Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul interimar Ilie Bolojan a evitat să se poziționeze pe scandalul Ciolacu–Arsene, limitându-se la o formulă generală despre responsabilitate, potrivit Digi24. Reacția contează în cheie de guvernare și credibilitate publică, pentru că arată cum gestionează Executivul un subiect sensibil legat de integritate, fără a intra în detalii.
Întrebat cum vede întâlnirea dintre fostul premier Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, condamnat și dat în urmărire generală, Bolojan a refuzat să comenteze punctual și a transmis doar un mesaj cu caracter general.
„Mă duceţi într-o zonă din asta în care n-aş vrea să mă duc. Dar vă pot spune că, aşa în general, eşti ceea ce faci, nu ceea ce zici.”
În aceeași succesiune de reacții publice, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că „fiecare răspunde de ceea ce face” și a adăugat că, dacă Marcel Ciolacu va răspunde pe acest subiect, „e foarte bine”, îndemnându-l să o facă, conform relatării.
Totodată, Hotnews.ro a publicat fotografii de la întâlnirea lui Marcel Ciolacu și Ionel Arsene, despre care se arată că au petrecut câteva zile împreună la Villa Cortine Palace, un hotel de lux de pe malul Lacului Garda, în nordul Italiei.
Prin refuzul de a comenta direct, Bolojan a ales să nu transforme subiectul într-o dispută politică la nivelul Guvernului, dar a lăsat deschisă așteptarea de asumare individuală în spațiul public. În lipsa unor clarificări suplimentare în declarația citată, rămâne neclar dacă Executivul va trata tema ca pe una strict politică sau dacă vor urma poziții mai detaliate.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că o plecare „mâine” din funcție nu ar debloca problemele, iar miza este formarea rapidă a unui guvern stabil , într-un context în care Executivul lucrează la pregătirea legislației necesare pentru PNRR , potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută într-o conferință de presă, după ce Bolojan a fost întrebat dacă s-a gândit să plece din fruntea Guvernului, pe fondul situației economice și politice din România. El a respins ideea că o demisie ar rezolva blocajele, indicând drept problemă centrală lipsa unei formule politice care să asigure stabilitate. „Dacă mâine aş pleca, să ştiţi că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condiţiile în care ai un Guvern stabil, ori nu eu am contribuit la această situaţie.” De ce contează: PNRR și continuitatea deciziilor Bolojan a susținut că, în actuala formulă, Guvernul „lucrează în fiecare zi” pentru a pregăti adoptarea în Parlament a legislației aferente PNRR, inclusiv prin furnizarea „datelor tehnice” necesare proiectelor complexe. Mesajul sugerează că, dincolo de disputa politică, există o presiune operațională pentru a menține ritmul de lucru la pachetul legislativ, în condițiile în care schimbările de guvern pot întârzia procesul. Mesaj către partide: „mai puține claxoane” și o formulă de guvernare Premierul interimar a indicat explicit că soluția este negocierea unei formule care să ducă la un guvern stabil „în perioada următoare”, condiționând acest rezultat de „înțelepciune” și de reducerea conflictului public. „Soluţia este să se găsească o formulă prin care să avem un Guvern stabil în perioada următoare. Dar pentru asta trebuie să existe înţelepciune şi mai puţine claxoane şi mai multă muncă şi seriozitate.” [...]
Disputa privind desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul guvernamental , după ce fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar condiționa neconstituțional nominalizarea unui candidat de existența prealabilă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Miza este una de funcționare instituțională: întârzierea formării noului Guvern menține incertitudinea politică și poate amâna decizii administrative și bugetare. Băsescu a susținut, în direct la Digi24, că președintele nu are atribuția constituțională de a cere partidelor „dovada” unei majorități (233 de voturi) înainte de desemnarea premierului și a calificat această abordare drept „abuz”, afirmând că șeful statului „va răspunde” pentru „tergiversarea” situației în care România nu are Guvern. „Nimeni nu-i permite președintelui să spună: «Dă-mi întâi dovada că are 233 de voturi». Constituția îi cere să desemneze un candidat și acel candidat trebuie să-și formeze o majoritate cu care să treacă.” Trei actori indicați ca responsabili pentru criză Întrebat dacă întârzierea este cauzată de Nicușor Dan, fostul președinte a spus că responsabilitatea este împărțită între trei actori politici: Sorin Grindeanu , despre care a afirmat că a „dărâmat Guvernul” „în înțelegere cu AUR”, inclusiv prin redactarea și votarea moțiunii; Ilie Bolojan , acuzat că ar fi introdus condiții care au făcut „imposibilă cooperarea coaliției”; președintele Nicușor Dan , despre care a spus că „nu vrea să desemneze un candidat” care să își asume formarea unei majorități și, dacă nu reușește, să ducă procesul către condițiile constituționale pentru alegeri anticipate. „Amenințarea” anticipatelor, ca pârghie asupra Parlamentului Băsescu a mai afirmat că președintele ar trebui să folosească inclusiv perspectiva alegerilor anticipate ca instrument de presiune asupra Parlamentului, în scenariul în care ar cădea și a doua propunere de Guvern. „Parlamentul trebuie să știe că mai există și varianta alegerilor anticipate.” În același context, fostul șef al statului a spus că AUR ar fi trebuit chemat la consultările organizate de președinte, invocând rezultatul obținut la alegeri, și a susținut că președintele nu ar avea atribuții să excludă din start un guvern care ar include AUR. [...]
Sondajul IMAS indică o preferință pentru „echilibru” extern, nu pentru decizii geopolitice tranșante , ceea ce complică direcția strategică a Republicii Moldova în anii următori, potrivit Digi24 . Datele arată atât o respingere majoritară a unirii cu România, cât și un electorat împărțit când vine vorba de opțiuni precum UE sau NATO. Pe tema unirii cu România, 54% dintre respondenți ar vota „împotrivă” la un eventual referendum, în timp ce 33% ar vota „pentru”, conform aceluiași sondaj, citat de News.ro. Politica externă: aproape jumătate vor relații „echilibrate” cu Rusia și UE Întrebați despre orientarea politicii externe, 49% dintre cei chestionați spun că Republica Moldova ar trebui să aibă o abordare „echilibrată, atât cu Rusia, cât și cu europenii”. Alte opțiuni menționate în sondaj: 29% ar prefera o orientare pro-europeană; 12% ar prefera o orientare pro-Rusia; 5% ar prefera o orientare „pro-unire cu România”; 5% nu știu sau nu răspund. Referendumuri posibile: UE are majoritate relativă, NATO este respins În scenariul unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 48% ar vota „pentru”, iar 34% „împotrivă”. În schimb, la un referendum privind NATO, 24% ar vota „pentru”, iar 58% „împotrivă”, potrivit datelor prezentate. Percepția influenței Rusiei: societate împărțită Sondajul surprinde și percepția asupra influenței Rusiei în Republica Moldova: 40% o consideră „foarte puternică” sau „destul de puternică”, în timp ce 52% o văd „foarte slabă” sau „destul de slabă”. Cum a fost făcut sondajul Cercetarea a fost realizată de IMAS în perioada 10–20 iunie, la comanda Independent News, pe un eșantion de 1.015 respondenți (18 ani și peste), reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria. Interviurile au fost făcute la domiciliu, în limbile română și rusă, iar eroarea maximă de eșantionare este de ±3,1%. [...]
Escaladarea SUA–Iran împinge petrolul peste 100 de dolari/baril și crește riscul de șoc energetic : președintele american Donald Trump spune că ia „serios în considerare” reluarea unor operațiuni militare de amploare în Iran, inclusiv atacuri mai mari decât cele din cadrul Operațiunii „Epic Fury”, potrivit Digi24 . Miza imediată pentru piețe este că tensiunile au dus deja la scumpirea petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul riscurilor la transportul de țiței din regiune. Într-un interviu acordat Axios , Trump a spus că nu a luat încă o decizie și a admis că o astfel de hotărâre ar avea consecințe. El a precizat că nu a stabilit un termen limită, iar doi oficiali americani au confirmat că nu a existat nicio solicitare și nu au fost date noi ordine armatei. „Mă gândesc la un atac de amploare. Mai mare decât oricând. Sunt pe punctul de a lua o decizie. Suntem cu toții pregătiți pentru asta.” De ce contează: rutele petroliere devin din nou un risc major Articolul plasează escaladarea pe fondul intensificării atacurilor în regiune și al presiunii asupra unor rute-cheie pentru petrol. În ultimele 12 zile, SUA și-au intensificat atacurile „în încercarea de a opri atacurile iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz ”, iar Iranul, potrivit relatării, nu a arătat disponibilitate de a-și schimba cursul și și-a intensificat la rândul său atacurile. Separat, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă tensiune pe „o altă rută crucială de transport al petrolului” și amplifică instabilitatea pe piața energetică mondială. Ce spune Trump despre rolul Israelului și despre negocieri Trump a afirmat că Israelul „s-ar alătura în două minute” dacă i-ar cere, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. În același timp, a spus că participarea Israelului ar avea „consecințe”, sugerând că Iranul ar riposta împotriva Israelului. Pe canalul său de pe Truth Social, Trump a transmis că, dacă houthi vor trage din nou asupra navelor din Marea Roșie, „SUA vor considera Iranul responsabil” și a vorbit despre „sancțiuni militare severe”. În privința unei soluții negociate, Trump a spus că iranienii „doresc să negocieze”, dar nu sunt pregătiți să încheie un acord în acest moment, adăugând: „Încă nu au suferit destul.” Două surse regionale citate în material au declarat că liderii iranieni nu au acceptat ultima propunere prezentată în eforturile de mediere. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În acest moment, decizia privind o operațiune militară nu este luată și nu există un termen anunțat. Pentru piețe, semnalul principal rămâne riscul de escaladare într-o zonă care concentrează rute strategice pentru transportul de petrol, într-un context în care prețul a trecut deja de 100 de dolari pe baril. [...]
Seceta din Dolj amenință pierderi masive la porumb și floarea-soarelui , iar fermierii spun că, în lipsa ploilor, ar putea compromite 700 de hectare, într-un județ unde nici irigațiile nu mai sunt o plasă de siguranță, potrivit Digi24 . În teren, agricultorii descriu un sol atât de uscat și compactat încât utilajele abia mai pot lucra. Un tractorist spune că „nu mai poate pătrunde” în pământ, iar lucrările se fac cu dificultate, pe fondul temperaturilor ridicate și al lipsei prelungite de precipitații. 700 de hectare, în risc dacă nu plouă „în scurt timp” În județul Dolj, „sute de hectare” de porumb și floarea-soarelui sunt aproape uscate, iar fermierii susțin că plantele nu mai au șanse să ajungă la maturitate dacă nu vin ploi curând. Claudia Dunăreanu, director al Stațiunii de Cercetare Șimnic, arată că uscăciunea se vede deja în stratul de la suprafață și explică momentul sensibil pentru culturi: la floarea-soarelui este nevoie de apă în perioada formării semințelor; la porumb, lipsa apei este critică în stadiul de înflorire și „mătăsit”, când se formează boabele. Despăgubiri: pragul de 30% și pașii ceruți fermierilor Direcția Agricolă Dolj transmite că, atunci când culturile sunt afectate de secetă în proporție mai mare de 30%, fermierii trebuie să depună o cerere de despăgubire „în cel mai scurt timp” la primăria de care aparțin terenurile afectate. Contextul agravează miza economică: seceta a lovit puternic și anul trecut, când, potrivit materialului, peste 100.000 de hectare de culturi au fost distruse. Efecte în lanț: canicula coboară și debitul Dunării Aceeași perioadă de caniculă creează probleme și pe Dunăre, unde fluviul a ajuns, în weekendul trecut, la cel mai mic debit din ultimele trei decenii, iar pe unele porțiuni nivelul a scăzut atât de mult încât se vede nisipul. Pentru agricultură, un debit mic înseamnă presiune suplimentară asupra resurselor de apă, într-un moment în care fermierii reclamă deja că irigațiile nu mai rezolvă situația din câmp. [...]
Penuria de combustibil din Rusia începe să lovească direct logistica militară , cu restricții de realimentare și costuri mai mari suportate de soldați, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, potrivit Digi24 . Informațiile provin din relatări ale militarilor ruși către publicația independentă Verstka, preluate de Kyiv Post , care indică reduceri ale livrărilor de benzină și limitări ce afectează atât operațiunile de luptă, cât și transporturile de muniție și alimente către front. „Situația cu benzina e complet scăpată de sub control. Nu se alocă suficientă cantitate pentru toată lumea. Există o penurie catastrofală de benzină.” Restricții în teren și costuri transferate către militari Un soldat a spus că unitățile ar fi ajuns să primească 20 de litri pe vehicul pe zi, față de situația anterioară, când combustibilul era alocat „cât era necesar” pentru misiuni. Un alt militar mobilizat a estimat că rezervele s-au redus cu aproximativ 30%, iar restricțiile ar afecta inclusiv camioanele de aprovizionare. În sectorul Zaporojie, un militar a relatat că pentru misiuni de aprovizionare unitatea sa primea înainte 20 de litri, iar acum 10–15 litri, ceea ce i-ar obliga pe soldați să parcurgă pe jos 11 kilometri pentru apă, alimente și alte resurse. Totodată, unii militari au spus că ajung să cumpere benzină de la localnici cu 200–300 de ruble pe litru (aprox. 2,55–3,82 dolari, adică aproximativ 12–18 lei), iar alții se bazează pe colegi care aduc combustibil în canistre din Rostov-pe-Don, la întoarcerea din concediu. Efecte operaționale: generatoare mai scumpe, calitate mai slabă Militarii citați au reclamat și calitatea combustibilului furnizat de Ministerul Apărării , descris ca „galben” și inferior benzinei din comerț. Conform relatării, ministerul ar asigura combustibil doar pentru vehiculele militare, în timp ce soldații ar plăti din buzunar pentru vehicule personale, generatoare, drujbe și alte echipamente. Înregistrarea acestor echipamente la unitate ar crea, potrivit lor, riscul de confiscare și redirecționare. Penuria ar fi dus și la creșterea costurilor de funcționare a generatoarelor folosite pentru comunicații, electricitate și alimentarea cu apă. Un soldat din apropierea regiunii Kursk a spus că înainte cheltuia aproximativ 50.000 de ruble pe lună pentru combustibilul generatorului (637 de dolari, aprox. 2.900 lei), iar acum se așteaptă la 70.000 de ruble (892 de dolari, aprox. 4.100 lei). Context: scădere puternică a rafinării și oprirea exporturilor Pe fundal, producția rafinăriilor de petrol din Rusia ar fi scăzut cu peste 60%, la cel mai redus nivel din ultimii 21 de ani (din 2005), potrivit Energy Aspects (EA). Bloomberg, citând date ale EA Analytics, a raportat că rata de prelucrare a țițeiului a coborât la 3,91 milioane de barili pe zi în iulie 2026, cu peste 1,4 milioane de barili pe zi sub media anului trecut. În paralel, Rusia a suspendat exporturile de combustibil: exporturile de benzină au fost interzise în aprilie, cele de kerosen de la 1 iunie, iar cele de motorină de la 8 iulie. În iunie, Moscova ar fi discutat cu India și Kazahstan despre posibile importuri de benzină. Pentru cititorii din business, miza imediată este una operațională: dacă deficitul de combustibil persistă, presiunea se mută dinspre piața internă către capacitatea de susținere a frontului, cu costuri suplimentare și improvizații logistice raportate chiar din interiorul armatei ruse. [...]
