Știri
Știri din categoria Diverse
Negocierile pentru un guvern minoritar au devenit miza imediată, după consultările de la Cotroceni convocate în urma respingerii Cabinetului Veștea, iar partidele au pus pe masă formule care condiționează direct calendarul de adoptare a măsurilor economice și funcționarea Parlamentului, potrivit Știrile Pro TV.
PSD a transmis că este gata să preia guvernarea și să își asume inclusiv funcția de prim-ministru, iar surse din partid indică drept „propunere evidentă” numele lui Sorin Grindeanu, deși în consultări nu ar fi fost avansat oficial niciun nume. În același timp, PNL a venit cu două variante de ieșire din blocaj, ambele în logica unui executiv minoritar.
Delegația PNL condusă de Ilie Bolojan i-a prezentat președintelui Nicușor Dan două opțiuni: un guvern minoritar „în jurul PSD” sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, cu voturi de la PSD. Liberalii au cerut însă un pact politic până la finalul anului, prin care partidele să își asume reforme și măsuri economice dificile; în schimb, PNL s-ar angaja ca timp de șase luni să nu depună moțiune de cenzură.
În declarația sa, Ilie Bolojan a descris explicit cele două variante discutate:
„Un Guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, noi angajându-ne să dăm un vot la instalare într-o astfel de situație”.
USR a respins „categoric” sprijinul pentru un guvern din care să facă parte PSD și a pledat pentru un executiv minoritar alături de PNL și UDMR, menționând că nu exclude alegeri anticipate.
„USR nu va putea să susțină un guvern din care face parte PSD. Nouă nu ne este teamă de alegeri anticipate, dimpotrivă”.
UDMR, prin Kelemen Hunor, a indicat mai multe variante, inclusiv o revenire la coaliția de guvernare din 2025, fără USR, și a punctat că există două formule de guvern minoritar discutate în acest moment.
„Prima variantă de guvern minoritar e PNL-USR-UDMR, dar am înțeles că Grindeanu a exclus. A doua variantă de guvern minoritar PSD, susținut de PNL și UDMR”.
AUR a condiționat orice susținere de participarea la guvernare și de un premier propus de partid; în lipsa acestei formule, cere alegeri anticipate și a readus în discuție suspendarea președintelui.
„AUR poate vota numai un premier propus de AUR și un guvern din care să facă parte. Altfel, voința noastră e întoarcerea la voința poporului”.
Au urmat consultări și cu Grupul Minorităților Naționale, SOS România, POT, neafiliații și PACE – Întâi România, iar Uniți pentru Români l-au propus ca premier pe Victor Ponta.
Din declarațiile liderilor politici, varianta cu cele mai mari șanse ar fi un guvern minoritar, fie doar PSD, fie PNL–USR–UDMR. Surse politice citate de publicație susțin că președintele i-a întrebat pe cei din fosta coaliție dacă sunt dispuși să voteze un guvern minoritar și că Nicușor Dan ar dori susținere parlamentară din partea partidelor „pro-occidentale”.
Totuși, în condițiile în care un guvern de centru-dreapta nu ar avea susținerea social-democraților, aceleași surse indică drept scenariu cu șanse mai mari desemnarea unui premier de la PSD, posibil Sorin Grindeanu.
Negocierea acordului politic cerut de PNL, UDMR și minorități ar dura „cel puțin 1-2 zile”, iar surse de la Cotroceni spun că desemnarea nu ar avea mari șanse să fie făcută înainte de vineri. Președintele are programată o deplasare externă joi-duminică, însă, pe fondul crizei, ar putea reveni vineri, iar un vot în Parlament ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare.
Miza de calendar este imediată: sesiunea parlamentară se încheie marți, iar dacă nu există până atunci un executiv „cu puteri depline”, formarea guvernului riscă să fie amânată pentru septembrie.
Recomandate
PSD susține că numirile făcute de USR în consiliile de administrație ale companiilor de stat din subordinea Ministerului Economiei ajung la venituri cumulate de aproximativ 276.000 de lei pe lună , potrivit Digi24 . Tema are miză de guvernanță corporativă în sectorul public: cine controlează conducerile și ce costuri salariale generează numirile politice în companiile de stat. Într-o postare pe Facebook citată de publicație, PSD acuză USR de „dublu standard” și afirmă că partidul ar fi plasat „32 de persoane în 38 de poziții” în consiliile de administrație ale unor companii de stat aflate în coordonarea Ministerului Economiei, poziții despre care PSD spune că sunt „bine remunerate”. Ce sume și exemple invocă PSD Social-democrații susțin că o parte dintre persoanele numite ar fi „foști parlamentari, persoane condamnate penal sau membri de partid”, iar în text sunt oferite câteva exemple de venituri lunare atribuite unor numiri: Nicu Fălcoi, descris ca fost parlamentar USR: „24.000 de lei” venit lunar total din consilii de administrație; Adriana Miron, despre care PSD afirmă că este „condamnată penal pentru abuz în serviciu”: „aproape 20.000 de lei” lunar din două funcții de administrator special la Pirochim Victoria și IOR S.A.; PSD adaugă faptul că ar fi avut și funcția de secretar general al Ministerului Economiei până la învestirea noului Guvern; Ion Daniel Popescu: „22.000 de lei” lunar din două consilii de administrație (Uzina Mecanică București și Sanevit), numiri despre care PSD spune că au fost făcute la propunerea ministrului USR; Aurora-Speranța Munteanu: „17.000 de lei” lunar ca administrator special la Romarm; PSD menționează că este pensionară și că a fost consilier onorific al fostei viceprim-ministre Oana Gheorghiu. Unde spune PSD că USR ar fi dominat consiliile de administrație PSD mai afirmă că, în unele companii, USR ar fi numit aproape întregul consiliu de administrație. Sunt date două exemple: Societatea Națională de Radiocomunicații : „6 dintre cei 7 membri” ar fi fost numiți de USR, cu o „indemnizație lunară de 14.000 de lei”; Societatea Națională a Apelor Minerale : PSD susține că „toți membrii CA sunt USR” și îl menționează între aceștia pe fostul senator USR Cristian Bordei. Materialul redă acuzațiile PSD; în conținutul citat nu apare o poziție a USR la aceste afirmații. [...]
Chemarea ministrului Finanțelor în Parlament pentru „cifrele execuției bugetare” ar urma să fie amânată cu cel puțin câteva săptămâni , după o decizie procedurală din Biroul Permanent al Camerei Deputaților, potrivit Digi24 . USR susține că PSD și AUR au acționat concertat pentru a bloca prezența ministrului Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, unde ar fi trebuit să explice situația execuției bugetare. Miza, din perspectiva USR, este întârzierea unei dezbateri publice în Parlament despre „execuția bugetară reală” și diferențele față de cifrele vehiculate în spațiul public, într-un moment în care tema deficitului și a „găurilor” din buget este folosită în disputele politice. Cum s-a produs amânarea: „ Ora prim-ministrului ” are prioritate Diana Stoica, lidera deputaților USR, afirmă că AUR a depus o solicitare separată pentru chemarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, tot pentru luni, 2 noiembrie, după ce USR ceruse ca ministrul Finanțelor să vină în aceeași zi la „Ora Guvernului”. Potrivit acesteia, pentru că premierul are prioritate în calendarul Camerei, solicitarea privind ministrul Finanțelor este împinsă automat, ceea ce ar duce la o amânare de „cel puțin câteva săptămâni”. În declarația citată de Digi24, Stoica acuză o colaborare PSD–AUR în Biroul Permanent: „Prin jocul făcut astăzi, PSD s-a asigurat, cu mâna AUR, că ministrul Finanţelor nu vine lunea viitoare în Parlament şi nu detaliază care sunt cifrele execuţiei bugetare reale.” Ce spune USR că urmează: redepunerea cererii, dar cu limitări de regulament USR anunță că va redepune solicitarea de chemare a ministrului Alexandru Nazare, însă Stoica susține că, „în cel mai bun caz”, „Ora Guvernului” cu ministrul ar putea avea loc peste două săptămâni, invocând prevederi din Regulamentul Camerei privind alternanța putere–opoziție pentru astfel de solicitări. Tot Stoica afirmă că, odată „confiscată” data de 2 noiembrie, ministrul ar putea veni „cel mai devreme pe la mijlocul lunii noiembrie”. Poziția AUR și stadiul solicitării AUR a cerut conducerii Camerei Deputaților invitarea premierului Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului” pe 2 noiembrie, pentru a prezenta „situația reală” privind execuția bugetară, datoriile, plățile restante și nivelul deficitului bugetar. Solicitarea a fost aprobată, însă, conform informațiilor din articol, se așteaptă confirmarea premierului. Separat, USR a depus o solicitare ca ministrul Finanțelor să se prezinte la „Ora Guvernului” tot pe 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și cifrele vehiculate de PSD. [...]
USR mută disputa despre „gaura” bugetară în Parlament, cu o audiere a ministrului Finanțelor luni , într-un demers care poate influența calendarul de reforme și discuția despre taxe, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , spune că l-a chemat pe ministrul Alexandru Nazare la „Ora Guvernului”, pentru o discuție „cu cifrele pe masă”. Fritz susține că PSD „se preface” că ar căuta „gaura în buget”, dar că, în realitate, ar urmări să-și construiască o justificare pentru măsuri ulterioare, inclusiv creșteri de taxe. El afirmă că valoarea „găurii” vehiculate „pe surse” ar fi crescut rapid, de la 30 de miliarde la 80 de miliarde (fără a indica în articol o sursă oficială pentru aceste sume). Ce mize bugetare invocă USR În postarea citată de Digi24, liderul USR pune în contrast promisiunile din programul PSD cu ținta de reducere a deficitului și spune că acestea ar fi greu de reconciliat fără ajustări în cheltuielile statului. Printre promisiunile enumerate de Fritz se află: pensii indexate din 2027; salarii mai mari pentru bugetari; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri; un „pachet de relansare” de 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei); angajamentul de „zero taxe noi”, atribuit lui Sorin Grindeanu; reducerea deficitului la 5,2% din PIB anul viitor (menționată ca angajament în program). Fritz afirmă că, în viziunea sa, un astfel de pachet ar presupune „tăieri reale” de cheltuieli, reducerea posturilor „inutile”, eliminarea „sinecurilor” și a contractelor „păguboase”, precum și o luptă anticorupție „pe bune”. Ce urmează: „Ora Guvernului”, luni Dominic Fritz spune că l-a chemat pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în Parlament, luni, la „Ora Guvernului”, pentru o discuție bazată pe date, în care „n-am știut” „nu mai ține”. În același mesaj, liderul USR descrie un scenariu politic în care, după invocarea „găurii”, ar urma acuzații și transferul responsabilității, iar apoi introducerea de taxe, cu impact asupra populației și mediului privat, inclusiv asupra antreprenorilor. [...]
PNL acuză o apropiere PSD–AUR cu miză directă pe alegerile locale din București , după ce AUR a anunțat că Gheorghe Piperea va fi candidatul partidului la Primăria Municipiului București în 2028, potrivit Digi24 . Deputatul PNL Alexandru Muraru susține că această mutare ar fi „încă un pas” către oficializarea unei coaliții AUR–PSD. Într-o postare pe Facebook, Muraru afirmă că, deși Piperea este prezentat „oficial” drept candidatul AUR, „se pregătește terenul” pentru o colaborare cu PSD în Capitală. În interpretarea sa, o astfel de înțelegere ar putea funcționa printr-un scenariu în care PSD ar intra în cursă cu un „candidat de carton”, pentru a-i facilita drumul candidatului AUR, fără a asuma formal o alianță. Argumentele invocate: episoade de vot comun în Parlament Muraru își bazează acuzația pe exemple de cooperare PSD–AUR în Parlament, pe care le enumeră ca precedente: moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, unde PSD și AUR ar fi votat împreună pentru demiterea guvernului (5 mai 2026); redistribuirea funcțiilor din conducerea Camerei Deputaților, prin care funcțiile de secretar ale Camerei, deținute de PNL și USR, au revenit reprezentanților AUR și SOS România (1 septembrie); audierile miniștrilor Guvernului Niculescu, unde AUR ar fi absentat din comisii, iar candidații propuși de PSD ar fi primit avize favorabile (19–20 octombrie); voturi comune pentru conducerea TVR; afirmația că PSD ar fi dat voturi lui George Simion în campania pentru alegerile prezidențiale, lucru „recunoscut de liderii pesediști”, potrivit postării citate de Digi24. De ce contează: semnal de repoziționare înaintea alegerilor locale Miza politică indicată de Muraru este extinderea unui tipar de colaborare parlamentară către alegerile locale, cu Bucureștiul ca test major. El susține că „bucureștenii nu pot fi păcăliți” de „culisele înțelegerilor” și afirmă că la ultimele alegeri candidații PSD și AUR ar fi fost respinși la urnă. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții ale PSD, AUR sau ale lui Gheorghe Piperea la acuzațiile lui Alexandru Muraru. Contextul imediat este anunțul AUR privind candidatura lui Piperea la PMB în 2028, detaliat într-un material separat al Digi24 despre candidatura lui Piperea pentru Primăria Municipiului București . [...]
ANAF spune că recuperarea datoriei de 14 milioane de lei de la PNL urmează aceleași reguli ca pentru orice debitor , iar executarea silită este doar una dintre etapele posibile, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de cazul punctual, este una de reglementare: instituția insistă că aplică „unitar și nediscriminatoriu” procedurile de colectare, indiferent dacă debitorul este persoană fizică, firmă sau partid politic. ANAF a transmis precizările în contextul în care președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a spus că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei și că instituția nu a putut trece la executare silită. După hotărârea definitivă, AEP a informat ANAF și și-a exprimat așteptarea ca Fiscul să înceapă procedura de executare. Ce spune ANAF despre pașii legali de recuperare În comunicatul citat, ANAF arată că existența unei datorii restante nu duce automat la popriri sau sechestru și că recuperarea se face etapizat, conform Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) . Instituția enumeră principalele etape: Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare (inclusiv prin compensare, în condițiile legii). Începerea executării silite prin comunicarea somației , împreună cu titlul executoriu; debitorul are 15 zile pentru plată sau pentru a notifica intenția de mediere. Medierea , dacă este cerută în termenul legal, pentru clarificarea obligațiilor și identificarea unor soluții de stingere, inclusiv înlesniri la plată. Continuarea executării silite , dacă datoria nu este stinsă și nu există cauze de suspendare: popriri (inclusiv asupra conturilor bancare), poprire la terți și executarea bunurilor mobile/imobile, în condițiile legii. Eșalonarea la plată , pentru contribuabili cu dificultăți financiare; dacă este aprobată, executarea silită pentru obligațiile eșalonate se suspendă, potrivit regulilor din Cod. „Procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” Context: decizia definitivă și suma datorată În același context, Digi24 notează că PNL a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu AEP și este obligat să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei , sumă folosită pentru promovarea cărții fostului lider PNL, Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că partidul avea datorii mari la finalul lui 2024, când a preluat conducerea, și că suma de 14 milioane de lei „urmează să fie achitată”, potrivit relatării Digi24. [...]
PSD condiționează rectificarea bugetară de publicarea „facturilor” restante, pe care le estimează la circa 40 mld. lei , ceea ce ridică riscul unor întârzieri în ajustarea bugetului pe final de an, potrivit Digi24 . Social-democrații îi cer ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , să prezinte public situația financiară lăsată de fostul Guvern, inclusiv obligațiile de plată rămase neachitate. În lipsa acestor date, PSD spune că nu va fi de acord cu rectificarea bugetară. Ce include „gaura” invocată de PSD Conform calculelor prezentate pe surse, necesarul total de fonduri ar ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei, sumă care ar acoperi facturi restante și alte cheltuieli. În această estimare intră: aproximativ 15 miliarde de lei – facturi care ar fi rămas neachitate la Ministerul Dezvoltării, pentru lucrări locale (inclusiv apă și canalizare) și lucrări finanțate prin PNRR ; aproximativ 5 miliarde de lei – sume nedecontate pentru concedii medicale; între 10 și 12 miliarde de lei – necesar de finanțare pentru ministere și instituții care nu ar avea suficiente fonduri până la sfârșitul anului; restanțe privind drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță; sume aferente compensărilor în energie. Potrivit acelorași surse, PSD susține că lipsurile ar fi apărut deoarece Executivul ar fi alocat inițial sume mai mici decât cele solicitate de conducerile instituțiilor. De ce contează: presiune pe calendarul bugetar Condiționarea susținerii rectificării de publicarea acestor date introduce un potențial blocaj politic într-un moment în care, potrivit materialului, PSD a invocat în repetate rânduri nevoia unui Guvern „cu puteri depline” pentru a putea face rectificarea bugetară. În lipsa unor clarificări publice din partea Ministerului Finanțelor, miza imediată rămâne dacă rectificarea poate avansa în forma și calendarul așteptate, având în vedere dimensiunea sumelor invocate și tipurile de obligații menționate. [...]
