Știri
Știri din categoria Diverse
Coreea de Nord își rescrie doctrina și tratează Sudul ca „stat ostil”, după ce a eliminat din statutul Partidului Muncitorilor referirile la „unificarea pașnică”, o schimbare cu implicații directe de securitate și stabilitate regională, potrivit Digi24.
Documentul integral al Partidului Muncitorilor din Coreea, făcut public pentru prima dată, confirmă o repoziționare radicală a Phenianului: cele două Corei nu mai sunt prezentate ca parte a unei singure națiuni care urmărește reunificarea, ci ca două state „ostile”. Eliminarea „unificării pașnice” este semnalată de agenția sud-coreeană Yonhap, care a consultat textul, iar Digi24 notează că informația este relatată de Agerpres.
Statutul a fost publicat integral de Institutul pentru Strategia de Securitate Națională (INSS) de la Seul. Potrivit sursei, serviciile de informații sud-coreene susțineau anterior că documentul fusese revizuit în iunie 2024 pentru a reflecta noua linie politică, însă textul complet nu fusese accesibil publicului până acum.
Versiunea publicată include actualizări adoptate în februarie, la al nouălea congres al partidului comunist nord-coreean. Modificările:
În plus, din statut au fost eliminate și mențiunile privind prezența militară a SUA în Coreea de Sud și referirile la „forțe externe”. Yonhap interpretează această schimbare ca o întărire a poziției Phenianului că cele două Corei sunt complet separate și nu mai au o identitate națională comună.
Digi24 amintește că, la sesiunea din ianuarie 2024 a Adunării Supreme a Poporului, Kim Jong-un a ordonat revizuirea Constituției, afirmând că „unificarea pașnică” nu mai este posibilă și că ideea unei singure națiuni coreene trebuie eliminată. Modificările constituționale au fost confirmate de Phenian în același an, în octombrie.
INSS consideră că aceste ajustări reflectă eforturile regimului de a trece la o nouă „eră Kim Jong-un”, la aproape 15 ani de la preluarea puterii de către liderul nord-coreean.
Rămâne neclar, potrivit aprecierii Yonhap, cine ocupă funcția de prim-secretar creată la congresul din 2021; INSS estimează că ar fi Jo Yong-won, secretar al Comitetului Central.
Recomandate
Schimbarea componenței Biroului Permanent al Camerei Deputaților a reaprins conflictul politic pe tema izolării partidelor extremiste , după ce UDMR și USR și-au aruncat reciproc acuzații de „standard dublu” în urma unui vot contestat, potrivit Digi24 . Deputatul UDMR Csoma Botond a reacționat joi la criticile venite de la liderul USR Cătălin Drulă, care a acuzat UDMR că a votat înlocuirea unor membri PNL și USR din Biroul Permanent cu membri AUR și SOS România . În replică, Csoma spune că UDMR a fost într-o „situație de constrângere” la votul de marți și susține că nu revine asupra detaliilor. Acuzații de ipocrizie și „standard dublu” În mesajul publicat pe Facebook, Csoma Botond îl ironizează pe Drulă pentru faptul că a comunicat în limba maghiară, după ce USR a criticat UDMR. „Mă «mir» că nu a comunicat în limba maghiară și atunci când USR și AUR au depus împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, au semnat împreună documentul și au votat împreună pentru adoptarea lui. Percep la ei ipocrizie și un standard dublu în acest caz” De la un vot procedural la o dispută despre „cordonul sanitar” Miza politică a schimbului de replici este cine își asumă, în practică, izolarea partidelor catalogate drept extremiste în Parlament. Drulă a susținut că, prin votul UDMR alături de PSD, în conducerea Camerei Deputaților au fost înlocuiți doi membri USR și PNL cu doi membri de la AUR și SOS, ceea ce ar fi crescut reprezentarea acestor partide în Biroul Permanent. „Cu votul UDMR, de ieri, partidele extremiste cu care UDMR pretinde că se luptă au acum 4 reprezentanți (3 AUR + 1 SOS) față de partidele de dreapta USR+PNL care au doar 2 reprezentanți”, a scris Cătălin Drulă. În acest context, UDMR mută discuția spre precedentul moțiunii de cenzură depuse împreună de USR și AUR împotriva Guvernului Cîțu, invocat de Csoma ca argument că USR nu poate revendica o poziție consecventă față de AUR. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa rămâne la nivel de acuzații publice și justificări politice legate de votul din Biroul Permanent, fără detalii suplimentare despre pașii procedurali următori sau despre o eventuală renegociere a pozițiilor din conducerea Camerei Deputaților. [...]
Nicolas Maduro și Cilia Flores încearcă să blocheze procesul din SUA invocând imunitatea de stat , într-o mișcare cu potențial să testeze limitele jurisdicției americane în dosare penale care vizează lideri străini, potrivit Digi24 . Fostul președinte venezuelean și soția sa au cerut unui judecător federal din Manhattan respingerea actului de acuzare privind traficul de droguri, argumentând că beneficiază de imunitate în calitate de șef de stat și primă doamnă ai unei țări străine. Informația este relatată de Euronews, citată de Digi24. În documentele depuse la tribunal, avocații lui Maduro susțin că legea obligă instanța să respingă acuzațiile, pe motiv că un act de acuzare nu poate fi formulat împotriva unui lider străin. Apărarea invocă, în esență, principiul imunității șefului de stat față de urmărirea penală în instanțele altor țări. „Niciun tribunal american nu a prezidat vreodată procesul penal al unui lider străin care a fost recunoscut de propria țară ca șef de stat în exercițiu la momentul formulării acuzațiilor”, au scris avocații. Calendarul procesului și următorii pași Maduro și Flores urmează să fie judecați pentru acuzații de trafic de droguri pe 1 iunie anul viitor. Judecătorul Alvin K. Hellerstein a stabilit ca dezbaterile orale privind moțiunile de respingere să înceapă pe 17 noiembrie. Procurorii federali urmează să răspundă argumentelor apărării în cursul acestei luni, conform informațiilor din articol. Ce susține apărarea: două tipuri de imunitate În documente separate, avocații Ciliei Flores afirmă că aceasta ar fi protejată de „imunitate suverană” (protecția juridică de care se bucură un stat și, în anumite condiții, reprezentanții săi, în fața instanțelor altui stat). „Este un atribut al suveranității Venezuelei, iar numai Venezuela poate renunța la acesta”, au scris avocații ei. Avocații lui Maduro mai susțin că, și în ipoteza în care nu i s-ar recunoaște imunitatea ca șef de stat, dosarul ar trebui respins pe baza unei imunități legate de faptele imputate („imunitate bazată pe comportament”, în formularea din articol). Context: arestarea și acuzațiile Potrivit Digi24, Maduro (63 de ani) și Flores (69 de ani) sunt reținuți într-o închisoare din Brooklyn după ce forțele americane i-au ridicat din reședința lor din Caracas, într-un raid desfășurat în miezul nopții la începutul lunii ianuarie, și i-au adus la New York. Cei doi s-au declarat nevinovați într-un dosar penal inițiat în urmă cu șase ani împotriva mai multor presupuşi complici. Dacă juriul va concluziona că au făcut parte dintr-o conspirație pentru a introduce cocaină în Statele Unite, ei riscă pedepse cu închisoarea pe viață, mai notează articolul. Administrația președintelui american Donald Trump a apărat operațiunea de capturare, descriind-o drept o „operațiune chirurgicală de aplicare a legii”. Maduro a susținut, în schimb, că este „prizonier de război” și a calificat capturarea drept răpire. [...]
Președintele Nicușor Dan cere suplinirea deficitului de procurori pentru anchetarea magistraților , un subiect pe care îl leagă direct de încrederea în justiție și de obligațiile României în raportările europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis joi, la ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde primul punct de pe ordinea de zi a vizat desemnarea unor procurori pentru cauze prevăzute de Legea nr. 49/2022 . Nicușor Dan a spus că va asista la discutarea primului punct, dar nu va participa la deliberare și vot, pentru a nu influența decizia. De ce contează: anchetarea magistraților, între încredere publică și cerințe europene Șeful statului a afirmat că „imensa majoritate” a magistraților sunt corecți, dar a susținut că investigarea celor care ar putea comite infracțiuni este necesară pentru consolidarea încrederii în sistemul judiciar și în stat. „Cred că imensa majoritate a magistraților din România sunt oameni corecți și cu răspundere față de ceea ce trebuie să facă, responsabilitatea lor socială.” În același context, președintele a legat tema de corupție, pe care a încadrat-o ca element de securitate națională, și a invocat și raportul Comisiei Europene privind statul de drept , unde este menționată anchetarea magistraților. „Corupția în general e parte din strategia națională de apărare.” Deficit de procurori și criterii pentru desemnare Nicușor Dan a susținut că există o lipsă de procurori dedicați acestor anchete, atât la Parchetul General, cât și la parchetele de pe lângă curțile de apel, și că această lipsă trebuie acoperită. Totodată, a spus că procurorii desemnați ar trebui să fie „competenți și echilibrați”, subliniind că nu este vorba despre „cercetare de dragul cercetării”. Ce a mai fost pe agenda CSM: concursurile de admitere în magistratură În știrea inițială, CSM a anunțat că plenul s-a reunit pentru a analiza mai multe chestiuni legate de activitatea Ministerului Public, concursurile de admitere în magistratură și funcționarea instituției. Pe ordinea de zi au fost incluse și: desemnarea comisiilor și subcomisiilor pentru soluționarea contestațiilor din concursurile de admitere la Institutul Național al Magistraturii și de admitere în magistratură (sesiunea 2026–2027); discutarea situației unei funcții publice de conducere din cadrul CSM; un raport privind consultarea organizațiilor societății civile despre îmbunătățirea activității instituțiilor judiciare ca serviciu public (trimestrul II 2026). Ce urmează: discuție mai amplă despre parchete și relația cu poliția Președintele a mai anunțat că, după instalarea noului Guvern, consideră necesară o discuție mai largă despre parchete, în ansamblu, și despre relația acestora cu poliția, pledând pentru „eficientizarea” colaborării dintre procurori și polițiști. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va desemna un premier în zilele următoare , invocând presiunea publică pentru instalarea rapidă a unui guvern, potrivit Digi24 . Mesajul vine în contextul unor negocieri prelungite și al incertitudinii privind existența unei majorități parlamentare, un factor care ține pe loc deciziile cu impact bugetar și administrativ. Șeful statului a spus că desemnarea va avea loc „în zilele următoare” și a motivat întârzierea prin faptul că, în această perioadă, mulți parlamentari au fost în vacanță, iar votul necesar ar fi trebuit să fie unul „fizic”. „În zilele următoare. Evident că societatea aşteaptă să avem un guvern.” „Nu am acţionat prea mult pentru că mulţi parlamentari erau în vacanţă şi, după cum ştiţi, trebuia un vot fizic. Dar e momentul să tranşăm problema.” Ce opțiuni sunt vehiculate pentru funcția de premier Conform surselor Digi24, Nicușor Dan ar prefera un premier independent, însă nu exclude varianta Sorin Grindeanu, în condițiile în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire. Publicația notează că au circulat mai multe nume, iar potrivit celor mai recente informații obținute de Digi24, „poate singurul” care ar mai rămâne în joc este Alexandru Nazare , ministrul interimar al Finanțelor. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni, iar în cazul lui Nazare este menționată dificultatea de a strânge o majoritate. Miza: majoritatea parlamentară, condiția pentru stabilitate decizională Dincolo de nume, problema centrală rămâne aritmetica parlamentară. Digi24 arată că UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă de guvernare decât cea propusă de partid: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. În lipsa unei majorități conturate, desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul politic, cu efecte directe asupra capacității de guvernare și a predictibilității deciziilor publice. [...]
Ministrul interimar al Proiectelor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , susține că România a absorbit peste 90% din fondurile nerambursabile și peste 95% din împrumuturile din PNRR , prezentând programul drept un motor de investiții în infrastructură și servicii publice, în pofida disputelor politice interne, potrivit Digi24 . Pîslaru a folosit o formulare ironică – „PNRR a «distrus» România” – pentru a introduce o listă de proiecte pe care le atribuie finanțărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), instrumentul UE care combină granturi (bani nerambursabili) și împrumuturi pentru reforme și investiții. Ce investiții pune Pîslaru pe seama PNRR În domeniul infrastructurii și sănătății, ministrul a enumerat, între altele: Autostrada Moldovei; șapte spitale noi; 1.200 de ambulanțe; 25 de unități de terapie intensivă neonatală; peste 2.000 de cabinete ale medicilor de familie. La capitolul locuire și utilități, Pîslaru afirmă că prin PNRR au fost realizate: 885 de unități locative pentru tineri din comunități marginalizate; peste 90 km de rețele de apă și canalizare; renovări energetice pentru „zeci de mii” de clădiri (fără un total exact în articol). Energie, transport, digitalizare și educație Ministrul a indicat și proiecte din energie și mediu, inclusiv: 60.000 de gospodării dotate cu panouri fotovoltaice; peste 20.000 de case care ar fi beneficiat atât de renovare, cât și de panouri fotovoltaice; împădurirea a peste 20.000 de hectare; peste 1.300 mp de păduri urbane; o creștere de peste 1.000 MW a producției de energie. În transporturi, Pîslaru menționează: introducerea a 50 de locomotive și 64 de vagoane; modernizarea a 1.500 km de cale ferată. Pe zona de digitalizare și servicii publice, el afirmă că au fost realizate: peste 5.000 de insule ecologice digitalizate; finanțarea cloudului guvernamental; dotarea a „zeci de mii” de școli cu laboratoare moderne; construirea a 110 creșe; programe pentru elevii vulnerabili; digitalizarea universităților. Miza politică: acuzații de „sabotaj” și mesaj pro-UE Pîslaru acuză PSD de „sabotaj” și afirmă că absorbția invocată a fost obținută „în ciuda” acestuia, atribuind reușita Guvernului condus de Ilie Bolojan. În același registru, ministrul îi critică pe politicienii care contestă rezultatele programului. „În ciuda sabotajului marcă înregistrată PSD, Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să asigure absorbția din PNRR a peste 90% din banii europeni nerambursabili și peste 95% pe componenta de împrumuturi.” „Politicienii care critică azi succesul PNRR în România sunt doar supărați pentru că n-au putut să-l prăduiască.” În final, Pîslaru respinge ideea că UE ar fi o amenințare pentru România și prezintă apartenența la Uniune ca oportunitate de modernizare. „Uniunea Europeană nu e nici bau-bau și nici stăpânul României. Uniunea Europeană este șansa noastră spre modernizare și dezvoltare.” [...]
SUA încearcă să păstreze canale de comunicare cu Rusia prin legături „informații-la-informații” , iar vizita discretă a directorului CIA la Moscova a avut, potrivit Washingtonului, mai degrabă un rol operațional decât unul politic, relatează Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că deplasarea lui John Ratcliffe a fost „în mare parte una de rutină”, menită să „stabilească și [să] consolideze” canalele de comunicare între serviciile de informații. Într-un interviu la Fox News Radio, Rubio a argumentat utilitatea acestui tip de contact în situații limită: „Aceste lucruri se pot dovedi utile în momente de criză sau conflict.” Ce se știe despre vizită și ce a alimentat speculațiile Vizita lui Ratcliffe a avut loc pe 25 august, după ce un avion militar de transport al SUA a fost văzut aterizând la Moscova. Kremlinul a susținut că directorul CIA nu s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. În lipsa unei poziții oficiale a SUA privind agenda discuțiilor, au apărut speculații despre posibile teme, inclusiv: un avertisment transmis Moscovei privind legăturile cu Iranul; o eventuală încercare de a-i semnala lui Putin că nu primește evaluări sincere de la consilieri despre dificultățile militare și economice ale Rusiei. Contextul de securitate: NATO și războiul din Ucraina Potrivit Bloomberg , Rubio a încadrat vizita în logica menținerii unor „linii deschise” între servicii, în timp ce alte relatări au indicat posibile mesaje de descurajare. The Wall Street Journal a scris anterior că scopul călătoriei ar fi fost avertizarea Kremlinului să nu atace țări NATO, pe fondul îngrijorărilor că Rusia ar putea viza state care furnizează arme și fonduri Ucrainei. Separat, președintele american Donald Trump a caracterizat deplasarea drept „oarecum de rutină” și a sugerat că Ucraina s-ar fi numărat printre subiectele discutate, afirmând totodată că Washingtonul ar dori încheierea războiului din Ucraina. Trump a mai spus că nu crede că Putin ar ataca teritoriul NATO. [...]
