Știri
Știri din categoria Diverse
Negocierile pentru un guvern minoritar au devenit miza imediată, după consultările de la Cotroceni convocate în urma respingerii Cabinetului Veștea, iar partidele au pus pe masă formule care condiționează direct calendarul de adoptare a măsurilor economice și funcționarea Parlamentului, potrivit Știrile Pro TV.
PSD a transmis că este gata să preia guvernarea și să își asume inclusiv funcția de prim-ministru, iar surse din partid indică drept „propunere evidentă” numele lui Sorin Grindeanu, deși în consultări nu ar fi fost avansat oficial niciun nume. În același timp, PNL a venit cu două variante de ieșire din blocaj, ambele în logica unui executiv minoritar.
Delegația PNL condusă de Ilie Bolojan i-a prezentat președintelui Nicușor Dan două opțiuni: un guvern minoritar „în jurul PSD” sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, cu voturi de la PSD. Liberalii au cerut însă un pact politic până la finalul anului, prin care partidele să își asume reforme și măsuri economice dificile; în schimb, PNL s-ar angaja ca timp de șase luni să nu depună moțiune de cenzură.
În declarația sa, Ilie Bolojan a descris explicit cele două variante discutate:
„Un Guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, noi angajându-ne să dăm un vot la instalare într-o astfel de situație”.
USR a respins „categoric” sprijinul pentru un guvern din care să facă parte PSD și a pledat pentru un executiv minoritar alături de PNL și UDMR, menționând că nu exclude alegeri anticipate.
„USR nu va putea să susțină un guvern din care face parte PSD. Nouă nu ne este teamă de alegeri anticipate, dimpotrivă”.
UDMR, prin Kelemen Hunor, a indicat mai multe variante, inclusiv o revenire la coaliția de guvernare din 2025, fără USR, și a punctat că există două formule de guvern minoritar discutate în acest moment.
„Prima variantă de guvern minoritar e PNL-USR-UDMR, dar am înțeles că Grindeanu a exclus. A doua variantă de guvern minoritar PSD, susținut de PNL și UDMR”.
AUR a condiționat orice susținere de participarea la guvernare și de un premier propus de partid; în lipsa acestei formule, cere alegeri anticipate și a readus în discuție suspendarea președintelui.
„AUR poate vota numai un premier propus de AUR și un guvern din care să facă parte. Altfel, voința noastră e întoarcerea la voința poporului”.
Au urmat consultări și cu Grupul Minorităților Naționale, SOS România, POT, neafiliații și PACE – Întâi România, iar Uniți pentru Români l-au propus ca premier pe Victor Ponta.
Din declarațiile liderilor politici, varianta cu cele mai mari șanse ar fi un guvern minoritar, fie doar PSD, fie PNL–USR–UDMR. Surse politice citate de publicație susțin că președintele i-a întrebat pe cei din fosta coaliție dacă sunt dispuși să voteze un guvern minoritar și că Nicușor Dan ar dori susținere parlamentară din partea partidelor „pro-occidentale”.
Totuși, în condițiile în care un guvern de centru-dreapta nu ar avea susținerea social-democraților, aceleași surse indică drept scenariu cu șanse mai mari desemnarea unui premier de la PSD, posibil Sorin Grindeanu.
Negocierea acordului politic cerut de PNL, UDMR și minorități ar dura „cel puțin 1-2 zile”, iar surse de la Cotroceni spun că desemnarea nu ar avea mari șanse să fie făcută înainte de vineri. Președintele are programată o deplasare externă joi-duminică, însă, pe fondul crizei, ar putea reveni vineri, iar un vot în Parlament ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare.
Miza de calendar este imediată: sesiunea parlamentară se încheie marți, iar dacă nu există până atunci un executiv „cu puteri depline”, formarea guvernului riscă să fie amânată pentru septembrie.
Recomandate
Consultările de la Cotroceni se duc spre un blocaj de majoritate , după ce PNL pune pe masă două formule de guvernare, iar USR respinge explicit orice variantă care ar implica PSD, potrivit Digi24 . Miza imediată este dacă președintele Nicușor Dan poate contura rapid o majoritate funcțională sau dacă negocierile vor prelungi incertitudinea politică, cu efect direct asupra capacității de decizie a Executivului. PNL: două scenarii, unul cu PSD „pe cont propriu”, altul cu USR și UDMR Liberalii merg la consultări cu două propuneri: fie președintele dă mandat PSD, cu Sorin Grindeanu premier, fie desemnează un premier care să construiască un guvern în jurul PNL–USR–UDMR, alături de minorități. Ilie Bolojan a reiterat public ideea unui guvern minoritar „bazat pe un pact național” pentru stabilirea priorităților pe următoarele șase luni. „Partidul Național Liberal își menține propunerea privind învestirea unui guvern minoritar, bazat pe un pact național care să stabilească prioritățile României pentru următoarele 6 luni.” USR: acceptă doar formula fără PSD Deși până acum USR și-a coordonat strategia cu echipa lui Ilie Bolojan, partidul condus de Dominic Fritz nu ar fi de acord cu un guvern format exclusiv de PSD și spune că nu va vota un guvern care „să conțină PSD”, conform declarațiilor vicepreședintelui USR, Radu Mihaiu , la Digi24. „Eu cred că un guvern se poate construi în jurul USR, PNL și UDMR. (...) USR n-ar vota un guvern PSD care să conțină PSD. Noi deja am decis acest lucru.” PSD: poziții împărțite, Grindeanu exclude guvernul de dreapta În PSD, calculele rămân neclare: Sorin Grindeanu a exclus încă de luni seară susținerea unui guvern de dreapta, format din PNL și USR, iar conducerea partidului nu ar fi convocat o nouă ședință pentru a stabili pașii următori, ceea ce menține partidul într-o zonă de decizie fragmentată, potrivit Digi24. Totuși, o parte dintre lideri transmit public că PSD ar trebui să își asume guvernarea, inclusiv cu Sorin Grindeanu premier. Paul Stănescu a argumentat această opțiune prin rezultatul electoral al PSD. „Da, să își asume, pentru că PSD a câștigat alegerile. E pe primul loc.” AUR: cere premier din partid; Orban îl susține pe Bolojan AUR va merge la consultări cu propunerea ca președintele să desemneze un premier din rândurile formațiunii, după ce partidul a blocat voturile pentru Cabinetul Veștea, potrivit unor surse citate de Digi24. Separat, Ludovic Orban a spus, într-o intervenție la Digi24, că Ilie Bolojan ar trebui desemnat din nou premier și s-a declarat împotriva numirii lui Sorin Grindeanu. De ce contează: risc de întârziere în formarea unui Executiv cu sprijin stabil Din datele prezentate, liniile roșii anunțate public (în special refuzul USR de a vota un guvern cu PSD și excluderea de către Grindeanu a unei formule PNL–USR) reduc spațiul de negociere pentru o majoritate rapidă. Următorul test este la consultările de la Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă un mandat care să aibă șanse reale de trecere prin Parlament. [...]
După eșecul învestirii Cabinetului Veștea, negocierile pentru un nou guvern au intrat într-o logică de „minoritar cu sprijin” sau „majoritate strânsă”, cu un acord scris ca precondiție , potrivit Știrile Pro TV . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus după consultările de marți cu președintele Nicușor Dan că sunt trei variante de lucru pentru formarea Executivului. Miza imediată este evitarea blocajului instituțional care poate împinge România spre alegeri anticipate , după ce Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins luni în Parlament. Cele trei scenarii de guvernare discutate Kelemen Hunor a enumerat trei formule posibile: un executiv minoritar PNL–USR–UDMR, susținut „transparent” de PSD; această opțiune ar fi fost însă exclusă de liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu; un guvern minoritar PSD, susținut de PNL și UDMR; un guvern cu majoritate restrânsă PSD–PNL–UDMR, similar coaliției care a funcționat până în iunie 2025. Liderul UDMR a mai spus că, indiferent de variantă, procesul ar trebui să înceapă cu „un acord semnat”, adică un document formal care să fixeze sprijinul politic și regulile de funcționare ale majorității. Context: respingerea Guvernului Veștea și riscul de anticipate Noile consultări au avut loc după ce Cabinetul propus de Adrian Veștea a căzut la vot în Parlament. Știrile Pro TV notează că premierul desemnat nu a strâns nici măcar 200 de voturi și că au lipsit 44 de voturi pentru învestire. În acest context, respingerea guvernului îndeplinește prima condiție pentru organizarea alegerilor anticipate. Dacă și următoarea nominalizare de prim-ministru nu obține votul de încredere, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate — un scenariu care, potrivit aceleiași surse, ar fi o premieră în istoria postdecembristă. Adrian Veștea a fost a doua propunere de premier făcută de Nicușor Dan, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. [...]
Ludovic Orban cere evitarea unei a treia nominalizări PSD la guvernare , avertizând că desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier ar prelungi criza politică și ar afecta credibilitatea externă a României, potrivit Digi24 . Președintele Forța Dreptei îi solicită președintelui Nicușor Dan să nu îi acorde mandatul de formare a guvernului liderului PSD, argumentând că PSD a eșuat deja de două ori să obțină o majoritate parlamentară pentru propriile propuneri de prim-ministru. Orban invocă în acest sens faptul că „guvernul Tomac” și „ guvernul Veștea ” ar fi fost, în esență, „guverne PSD”, iar ambele au eșuat: unul prin depunerea mandatului, celălalt prin respingerea în Parlament. „Sub nicio formă Grindeanu. (...) PSD nu are cum să mai primească și a treia oară mandat de la președinte, după ce s-a văzut clar că nu poate obține majoritate în Parlament.” Argumentul de fond: risc de blocaj politic și cost de încredere externă În mesajul publicat pe Facebook, Orban susține că partenerii internaționali nu ar avea încredere în Sorin Grindeanu și în PSD și leagă această idee de „evaluările agențiilor de rating”, despre care afirmă că ar arăta „foarte explicit” neîncrederea. În textul citat de Digi24 nu sunt prezentate detalii sau exemple concrete din rapoarte de rating. Orban mai afirmă că Grindeanu ar fi devenit „nefrecventabil” pentru celelalte partide parlamentare, acuzându-l, între altele, că a depus o moțiune de cenzură împreună cu AUR împotriva guvernului din care făcea parte și că a exclus USR din formule de guvernare. Ce soluție propune Orban Liderul Forța Dreptei indică drept „singura soluție decentă” desemnarea unui premier susținut de PNL, USR și UDMR, care să meargă în Parlament cu un „guvern minoritar reformist”. El mai susține că președintele ar trebui să transmită parlamentarilor că, dacă și un al doilea guvern este respins, ar urma dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, „conform prevederilor constituționale”. Ce urmează la Cotroceni Nicușor Dan are programate marți noi consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier. Negocierile încep la ora 13:00, primii invitați fiind reprezentanții PSD, urmați de cei ai AUR și PNL. [...]
UDMR propune trei formule de guvernare care ar putea închide rapid criza politică, cu miză directă pe stabilitatea bugetară pentru 2027 , după ce Kelemen Hunor i-a prezentat președintelui Nicușor Dan scenarii de lucru la consultările de la Cotroceni , potrivit Digi24 . Liderul UDMR a spus că „pentru vechea coaliție nu mai există nicio speranță” și a indicat că orice soluție ar trebui să pornească de la un acord politic înainte de nominalizarea unui premier. În declarațiile făcute după consultări, Kelemen Hunor a legat explicit nevoia de stabilitate de agenda guvernării din a doua parte a anului și de pregătirea bugetului pe 2027, sugerând că o majoritate funcțională ar trebui să fie capabilă să treacă rapid de etapa negocierilor și să intre în zona de decizii. Cele trei variante avansate de Kelemen Hunor Kelemen Hunor a descris trei opțiuni pentru viitorul Executiv, insistând că refacerea vechii coaliții (în sensul formulei anterioare) nu mai este o variantă realistă în acest moment. Guvern minoritar PNL–USR–UDMR , susținut „transparent”, pe bază de înțelegere, de PSD (Kelemen Hunor a afirmat că Sorin Grindeanu „nu a exclus această variantă”). Guvern minoritar monocolor PSD , susținut de PNL și UDMR, plus grupul minorităților etnice, tot pe bază de înțelegere parlamentară; liderul UDMR a punctat că ar fi nevoie de întreg grupul PNL, inclusiv de cei care au votat guvernul Veștea , „fiindcă altfel nu iese la socoteală”. Guvern cu majoritate „foarte, foarte subțire” , în formula PSD–PNL–UDMR plus grupul minorităților, similară coaliției care a funcționat până în iunie 2025, despre care a spus că ar oferi „o stabilitate mai bună” și capacitatea de a pune în aplicare ce urmează în acest an, „inclusiv bugetul anului 2027”. De ce insistă UDMR pe acord politic înainte de premier Kelemen Hunor a susținut că partidele ar trebui să ajungă mai întâi la o înțelegere parlamentară, abia apoi să se treacă la nominalizarea unui prim-ministru, argumentând că altfel „spațiul de manevră se schimbă” după desemnare. „Prima dată partidele trebuie să se înțeleagă (...) trebuie un acord politic”, a explicat el. Potrivit acestuia, dacă există un acord politic, procedura ar putea fi închisă „relativ repede”, la începutul săptămânii viitoare, adică spre finalul lunii iunie. Tot atunci, a spus liderul UDMR, rămâne de văzut dacă președintele Nicușor Dan va face o nominalizare „azi, mâine” sau va lăsa timp partidelor pentru o înțelegere. Contextul imediat: Guvernul Veștea a picat la vot Consultările de la Cotroceni au fost convocate după ce, luni, Guvernul Veștea nu a obținut votul de învestire în Parlament. În acest cadru, propunerile UDMR sunt prezentate ca opțiuni de ieșire din blocaj, cu accent pe formarea rapidă a unei majorități care să poată susține deciziile bugetare și legislative din perioada următoare. [...]
PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier , după consultările de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul, transmis de liderul PSD Sorin Grindeanu, mută presiunea pe calendarul politic imediat: închiderea rapidă a consultărilor și trimiterea unei formule de guvern în Parlament. Grindeanu a spus că PSD „a anunțat astăzi pe președintele României că își asumă guvernarea” și că partidul a comunicat aceeași poziție și la întâlniri anterioare. În declarația de presă susținută la Palatul Cotroceni, el a precizat că social-democrații așteaptă finalul consultărilor și își doresc ca un nou guvern să intre „cât mai rapid” în funcție. Ce înseamnă „își asumă guvernarea” în termenii negocierii În formularea liderului PSD, asumarea include explicit și funcția de prim-ministru. Grindeanu a argumentat că PSD este „partidul cel mai mare din Parlament” și că vrea să fie „partea unei soluții”, cu obiectivul ca aceasta să fie votată cât mai repede în Legislativ. Tot el a legat momentul de moțiunea de cenzură votată anterior, susținând că PSD și alți parlamentari au oprit o direcție considerată greșită și că acum partidul urmărește formarea rapidă a unui nou executiv. Linie roșie: fără discuții cu AUR Grindeanu a exclus eventuale discuții pentru formarea unui guvern cu AUR, potrivit aceleiași surse. În lipsa altor detalii din declarație despre o formulă concretă de majoritate, rămâne de văzut ce configurație va rezulta după consultările de la Cotroceni și ce variantă va ajunge la vot în Parlament. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Veștea arată cât de fragilă a devenit construirea unei majorități parlamentare , iar AUR își joacă rolul mai degrabă ca actor de blocaj și negociere decât ca potențial partener de guvernare, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV . În lectura profesorului Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai), rezultatul votului nu e un accident, ci un simptom al fragmentării politice din Parlament. El notează că „n-au fost nici măcar 232 de voturi exprimate”, iar lipsa acestora ar ține nu doar de absențe, ci de natura unei majorități „eteroclite la maximum”, în care au existat voturi lipsă „unele intenționate, altele, probabil, din lehamite”. AUR: poziționare ca „indispensabil”, nu intrare la guvernare Punctul central al analizei este strategia AUR, interpretată ca o încercare de a-și consolida statutul de partid fără de care nu se pot face majorități, mai degrabă decât o intenție de a participa efectiv la guvernare. „Intenţia reală a AUR a fost aceea de a arăta că este partidul care contează cel mai mult şi că fără acest partid nu se pot face majorităţi în România.” În acest cadru, refuzul participării la vot și disciplina internă („votează ca un bloc”) sunt prezentate ca instrumente pentru întărirea imaginii de actor indispensabil în ecuația parlamentară. Scenariul alternativ și riscul unei guvernări „împinse” spre AUR Mișcoiu schițează și un scenariu contrafactual: dacă liderii politici ar fi acceptat condițiile AUR, inclusiv concesii majore, partidul ar fi fost împins spre guvernare. În această logică, o eventuală obținere a președinției Senatului ar fi putut deschide calea unei „întoarceri de direcție” printr-o înțelegere cu PSD și suspendarea președintelui, cu posibilitatea instalării unui președinte interimar din zona AUR — evoluție care, în opinia sa, ar fi eliminat „ultimul tabu” legat de legitimitatea politică a partidului. Negocieri „netransparente” și un eșec cu efect de precedent Criticile cele mai dure vizează modul în care a fost gestionat procesul de desemnare și negociere, descris ca „total netransparent” și chiar „suicidal” politic. În opinia profesorului, candidatul propus nu ar fi reușit să joace rolul de negociator eficient, iar lipsa unei „înțelegeri clare” ar fi făcut eșecul previzibil, pe fondul unui calcul „de anii ’90” privind trădările, considerat depășit. Ce urmează: fără anticipate, dar cu majorități ad-hoc Analiza respinge explicit ipoteza alegerilor anticipate. „Nu, nu ne apropiem de anticipate.” În schimb, este avansată ideea unei reconfigurări pragmatice, cu o susținere parlamentară indirectă: o înțelegere „transparentă” pentru votul de învestitură, cu păstrarea opoziției și vot punctual pe anumite proiecte. Totuși, o astfel de formulă ar pune orice guvern „într-o postură foarte dificilă”. În același timp, eșecul are implicații și pentru PSD, descris drept „primul mare eșec” al partidului în formarea guvernelor, în condițiile în care era perceput tradițional ca eficient în construirea majorităților — semn, în această interpretare, al unei pierderi de control și al unei evaluări greșite a contextului politic. [...]
