Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul Ilie Bolojan a legat experiența Revoluției din 1989 de felul în care își explică schimbarea de mentalitate, evocând public ziua de 17 decembrie trăită ca student la Timișoara, potrivit Digi24. Mesajul, rostit în timpul unei vizite în oraș, pune accent pe impactul direct al violenței din stradă asupra percepției despre societate și regim.
Bolojan a spus că amintirea principală din studenție este 17 decembrie 1989, descrisă drept una dintre cele mai violente zile ale Revoluției Române la Timișoara. El a indicat că se afla în complexul studențesc, care a fost evacuat.
„17 decembrie 1989. În complexul studențesc (nr: întrebat unde se afla). Când răpăie gloanțele, începi să vezi lumea altfel. Vezi distrugerile. Complexul studențesc a fost evacuat.”
În aceeași intervenție, premierul a vorbit despre faptul că a prins „două lumi” – perioada de dinainte de 1989 și anii de după – și a menționat că a fost student în anul II în timpul Revoluției.
Timișoara a fost primul oraș din România în care au izbucnit protestele împotriva regimului comunist în decembrie 1989. Pe 17 decembrie, forțele de ordine au deschis focul asupra manifestanților, iar evenimentele au contribuit la extinderea protestelor la nivel național și, câteva zile mai târziu, la căderea regimului Nicolae Ceaușescu, mai notează Digi24.
Întrebat despre studiile urmate la Universitatea de Vest din Timișoara, Ilie Bolojan a precizat că a studiat Matematică-Fizică.
„Trebuia să ai grijă, trebuia să înveți, că altfel nu mergea.”
Recomandate
Economiile de la Cancelaria premierului arată miza reducerii risipei în aparatul public , susține premierul interimar Ilie Bolojan , care le leagă direct de capacitatea statului de a finanța investiții de infrastructură, potrivit Digi24 . Bolojan afirmă că economiile realizate „doar de către Cancelaria premierului” în 2025 și 2026 ar echivala, ca ordin de mărime, cu valoarea unui pod cu o bandă pe sens peste Crișul Repede sau cu cea a unui pasaj rutier suprateran. Într-o postare pe Facebook, citată de News.ro, el spune că, raportat la primele șase luni ale anului, cheltuielile Cancelariei sunt „cam la jumătate” față de 2024, iar extins pe întreg anul rezultă o economie de „peste 20 de milioane de lei”, adică „peste 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei)”. Ce indică aceste cifre pentru buget și investiții Mesajul premierului interimar pune accent pe ideea că reducerea cheltuielilor curente poate elibera resurse pentru proiecte vizibile, cu impact direct în mobilitate și siguranță rutieră. El susține că, dacă astfel de economii ar fi fost extinse „la sutele de autorități centrale”, România ar fi putut avea „sute de pasaje sau poduri realizate în fiecare an” sau alte investiții publice. Unde vede Bolojan spațiu de reducere a cheltuielilor Bolojan enumeră câteva direcții prin care instituțiile și companiile publice ar putea reduce costurile: limitarea risipei; dimensionarea „corectă” a numărului de angajați; contractarea „corectă” a lucrărilor și serviciilor publice. În același registru, el leagă disciplina bugetară de „respectul pentru cetățenii” care plătesc taxe și impozite. Evaluarea Cancelariei: reducere estimată de peste 48% față de 2024 Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca , a prezentat sâmbătă cheltuielile instituției comparativ pentru perioada 2024–2026 și a spus că, pe baza cheltuielilor „liniare” din primele șase luni, se estimează o reducere de „peste 48%” în acest an față de 2024. Jurca a rezumat abordarea prin ideea că „un guvern care administrează poate fi un bun administrator”. [...]
Ruptura din coaliție a pornit de la reforma companiilor de stat și numirile din consiliile de administrație , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o declarație citată de Stirile Pro TV . Mesajul ei indică un blocaj politic exact în zona cu impact direct asupra guvernanței și performanței economice a întreprinderilor publice. Gheorghiu afirmă că PSD a rămas „solidar” în Guvern cu măsurile de reducere a deficitului care „au afectat cetățenii”, inclusiv în perioada în care, spune ea, partidul critica public aceste decizii. Tensiunile ar fi escaladat însă în momentul în care agenda guvernamentală a ajuns la companiile de stat. „S-a putut lucra” până la taxe, nu și la consiliile de administrație Vicepremierul interimar plasează momentul declanșator al conflictului „începând cu luna ianuarie”, când ar fi început discuțiile „serioase” despre reforma companiilor. „S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie.” Ea adaugă că „atunci s-a rupt coaliția”, când discuția a ajuns la „numirile în Consiliul de Administrație”, „pierderile” și „găurile negre” din companiile de stat. Blocaj operațional: acces dificil la date despre companiile din subordine Un element cu relevanță practică pentru orice reformă, potrivit declarațiilor, a fost accesul la informații. Gheorghiu reclamă că obținea „cu greu” date de la unele ministere despre companiile din subordine, necesare analizelor. Ea spune că, după solicitări informale către miniștri, primea fie răspunsuri întârziate, fie informări „foarte generale”, care nu acopereau documentele cerute. În cele din urmă, afirmă că a trimis solicitări oficiale din cabinetul vicepremierului, dar ar fi primit răspunsuri similare celor date unui jurnalist sau cetățean pe baza Legii 544, invocându-se GDPR sau confidențialitatea. Ce poate și ce nu poate face un guvern cu atribuții restrânse Întrebată dacă Guvernul poate funcționa în continuare cu atribuții restrânse, Gheorghiu afirmă că limita majoră este imposibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația. „Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău.” În această logică, orice pachet de reforme care cere schimbări legislative — inclusiv în zona companiilor de stat — ar depinde de o majoritate parlamentară funcțională și de un calendar politic care să permită adoptarea măsurilor. [...]
Irakul își leagă relansarea economică de dezarmarea milițiilor pro-iraniene , iar premierul Ali al-Zaidi merge săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump , în prima sa vizită oficială externă de la preluarea mandatului, potrivit Digi24 . Vizita are loc pe fondul presiunilor SUA asupra Bagdadului pentru dezarmarea grupărilor pro-iraniene din Irak, acuzate că au comis sute de atacuri asupra infrastructurii americane din țară în timpul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie. Premierul irakian „va merge luni la Washington, însoțit de o delegație la nivel înalt, la invitația președintelui SUA”, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Haidar al-Aboudi, fără să precizeze data exactă a întâlnirii cu Donald Trump. Miza declarată: investiții în petrol și energie Potrivit purtătorului de cuvânt, discuțiile de la Washington se vor concentra pe „consolidarea relațiilor economice și a investițiilor”, cu accent pe sectorul petrolului și energiei. În timpul unei vizite de o săptămână, Al-Zaidi ar urma să încerce să atragă investitori, în condițiile în care Irakul are nevoie „urgentă” de relansarea economiei, afectată de oprirea exporturilor de petrol din cauza ostilităților din regiune. „Monopolul de stat asupra armelor”, condiție pentru stabilitate și capital Guvernul irakian leagă explicit agenda de securitate de cea economică. Purtătorul de cuvânt a spus că monopolul statului asupra armelor este o condiție prealabilă pentru „asigurarea stabilității interne și atragerea investitorilor capabili să stimuleze economia”. Al-Zaidi a promis că va dezarma grupările pro-iraniene, însă, potrivit informațiilor prezentate, unele facțiuni puternice se opun, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de rapid poate fi transpusă promisiunea în măsuri efective. [...]
Samsung pregătește un Galaxy Z Flip 8 mai subțire și mai ușor , o direcție care poate conta direct în utilizarea de zi cu zi (portabilitate, confort la purtare) și în competiția din zona pliabilelor, potrivit unei scurgeri de informații publicate de Android Headlines . Publicația scrie că viitorul model ar urma să vină cu un „design super subțire” și cu un corp mai ușor decât generația actuală, însă materialul disponibil în input nu include cifre concrete (grosime, greutate) sau o comparație explicită cu un model anume. În lipsa acestor detalii, amploarea schimbării rămâne deocamdată neclară. De ce contează: ergonomia e un diferențiator la pliabile La telefoanele pliabile de tip „flip”, dimensiunea și greutatea sunt printre puținele elemente care se simt imediat în utilizare, indiferent de specificațiile interne. Un profil mai subțire și o masă mai mică pot influența: confortul în buzunar și la transport; manevrarea cu o singură mână când telefonul este pliat; percepția de „produs premium”, într-o categorie unde compromisurile de design sunt încă vizibile. Ce lipsește din scurgere și ce rămâne de urmărit Din informațiile furnizate aici nu reies detalii despre preț, calendar de lansare, baterie, camere sau chipset. Dacă vor apărea ulterior dimensiuni și greutate exacte, acestea vor indica dacă este vorba de o optimizare incrementală sau de o schimbare de design cu impact real. [...]
Un videoclip scurs sugerează că Samsung a redus aproape la zero pliul ecranului la viitorul Galaxy Z Fold 8 Ultra , un detaliu care, dacă se confirmă, ar putea schimba percepția de „compromis” asociată telefoanelor pliabile și ar ridica ștacheta pentru întreaga categorie, potrivit Android Headlines . Informația se bazează pe un clip apărut neoficial, în care pliul – zona vizibilă de-a lungul liniei de îndoire – pare mult diminuat față de generațiile anterioare. Publicația tratează materialul ca pe o scurgere de informații, nu ca pe o confirmare oficială. De ce contează: pliul e una dintre principalele obiecții la pliabile Pliul ecranului a rămas, până acum, unul dintre cele mai vizibile compromisuri la telefoanele cu ecran pliabil: afectează experiența vizuală, poate fi deranjant la utilizare și e un punct sensibil în discuțiile despre durabilitate și calitatea panoului. O reducere „aproape la zero” ar avea un impact operațional direct pentru utilizatori: mai puține reflexii și distorsiuni în zona centrală și o experiență mai apropiată de un ecran „clasic”, fără întreruperi perceptibile. Ce știm și ce nu știm din această scurgere Din materialul citat de Android Headlines reiese doar concluzia vizuală din videoclip, fără detalii tehnice confirmate despre cum ar fi obținută schimbarea (de exemplu, modificări ale balamalei sau ale structurii ecranului). De asemenea, nu există în articol o confirmare din partea Samsung și nici un calendar oficial legat de modelul „Ultra”, astfel că informația trebuie tratată ca preliminară până la o prezentare oficială sau la apariția unor specificații verificabile. [...]
Sankt Petersburg plătește peste 2.000 de dolari pe lună pentru pază armată la rafinării , într-o mișcare care arată cât de mult cresc costurile operaționale ale protejării infrastructurii energetice după atacurile cu drone, potrivit Digi24 . Birourile militare din Sankt Petersburg au distribuit fluturași de recrutare pentru „grupuri mobile de apărare antiaeriană”, pe fondul unei serii recente de atacuri împotriva rafinăriilor de petrol din oraș, notează Kyiv Post. Conform publicației independente ruse Astra , anunțurile promit o remunerație lunară de aproximativ 180.000 de ruble (2.351 de dolari/2.045 euro) și includ o promisiune-cheie: fără detașare pe frontul din Ucraina. „Acest post vacant NU implică serviciul în Zona de Operațiuni Militare Speciale! Serviciul se desfășoară în unități specializate pentru protecția și apărarea infrastructurilor critice din Sankt Petersburg (fără deplasări în afara regiunii)” Ce presupune rolul și cine poate aplica Potrivit materialelor distribuite și preluate de Astra și de alte mass-media rusești, contractul ar avea o durată de trei ani, iar eligibilitatea vizează persoane cu vârste între 18 și 52 de ani, care trec examenele medicale și îndeplinesc cerințele de înrolare. Aceste grupuri mobile folosesc, de regulă, mitraliere și drone de interceptare pentru a doborî vehicule aeriene fără pilot (UAV) care se apropie. De ce contează: securizarea rafinăriilor devine o cheltuială separată Recrutarea cu salarii ridicate pentru apărarea locală sugerează o presiune în creștere asupra funcționării infrastructurii critice: protecția rafinăriilor și a instalațiilor energetice nu mai este doar o componentă militară, ci și un cost operațional care trebuie acoperit constant cu personal și echipamente. În ultimele luni, Sankt Petersburg a fost ținta unor atacuri ucrainene rare, inclusiv în iunie, în perioada Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), când o rafinărie și instalații navale au fost lovite înainte de deschiderea evenimentului, potrivit informațiilor citate în articol. Promisiunea „fără front” și riscul de neîncredere Materialul semnalează și o problemă de credibilitate: soldați ruși cu contract și recruți ar fi relatat situații în care promisiunile inițiale nu au fost respectate. Sunt menționate exemple din august 2024, în timpul ofensivei de la Kursk, când recruți ruși ar fi fost trimiși pe linia frontului, potrivit mărturiilor a două mame ale unor recruți. De asemenea, prizonieri de război ruși ar fi spus anterior pentru Kyiv Post că, odată ajuns într-o unitate, un militar se poate confrunta cu presiuni pentru a semna contract, ceea ce îl poate face eligibil pentru detașare în Ucraina. Articolul mai citează declarații ale unor luptători străini capturați de Ucraina, care susțin că au ajuns pe front după ce inițial li s-ar fi oferit roluri în spatele frontului. Ce urmează rămâne neclar din datele disponibile: nu există în articol informații despre numărul de posturi vizate sau despre bugetul alocat, însă recrutarea indică o consolidare a apărării locale în jurul obiectivelor energetice din regiune. [...]
