Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că proiectul SMR de la Doicești are probleme care țin de fezabilitate și risc și susține că discuția trebuie separată de parteneriatul strategic cu SUA, potrivit Antena 3. Miza, în lectura lui Bolojan, este una de utilizare a banilor publici și de decizie economică: România ar trebui să susțină doar investiții „fezabile”, după o evaluare riguroasă a condițiilor și partenerilor.
Bolojan afirmă că în spațiul public au fost „amestecate” trei planuri: parteneriatul strategic cu Statele Unite, transferul de tehnologie modernă și proiectul mini-reactoarelor de la Doicești. El respinge ideea că ar exista divergențe pe linia parteneriatului cu SUA și spune că susține transferul de tehnologii moderne, inclusiv în energie nucleară.
Ca exemplu de proiect realizabil, Bolojan invocă centrala de la Iernut, unde ar fi fost nevoie de decizii guvernamentale pentru a debloca relația contractuală cu subcontractorii și pentru a evita pierderea garanțiilor, în contextul în care lucrările ar fi ajuns la circa 90%.
În ceea ce privește proiectul de la Doicești, premierul interimar insistă că există „probleme pe care nu le putem nega” și că „timpul va confirma” dacă evaluarea sa este corectă.
„Așa cum am precizat legat de proiectul de la Doicești el are niște probleme pe care nu le putem nega și timpul va confirma dacă ceea ce am spus e real sau nu.”
Bolojan își leagă poziția de ideea de prudență în cheltuirea banilor publici și de necesitatea ca investițiile mari să fie „calculate” și condițiile de asociere cu parteneri să fie verificate astfel încât proiectele să poată fi finalizate „în bune condiții”.
În contextul scandalului public, Bolojan a indicat că din „peste 240 de milioane de dolari” (aprox. 1,1 miliarde lei) puși la dispoziție de Nuclearelectrica ar rezulta, până acum, un teren achiziționat „la o valoare destul de mare”, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate. În același timp, studiul ar arăta că pentru a deveni realitate proiectul ar avea nevoie de „câteva miliarde de euro” investiție, bani „pe care nu îi avem”, conform declarațiilor citate de Antena 3.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus că nu s-a pus problema opririi programului, dar a invocat mai multe dificultăți, inclusiv o problemă de solvabilitate a partenerului american NuScale (cunoscută în SUA) și o problemă de amplasament, menționând existența unei „pungi de gaze” în vecinătate.
PSD îl acuză pe Bolojan că pune în discuție proiecte strategice și parteneriate ale României, iar fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3 CNN că nu are informații că ar exista probleme la proiect și că datele ar fi indicat viabilitate, inclusiv promisiuni de finanțare din SUA.
Nuclearelectrica a transmis că proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești este dezvoltat conform hotărârilor acționarilor și standardelor internaționale și că Adunarea Generală a aprobat recent Decizia Finală de Investiție. Compania mai susține că studiile geotehnice și analizele tehnice confirmă adecvarea amplasamentului și că proiectul a trecut prin etapele FEED (proiectare de bază) și evaluări independente ale AIEA.
Din informațiile prezentate, disputa se mută pe terenul verificărilor tehnice și al justificării economice: dacă problemele invocate de Guvern (solvabilitate, amplasament, cost total și finanțare) se confirmă și ce ajustări ar fi necesare pentru ca proiectul să rămână implementabil fără escaladarea costurilor și a riscurilor.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan a legat experiența Revoluției din 1989 de felul în care își explică schimbarea de mentalitate , evocând public ziua de 17 decembrie trăită ca student la Timișoara, potrivit Digi24 . Mesajul, rostit în timpul unei vizite în oraș, pune accent pe impactul direct al violenței din stradă asupra percepției despre societate și regim. Bolojan a spus că amintirea principală din studenție este 17 decembrie 1989, descrisă drept una dintre cele mai violente zile ale Revoluției Române la Timișoara. El a indicat că se afla în complexul studențesc, care a fost evacuat. „17 decembrie 1989. În complexul studențesc (nr: întrebat unde se afla). Când răpăie gloanțele, începi să vezi lumea altfel. Vezi distrugerile. Complexul studențesc a fost evacuat.” În aceeași intervenție, premierul a vorbit despre faptul că a prins „două lumi” – perioada de dinainte de 1989 și anii de după – și a menționat că a fost student în anul II în timpul Revoluției. Contextul: Timișoara, începutul protestelor din decembrie 1989 Timișoara a fost primul oraș din România în care au izbucnit protestele împotriva regimului comunist în decembrie 1989. Pe 17 decembrie, forțele de ordine au deschis focul asupra manifestanților, iar evenimentele au contribuit la extinderea protestelor la nivel național și, câteva zile mai târziu, la căderea regimului Nicolae Ceaușescu, mai notează Digi24. Ce a studiat Bolojan la Timișoara Întrebat despre studiile urmate la Universitatea de Vest din Timișoara , Ilie Bolojan a precizat că a studiat Matematică-Fizică. „Trebuia să ai grijă, trebuia să înveți, că altfel nu mergea.” [...]
Alexandra Căpitănescu mizează pe fani, nu pe jurii, pentru vânzarea de bilete , după expunerea adusă de Eurovision, potrivit Digi24 . Artista a spus, în studioul postului, că succesul comercial al trupei se va măsura în publicul care vine la concerte, nu în punctajele acordate de jurii. România a încheiat Eurovision 2026 pe locul trei, „cea mai bună performanță din istoria Eurovision”, iar discuția a venit pe fondul unui scandal legat de diferențele dintre votul publicului și cel al juriilor. Digi24 notează că publicul din Republica Moldova a acordat piesei României 12 puncte, în timp ce juriul de specialitate a dat doar 3; ulterior, directorul Televiziunii din Republica Moldova și-a dat demisia. Pariul pe comunitate și interacțiune directă În intervenția de la Digi24, Căpitănescu a pus accent pe relația directă cu fanii și pe comunitatea formată în jurul trupei, inclusiv pe TikTok . Ea a argumentat că apropierea de public și comunicarea constantă contează în susținerea pe termen lung a unui proiect muzical. „Cel mai important pentru noi e faptul că publicul – pentru că publicul va cumpăra bilete la concertele noastre, nu membrii jurului – ne-a dus cât mai sus în clasament.” Artista a mai spus că a fost „foarte mândră” de punctaj și a invocat sprijinul primit din partea altor artiști, în contextul în care, potrivit declarațiilor sale, „țara noastră s-a unit”. Efecte colaterale: presiune, program și absențe în trupă Lucas Șofron, toboșarul trupei și fiul actorului Cristian Șofron, a declarat că nu se aștepta la „nivelul ăsta de dramă” și că rezultatele au fost mai dezechilibrate decât anticipau. Atât el, cât și Căpitănescu au vorbit despre presiunea competiției, descrisă ca fiind constantă timp de „două luni, trei luni”. În studio au fost prezenți patru din cei cinci membri ai trupei, al cincilea lipsind pentru că „se înscrie la Bac”, iar pentru ceilalți urmează sesiunea, fiind la facultate, conform aceleiași surse. [...]
Maia Sandu cere ca scandalul Eurovision să nu afecteze relația România–R. Moldova , după valul de critici stârnit de punctajul mic acordat României de juriul de la Chișinău, potrivit Digi24 . Președinta Republicii Moldova a spus că „partea cea mai importantă” este aprecierea venită din partea publicului din Republica Moldova pentru artiștii români și a îndemnat ca „nimic și nimeni” să nu afecteze relația dintre cele două țări. Declarația a fost făcută marți, după întâlnirea cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, conform Agerpres, citată de Digi24. Contextul este scandalul apărut mai ales în mediul online, după ce juriul Republicii Moldova a acordat doar 3 puncte piesei „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, în finala Eurovision 2026 . Reacțiile critice au venit, potrivit articolului, din partea internauților, jurnaliștilor, liderilor de opinie, politicienilor și demnitarilor. Publicația Ziarul de Gardă (citată de Digi24) notează că nemulțumirile au fost amplificate de faptul că Polonia a primit punctajul maxim din partea juriului moldovean, în timp ce România a primit 3 puncte, iar Ucraina nu a primit niciun punct. Cum a votat juriul din Republica Moldova Potrivit informațiilor preluate de Digi24, punctele acordate în finala Eurovision 2026 au fost: 12 puncte – Polonia 10 puncte – Israel 8 puncte – Grecia 7 puncte – Bulgaria 6 puncte – Norvegia 5 puncte – Cehia 4 puncte – Australia 3 puncte – România 2 puncte – Franța 1 punct – Italia Finala Eurovision 2026 a avut loc la Viena, cu 25 de țări participante. Bulgaria a câștigat competiția pe baza punctajului cumulat al juriilor naționale și al telespectatorilor, iar România s-a clasat pe locul al treilea, mai arată Digi24. [...]
Un incendiu puternic la un depozit de cauciucuri din Bragadiru a declanșat un mesaj RO-Alert , pe fondul degajărilor mari de fum și al unei intervenții extinse a pompierilor, potrivit HotNews . Focul a izbucnit luni seară la un depozit situat pe Șoseaua Alexandriei, în orașul Bragadiru (județul Ilfov), în sud-vestul Capitalei. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF) a transmis că incendiul s-a manifestat „generalizat” la nivelul unei hale de aproximativ 1.000 mp, cu degajări foarte mari de fum. Intervenție amplă și efecte colaterale La sosirea primelor echipaje, incendiul „se manifesta violent”, iar flăcările au afectat și fațada unui depozit adiacent, precum și două autovehicule, conform informațiilor comunicate de pompieri. Dispozitivul de stingere a fost suplimentat, intervenția fiind realizată cu: 20 de autospeciale de stingere cu apă și spumă; 2 autospeciale de intervenție și salvare de la înălțime; Detașamentul Special de Salvatori; autospeciala de transport roboți; autospecială de descarcerare; trei echipaje SMURD. Victime și stadiul incendiului ISUBIF a anunțat trei victime: doi pompieri care au suferit luxații în timpul intervenției și o persoană cu arsuri ușoare la o mână. Până la ora 20:55, pompierii au transmis că incendiul a fost localizat, iar „degajările de fum s-au redus semnificativ”. De ce contează mesajul RO-Alert Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert prin care locuitorii au fost sfătuiți să evite zona și să lase libere căile de acces pentru forțele de intervenție, în contextul fumului dens degajat de arderea cauciucurilor. Informații similare despre localizarea incendiului au fost relatate și de Agerpres . [...]
Revenirea lui Conor McGregor în UFC, după cinci ani de pauză, reintroduce în circuit una dintre cele mai vandabile vedete ale promoției , într-un moment în care organizația mizează pe meciuri cu potențial comercial ridicat, potrivit Mediafax . Irlandezul îl va înfrunta pe Max Holloway pe 11 iulie, la Las Vegas, a anunțat sâmbătă UFC. Confruntarea este programată la UFC 329 și reprezintă o revanșă a meciului din 2013, când McGregor l-a învins pe Holloway la Boston. McGregor, fost campion la două categorii și unul dintre cei mai cunoscuți luptători din UFC, nu a mai intrat în octogon din iulie 2021. Atunci, a suferit o fractură la picior în meciul pierdut în fața lui Dustin Poirier, conform AFP. Context: accidentări, suspendare și probleme în afara sportului Sportivul, în vârstă de 37 de ani, trebuia să revină în iunie 2024, însă s-a retras din cauza unei accidentări la un deget de la picior. În paralel, în ultimii ani, McGregor a avut și probleme în afara octogonului. În 2024, o instanță l-a obligat să plătească despăgubiri de aproximativ 250.000 de dolari (aprox. 1,15 milioane lei) unei femei care l-a acuzat de viol în Irlanda. Tot în 2024, McGregor a fost suspendat pentru 18 luni după ce a ratat trei teste antidoping într-un interval de 12 luni. [...]
„Bangaranga” a devenit un fenomen online și a împins Bulgaria spre prima victorie la Eurovision , mizând pe o combinație de pop modern și simboluri tradiționale, potrivit Libertatea . Piesa, interpretată de Dara, a câștigat finala Eurovision 2026 de la Viena cu 516 puncte, peste Israel și România. Termenul „Bangaranga”, care a stârnit curiozitatea publicului, vine din argoul jamaican și descrie „zgomotul, haosul, agitația și energia necontrolată”, după cum a explicat artista. Dara a caracterizat conceptul drept „o dezordine frumoasă”, o energie care „te lovește înainte să o poți explica”. Tradiția „kukeri”, transformată în concept de scenă Dincolo de componenta dance-pop, piesa a integrat o referință culturală bulgărească: ritualul „kukeri”. Este vorba despre un obicei străvechi în care participanții poartă măști mari, blănuri și clopote și dansează pentru a alunga spiritele rele și energiile negative. În viziunea artistei, ideea a fost transpusă într-un mesaj pozitiv, asociind zgomotul și ritmul cu „o forță a binelui”. Show-ul de la Viena a inclus lumini dramatice, coregrafii intense și elemente vizuale inspirate din acest ritual, fiind prezentat ca unul dintre momentele memorabile ale ediției. Cine este Dara și ce a contat în povestea ei publică Dara (Darina Yotova) este o artistă pop din Bulgaria, originară din Varna, cunoscută inițial după participarea la X Factor Bulgaria . Ulterior, a lansat piese care au intrat în topurile din țara sa și și-a construit o imagine puternică în industria pop din Europa de Est. În 2025, a lansat albumul „ADHDARA”, inspirat de experiența personală după ce a fost diagnosticată cu ADHD la maturitate; materialul abordează teme precum haosul interior, vulnerabilitatea și acceptarea de sine. De ce contează victoria Succesul „Bangaranga” marchează prima victorie a Bulgariei în istoria Eurovision, iar rețeta descrisă în articol — mixul dintre ritmuri contemporane, influențe folclorice și un concept vizual puternic — arată cum elementele culturale pot fi „ambalate” într-un produs pop cu tracțiune rapidă în mediul online. [...]
