Știri
Știri din categoria Diverse
Maia Sandu cere ca scandalul Eurovision să nu afecteze relația România–R. Moldova, după valul de critici stârnit de punctajul mic acordat României de juriul de la Chișinău, potrivit Digi24.
Președinta Republicii Moldova a spus că „partea cea mai importantă” este aprecierea venită din partea publicului din Republica Moldova pentru artiștii români și a îndemnat ca „nimic și nimeni” să nu afecteze relația dintre cele două țări. Declarația a fost făcută marți, după întâlnirea cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, conform Agerpres, citată de Digi24.
Contextul este scandalul apărut mai ales în mediul online, după ce juriul Republicii Moldova a acordat doar 3 puncte piesei „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, în finala Eurovision 2026. Reacțiile critice au venit, potrivit articolului, din partea internauților, jurnaliștilor, liderilor de opinie, politicienilor și demnitarilor.
Publicația Ziarul de Gardă (citată de Digi24) notează că nemulțumirile au fost amplificate de faptul că Polonia a primit punctajul maxim din partea juriului moldovean, în timp ce România a primit 3 puncte, iar Ucraina nu a primit niciun punct.
Potrivit informațiilor preluate de Digi24, punctele acordate în finala Eurovision 2026 au fost:
Finala Eurovision 2026 a avut loc la Viena, cu 25 de țări participante. Bulgaria a câștigat competiția pe baza punctajului cumulat al juriilor naționale și al telespectatorilor, iar România s-a clasat pe locul al treilea, mai arată Digi24.
Recomandate
Alexandra Căpitănescu mizează pe fani, nu pe jurii, pentru vânzarea de bilete , după expunerea adusă de Eurovision, potrivit Digi24 . Artista a spus, în studioul postului, că succesul comercial al trupei se va măsura în publicul care vine la concerte, nu în punctajele acordate de jurii. România a încheiat Eurovision 2026 pe locul trei, „cea mai bună performanță din istoria Eurovision”, iar discuția a venit pe fondul unui scandal legat de diferențele dintre votul publicului și cel al juriilor. Digi24 notează că publicul din Republica Moldova a acordat piesei României 12 puncte, în timp ce juriul de specialitate a dat doar 3; ulterior, directorul Televiziunii din Republica Moldova și-a dat demisia. Pariul pe comunitate și interacțiune directă În intervenția de la Digi24, Căpitănescu a pus accent pe relația directă cu fanii și pe comunitatea formată în jurul trupei, inclusiv pe TikTok . Ea a argumentat că apropierea de public și comunicarea constantă contează în susținerea pe termen lung a unui proiect muzical. „Cel mai important pentru noi e faptul că publicul – pentru că publicul va cumpăra bilete la concertele noastre, nu membrii jurului – ne-a dus cât mai sus în clasament.” Artista a mai spus că a fost „foarte mândră” de punctaj și a invocat sprijinul primit din partea altor artiști, în contextul în care, potrivit declarațiilor sale, „țara noastră s-a unit”. Efecte colaterale: presiune, program și absențe în trupă Lucas Șofron, toboșarul trupei și fiul actorului Cristian Șofron, a declarat că nu se aștepta la „nivelul ăsta de dramă” și că rezultatele au fost mai dezechilibrate decât anticipau. Atât el, cât și Căpitănescu au vorbit despre presiunea competiției, descrisă ca fiind constantă timp de „două luni, trei luni”. În studio au fost prezenți patru din cei cinci membri ai trupei, al cincilea lipsind pentru că „se înscrie la Bac”, iar pentru ceilalți urmează sesiunea, fiind la facultate, conform aceleiași surse. [...]
Locul 3 la Eurovision 2026 , susținut de un televot puternic, repoziționează România ca piață relevantă pentru competiție , după ce Alexandra Căpitănescu a strâns unul dintre cele mai mari punctaje de la public și a încheiat finala de la Viena pe podium, potrivit HotNews . România a primit 232 de puncte din partea publicului (televot) în finala Eurovision 2026, iar totalul cumulat cu punctele juriilor naționale a fost de 296. Țara noastră nu a câștigat niciodată competiția, dar a mai obținut locul trei în 2005 și 2010. La câteva minute după finalul galei, Alexandra Căpitănescu, interpreta piesei „Choke Me”, a publicat pe Instagram fotografii și clipuri din culise, surprinse în timpul anunțării notelor, alături de un mesaj adresat fanilor. „Am făcut asta! Am făcut asta împreună! Sunt recunoscătoare și emoționată pentru această seară! Hai să cucerim lumea” În imaginile postate, artista apare alături de echipa sa, ținând steagul României și celebrând rezultatul de la Viena. Reușita a fost salutată și de Tudor Chirilă, mentorul ei de la „Vocea României”, care a transmis un mesaj pe Facebook (contul TudorChirilaOfficial ). „Rock on, girl! Felicitări!” Clasamentul final și diferențele de punctaj Competiția a fost câștigată de Bulgaria. Primele trei locuri, conform punctajelor finale, au fost: Bulgaria : Dara – „Bangaranga” (516 puncte) Israel : Noam Bettan – „Michelle” (343 puncte) România : Alexandra Căpitănescu – „Choke Me” (296 puncte) Australia s-a clasat pe locul patru (287 de puncte), Italia pe locul cinci (281), iar Regatul Unit a încheiat competiția pe ultimul loc. [...]
Rezultatul Israelului la Eurovision 2026 a accelerat schimbarea regulilor de televot , după ce organizatorii au invocat „marketingul disproporționat” și au limitat numărul de voturi publice per persoană la 10, pe fondul boicoturilor și al controverselor legate de războiul din Gaza, potrivit Digi24 . Israelul a terminat pe locul 2 pentru al doilea an consecutiv, din nou pe baza unui televot puternic, în ciuda protestelor și a boicoturilor. Ediția din 2026 s-a desfășurat la Viena și a fost câștigată de Bulgaria, cu Dara și piesa „ Bangaranga ”. De ce contează: televotul, sub presiune, iar EBU a intervenit Eurovision folosește un sistem de vot împărțit: jumătate din punctaj vine de la un juriu muzical profesionist (cinci membri), iar cealaltă jumătate din votul publicului, prin telefon, SMS și aplicația concursului. În finala live, votul publicului poate schimba semnificativ clasamentul. Înaintea finalei, au crescut criticile legate de modul în care ar fi fost mobilizate voturile publicului în anii anteriori. Postul public israelian Kan a primit un avertisment oficial din partea organizatorilor pentru videoclipuri online în care concurentul Noam Bettan ar fi cerut „prea agresiv” voturi; ulterior, Kan a eliminat materialele. Pe acest fond, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a înăsprit regulile și a limitat numărul de voturi publice per persoană la 10. Țările nu au voie să se voteze singure. Într-un interviu pentru Reuters , directorul Eurovision Martin Green a legat schimbarea de „marketingul disproporționat”. „Am observat o anumită activitate anul trecut, pe care am putea-o descrie ca fiind activitate de marketing și promovare disproporționată, pe care am considerat-o nesincronizată cu natura spectacolului, așa că am introdus niște reguli în acest sens.” Boicoturi și tensiuni în jurul participării Israelului Mai multe radiodifuziuni publice — din Spania, Irlanda, Olanda, Islanda și Slovenia — au boicotat competiția în semn de protest față de includerea Israelului. Retragerea lor a redus numărul țărilor participante la 35, cel mai mic total din 2003. În paralel, mai mulți radiodifuzori și artiști au cerut EBU să interzică participarea Israelului, invocând contradicția cu neutralitatea politică a concursului, mai ales în contextul excluderii Rusiei după invadarea Ucrainei. Totodată, în arenă s-ar fi auzit huiduieli când a fost anunțat numărul voturilor publice pentru Israel. Reuters a relatat și că un grup mic de protestatari a întrerupt semifinala de marți, strigând „Palestina liberă” și „Opriți genocidul”, înainte de a fi evacuați. Context: România, cel mai mare scor din istorie România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, a obținut 296 de puncte cu piesa „Choke me”, cel mai mare scor al țării la Eurovision, în finala de la Viena. [...]
Bulgaria va găzdui Eurovision 2027 după ce a câștigat ediția din 2026 , un rezultat care readuce competiția în țară la scurt timp după o pauză de trei ani motivată de probleme economice, potrivit Agerpres . Victoria a fost obținută de cântăreața bulgară DARA , cu piesa „Bangaranga”, descrisă ca „un imn al petrecerii și al emancipării”. Bulgaria a revenit în concurs după ce lipsise trei ani „din cauza problemelor economice”, notează Agerpres, care citează AFP și EFE. În finala desfășurată la Viena , DARA a câștigat cu 516 puncte. Pe locul al doilea s-a clasat reprezentantul Israelului, Noam Bettan, cu 343 de puncte, iar România a terminat pe locul al treilea, cu 296 de puncte, prin Alexandra Căpitănescu. Ce urmează Conform tradiției Eurovision, ediția de anul viitor a concursului se va desfășura în Bulgaria. [...]
România intră a 24-a în finala Eurovision 2026 , o poziționare spre finalul show-ului care poate influența vizibilitatea în fața publicului și, implicit, voturile, potrivit G4Media . Marea finală are loc sâmbătă seara, la Viena , și începe la ora 22:00 (ora României). În total, 25 de țări participă în finala ediției 2026. Spectacolul este deschis de Danemarca și închis de țara-gazdă, Austria, iar România va evolua penultima, înaintea Austriei. România este reprezentată de Alexandra Căpitănescu , cu piesa „Choke Me”. Republica Moldova intră în concurs pe poziția 16, cu Satoshi și piesa „Viva, Moldova!”. Cum s-a format finala și cine are loc garantat Conform informațiilor preluate de G4Media, în fiecare semifinală s-au calificat câte zece țări, iar câte cinci au fost eliminate în urma voturilor publicului și ale juriilor profesionale (informație atribuită AFP). În finală au loc garantat și principalii finanțatori ai competiției – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – alături de țara-gazdă, Austria. Cum se votează în finală În finală, votul se deschide chiar înainte de interpretarea primei piese și rămâne deschis pe durata tuturor interpretărilor, plus aproximativ 40 de minute după ultima piesă. Publicul poate vota: prin telefon; prin SMS; online, pe esc.vote (în funcție de țara din care votează). În țările participante, instrucțiunile apar pe ecran în timpul transmisiunii. În restul lumii, votul se face online pe esc.vote, cu o fereastră de votare care se deschide înainte de show, se întrerupe la începutul transmisiunii live și se redeschide înainte de prima piesă, până la circa 40 de minute după ultima prezentare. Publicul poate vota de până la 10 ori. [...]
Finala Eurovision 2026 pune accentul pe votul diasporei pentru România , după ce reprezentanta țării, Alexandra Căpitănescu , intră în concurs de pe poziția 24, sâmbătă seară, la Viena, potrivit HotNews . Evenimentul este transmis în direct pe TVR 1 de la ora 22:00 (ora României) și live pe canalul de YouTube al Eurovision. România revine astfel în finala Eurovision după doi ani de absență, iar miza practică a serii ține de mecanismul de vot: publicul din România nu își poate vota propria țară, ceea ce face ca voturile românilor din străinătate să devină esențiale pentru o clasare cât mai bună. De ce contează ordinea și regulile de vot În finală concurează 25 de țări, iar clasamentul este stabilit printr-un sistem combinat: 50% punctaj de la juriile naționale de specialitate și 50% din televot. Juriile votează după o repetiție generală organizată înaintea show-ului televizat. Pentru România, constrângerea este directă: telespectatorii din țară pot vota toate piesele, mai puțin cea a României. În acest context, sprijinul din diaspora poate înclina balanța în partea de televot. Cum poate vota publicul din România și cât costă Potrivit regulamentului prezentat de HotNews, votul din România se face astfel: prin SMS la 1399 , cu numărul de concurs al piesei preferate; costul unui vot : 5,10 lei + TVA , la care se adaugă tariful standard al mesajului; online , pe platforma oficială ESC Vote , unde fiecare utilizator poate acorda maximum 10 voturi , pentru unul sau mai mulți concurenți. România nu poate fi votată din interiorul țării; în finală, piesa României are numărul de concurs 03, menționat ca excepție la vot. Finaliștii și poziția României în concurs România a obținut calificarea din a doua semifinală și intră în finală de pe poziția 24 . În total, în finală ajung 20 de țări din semifinale, la care se adaugă Austria (țara gazdă) și cei cinci susținători financiari principali ai concursului: Marea Britanie, Franța, Germania și Italia. Țările calificate din semifinale, conform listei din articol: Din prima semifinală : Grecia, Finlanda, Belgia, Suedia, Republica Moldova, Israel, Serbia, Croația, Lituania, Polonia Din a doua semifinală : Bulgaria, Ucraina, Norvegia, Australia, România, Malta, Cipru, Albania, Danemarca, Cehia Context: reacții din presa străină și controversele piesei HotNews notează că prestația Alexandrei Căpitănescu a atras atenția unor publicații și posturi europene după semifinală: BBC a descris-o drept „o adevărată forță a naturii”, iar SRF (Elveția) a remarcat impactul piesei și al conceptului vizual, cu observația că „lucrurile nu merg întotdeauna perfect din punct de vedere vocal”. Publicația spaniolă El Periódico a scris că unele piese ar putea trece neobservate, cu excepții precum Danemarca și România. În paralel, piesa „Choke Me” a generat controverse: Der Standard a amintit criticile unor experți în prevenția violenței, care au considerat mesajul problematic. Artista a susținut, în interviuri pentru AFP și BBC, că versurile sunt metaforice și se referă la presiunea așteptărilor sociale. Cine este Alexandra Căpitănescu Alexandra Căpitănescu (Galați) a devenit cunoscută după ce a câștigat „Vocea României” în 2023, la 19 ani, în echipa lui Tudor Chirilă. Ulterior, a lansat single-ul „Căpitanu’”, un EP cu același titlu și a continuat cu piese și colaborări, inclusiv cu trupa VAMA, potrivit informațiilor din articol și descrierii de pe Spotify . [...]
