialilor occidentali citați, opțiunile lui Vladimir Putin de a compensa pierderile printr-o nouă campanie de recrutare sunt limitate, iar o mobilizare ar fi „un risc major” atât politic, cât și economic. Ultima mobilizare, în toamna lui 2022 , ar fi determinat aproximativ un milion de ruși — „mulți dintre ei foarte bine pregătiți profesional” — să părăsească țara; mai puțin de jumătate s-ar fi întors ulterior, conform aceleiași surse. În plus, oficialii ridică și o problemă operațională: nu este clar dacă armata rusă ar putea integra „câteva sute de mii” de noi recruți, în condițiile unui deficit de echipamente și de ofițeri. Răspunsul Moscovei: intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile Unul dintre oficialii occidentali susține că, în acest context, Kremlinul ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și a populației din Ucraina. Rusia ar fi lansat peste 360 de rachete de la începutul lunii iulie, profitând de deficitul de sisteme ucrainene de apărare împotriva rachetelor balistice. „Este clar că Moscova intenționează să încerce să distrugă moralul ucrainenilor prin distrugerea infrastructurii energetice în această iarnă.” Context regional: retorică, riscuri și evitarea unei confruntări directe cu NATO Aceiași oficiali occidentali afirmă că, deși amenințarea Rusiei rămâne „foarte serioasă”, evaluarea lor este că Vladimir Putin „își dorește categoric să evite o confruntare directă cu NATO”. În paralel, Rusia ar continua să folosească un discurs ostil și acuzații la adresa Marii Britanii, pe care un oficial le leagă de doctrina militară rusă — utilizarea retoricii pentru a exploata temerile adversarilor și a le influența deciziile. Totuși, oficialul spune că Rusia păstrează capacitatea de a ataca Marea Britanie inclusiv prin atacuri cibernetice sau acțiuni fizice asupra unor obiective civile, desfășurate prin intermediari; sunt menționate ca posibile ținte fabrici sau depozite. În acest cadru, oficialii occidentali apreciază că obiectivul general al lui Putin rămâne un război de uzură, mizând pe diminuarea sprijinului aliaților pentru Ucraina, inclusiv prin amplificarea temerilor publice legate de amenințările rusești. [...]
