Știri
Știri din categoria Diverse
Traian Băsescu avertizează că o posibilă aliniere Nicușor Dan–PSD ar putea reduce riscul unei suspendări, pe fondul presiunii politice deja exercitate de AUR, potrivit Digi24.
Fostul președinte a comparat situația cu al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, despre care a spus că și-ar fi „îndepărtat orice risc de suspendare” prin renunțarea la ostilitatea față de PSD și acceptarea unor aranjamente politice favorabile partidului.
„Situația începe să semene cu mandatul domnului Iohannis, care, pentru a-și îndepărta orice risc de suspendare, în mandatul doi a lăsat ostilitatea față de PSD, le-a făcut toate jocurile.”
Băsescu a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi „foarte ușor” de suspendat în actualul context politic, dacă demersul ar primi și sprijinul PSD, în condițiile în care AUR „deja presează”. În același timp, el a descris suspendarea ca fiind un mecanism constituțional, dar costisitor politic și administrativ.
„Suspendarea nu e o nenorocire, e constituțională, dar este o hărmălaie inutilă prin care trebuie să treci și nu-i ușor.”
În același context, fostul șef al statului a indicat drept variantă de ieșire din criza guvernamentală numirea unui premier independent, susținut de miniștri propuși de partide. Băsescu a precizat că nu îl consideră pe Alexandru Nazare un premier independent și a comentat că liberalii ar reacționa puternic la perspectiva ca Sorin Grindeanu să devină premier.
Potrivit informațiilor prezentate, președintele Nicușor Dan are programate luni, la Palatul Cotroceni, noi consultări cu partidele pentru desemnarea unui prim-ministru.
Recomandate
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de a trece rapid prin Parlament reformele și măsurile din programul de guvernare, într-un moment în care partidele proeuropene încearcă să refacă o majoritate. Potrivit Digi24 , fostul premier desemnat Siegfried Mureșan susține că PSD „a știut de la început” că nu va vota guvernul propus de PNL, USR și UDMR, iar discuțiile din ultimele două săptămâni ar fi fost „doar pretexte”. Mureșan afirmă că formațiunile care l-au susținut au acționat „cu bună credință” și „rapid”, iar la cinci zile după publicarea decretului de desemnare în Monitorul Oficial au depus în Parlament programul de guvernare și lista cabinetului. El spune că nu are „nimic a-și reproșa” după respingerea la vot. În același timp, Mureșan acuză PSD că nu ar fi putut susține guvernul deoarece „nu-l puteau controla” și pentru că nu ar fi acceptat reformele propuse. În relatarea sa, a încercat să mențină un „dialog serios” cu PSD, inclusiv prin transmiterea programului de guvernare, iar peste 60 de puncte din cele 370 din program ar fi fost legate de idei ale PSD, pe care spune că le-a preluat și le-a comunicat social-democraților. Ce spune despre negocierile cu PSD și relația cu Grindeanu Mureșan declară că a discutat întâi cu partidele pe care le consideră „cu adevărat proeuropene” și care l-au susținut – PNL, USR și UDMR – după care l-a contactat pe Sorin Grindeanu . Spune că inițial nu a primit răspuns, iar ulterior au vorbit, Grindeanu cerându-i „elemente principale” ale programului, pe care Mureșan afirmă că i le-a trimis. El susține însă că mesajele publice ale lui Grindeanu ar fi fost diferite de cele din discuțiile directe și că acest lucru ar fi indicat „pretexte”. Într-o critică mai dură, Mureșan afirmă că Grindeanu ar fi venit în Parlament, „a mințit, a glumit, a plecat”, deși era președinte al Camerei Deputaților. De ce contează: blocajul politic întârzie decizii cu impact administrativ Din perspectiva funcționării statului, respingerea guvernului propus menține presiunea pe formarea unei majorități și pe calendarul legislativ, în condițiile în care un executiv fără susținere parlamentară nu poate implementa programul anunțat. În lipsa unei soluții rapide, rămâne deschisă disputa politică privind responsabilitatea pentru blocaj și direcția următoare a negocierilor între partidele parlamentare. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD ar coborî de la 23% spre 13% sub conducerea lui Sorin Grindeanu , pe fondul unor nemulțumiri interne și al unei competiții latente pentru șefia partidului, potrivit unei declarații oferite în exclusivitate pentru Digi24 . Miza politică imediată, în lectura lui Mureșan, este că slăbirea liderului PSD ar putea accelera repoziționări interne, fără ca asta să schimbe însă disciplina de vot din Parlament pe termen scurt. Ce spune Mureșan despre „pierdere de teren” și procente Europarlamentarul PNL afirmă că primește informații „din interiorul PSD” potrivit cărora există membri și lideri din „al doilea rând” care consideră că Sorin Grindeanu „duce partidul în jos” și că PSD ar fi ajuns de la 23% în jurul a 15%, cu o tendință spre 13%. În același registru, Mureșan compară situația actuală cu episoade anterioare din istoria recentă a PSD, susținând că partidul a urmat lideri cu „entuziasm”, dar i-a schimbat rapid când au devenit o vulnerabilitate. Competiție internă pentru conducerea PSD și scenariul înlocuirii Mureșan mai spune că unii lideri social-democrați i-ar fi transmis că ar exista alternative la Grindeanu, inclusiv persoane „pregătite” să preia funcția de premier, și că aceștia ar aștepta ca actualul lider să „se împiedice” pentru a-i lua locul. „Sunt lideri PSD care se recomandă ca fiind prim-miniștri alternativi la domnul Grindeanu și care de-abia așteaptă ca domnul Grindeanu să se împiedice pentru ca unul dintre ei să ia locul la conducerea partidului.” De ce nu negociază separat cu alți lideri PSD: vot „monolit” în Parlament În pofida nemulțumirilor descrise, Mureșan afirmă că parlamentarii PSD „votează în bloc”, motiv pentru care nu ar fi încercat negocieri separate cu alte persoane din partid. El invocă două argumente: respectul pentru conducerea aleasă a PSD și convingerea că, oricum, disciplina de vot rămâne una „monolit”. „Au opinii diferite, nu prea au curaj să le spună, votează la fel. Dar în ziua în care Sorin Grindeanu nu îi va duce la succes, vor face ceea ce au făcut cu orice președinte PSD: îl vor înlocui rapid, peste noapte.” În lipsa unor date independente în material despre sondaje sau decizii formale în PSD, afirmațiile rămân la nivelul evaluării politice și al informațiilor pe care Mureșan spune că le primește din interiorul partidului. [...]
Menținerea ratingului „BBB-” ține România în zona finanțării mai ieftine, dar presiunea rămâne pe bugetul din 2027 , în condițiile în care Standard & Poor’s (S&P) a păstrat și perspectiva negativă, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că decizia este „un rezultat important”, însă avertizează că nu este suficient fără respectarea țintelor de deficit și un buget credibil pentru anul viitor. „Este un rezultat important, dar nu este suficient.” Nazare afirmă că, odată cu verdictul S&P, se încheie „un ciclu important de evaluări” început în vară, iar România rămâne în categoria „investment grade” (recomandată investițiilor), în pofida unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. În evaluare ar fi cântărit decisiv respectarea angajamentelor fiscale și absorbția fondurilor europene, potrivit ministrului. Miza imediată: deficitul pe 2026 și bugetul pe 2027 Ministrul Finanțelor indică drept obiective „vitale” încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construirea unui buget credibil pentru 2027, de care ar depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. „Următoarele obiective sunt vitale: încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027.” Tot el susține că, dacă disciplina bugetară este păstrată în 2027 și abordarea rămâne prudentă pentru 2028, România ar putea crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la „stabilă”. Ce vede S&P: consolidare fiscală, dar cu riscuri politice și de finanțare Agenția notează progrese în consolidarea fiscală și estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în 2026 , cu aproape 1,5 puncte procentuale sub nivelul din 2025, pe fondul disciplinei la cheltuieli și al menținerii veniturilor bugetare. În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă , invocând riscuri legate de implementarea programului de consolidare fiscală asumat de România în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. Agenția avertizează că un blocaj politic prelungit și compromisuri de ultim moment ar putea afecta reducerea deficitelor până în 2029, cu un punct sensibil în intervalul 2027–2028 , când măsurile trebuie continuate în paralel cu un necesar ridicat de finanțare. Presiunea dobânzilor și a datoriei S&P mai semnalează că necesarul mare de finanțare și costurile mai ridicate ale împrumuturilor pot împinge cheltuielile cu dobânzile, estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028 . În plus, datoria publică netă este văzută în creștere la peste 60% din PIB în 2027 . Agenția indică și vulnerabilități externe: deficitul structural de cont curent este estimat la 7,5% din PIB în 2026 și 7% din PIB în 2027 , ceea ce menține dependența de finanțare externă și expune economia la schimbări de încredere ale investitorilor și la condițiile de pe piețele de finanțare. [...]
Panourile solare roz ar putea face viabilă folosirea dublă a terenurilor agricole , însă testele de până acum indică un compromis economic: producție de electricitate mai mică și recoltă cu maturizare întârziată, potrivit Digi24 . Cercetători de la Universitatea Mälardalen din Suedia au testat panouri solare semitransparente, cu nuanță roz (magenta), montate deasupra culturilor, astfel încât o parte din lumină să ajungă la plante, iar restul să fie folosit pentru producerea de electricitate. În experiment, broccoli cultivat sub aceste panouri a avut producții similare cu cele din plin soare, dar a ajuns la maturitate cu 25 de zile mai târziu. Rezultatele au fost prezentate în revista Cell Reports Physical Science , iar relatarea este preluată de la Science Alert . Ce arată testul: producție agricolă similară, dar cu întârziere Echipa a cultivat broccoli pe trei parcele de câte 20 de metri pătrați: una în plin soare și două sub panouri magenta, cu transparență de 50%, respectiv 70%. La recoltare, producțiile au fost similare între variante, însă plantele crescute sub panouri au avut nevoie de încă 25 de zile pentru a se maturiza. Studiul mai indică o utilizare mai eficientă a luminii disponibile sub panouri, estimată la 4,5 ori pentru panourile cu transparență de 50% și 2,8 ori pentru cele cu transparență de 70%, raportat la condițiile experimentului. Compromisul economic: mai puțină electricitate decât panourile convenționale Din perspectiva energiei, panourile magenta au produs aproximativ 224,7 MWh de electricitate pe hectar pe durata perioadei de cultivare, cu circa 100 MWh pe hectar mai puțin decât panourile solare convenționale de dimensiuni similare. Ramesh Rayudu, expert în ingineria sistemelor electroenergetice care nu a participat la studiu, estimează că, în funcție de prețul electricității și de prețul broccoliului, ar fi necesară o producție suplimentară de aproximativ 1,2–3,2 tone de broccoli pe hectar pentru a compensa valoarea electricității neproduse. El punctează că întrebarea-cheie rămâne dacă „complexitatea suplimentară” a panourilor care selectează anumite lungimi de undă aduce un câștig agricol suficient pentru a justifica pierderea de energie. De ce sunt „roz” și ce limite recunoaște studiul Panourile folosesc telurură de cadmiu (CdTe), un material opac integrat sub formă de benzi în sticlă; distanța dintre benzi influențează câtă lumină este captată pentru electricitate și câtă ajunge la plante. În material se arată că nuanța magenta nu este, în sine, obligatorie: sticla ar putea fi și neutră. De altfel, panourile magenta au fost concepute inițial pentru clădiri (pentru a colora lumina din interior și a produce electricitate) și au fost utilizate în experiment pentru că erau deja disponibile pe piață și puteau fi adaptate. Autorii notează și limite: nu este stabilit clar dacă dezvoltarea broccoliului a fost influențată de filtrul magenta sau de cantitatea totală de lumină, iar acoperirea cu sticlă poate genera un efect de seră care nu a fost luat în calcul. Sunt necesare teste suplimentare, în alte sezoane și configurații. Ce urmează: utilizări mici, înainte de scară largă Silvia Ma Lu, coordonatoarea echipei, spune că astfel de configurații ar putea fi potrivite, deocamdată, pentru utilizări la scară mică — de exemplu grădini comunitare sau integrarea în acoperișurile serelor — mai degrabă decât pentru instalarea imediată pe suprafețe agricole mari. [...]
SUA împing spre negocieri tehnice rapide între Ucraina și Rusia , cu o posibilă întâlnire trilaterală până la finalul lunii octombrie, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, relatate de Digi24 . Miza imediată este una operațională: oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, într-un moment în care intrarea în sezonul rece crește presiunea pe rețelele electrice și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene. Zelenski a spus că partea americană este în contact cu ambele tabere și propune o reuniune „la nivel tehnic”, în format trilateral, până la sfârșitul lunii. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută alături de cancelarul german Friedrich Merz . Ucraina, a precizat el, este pregătită să participe, iar ca locație a indicat deschiderea către Emiratele Arabe Unite sau „orice altă țară” propusă de Washington. Liderul ucrainean a adăugat că nu știe dacă propunerea a ajuns deja la Moscova și că Kievul așteaptă un răspuns. Ce ar intra pe agenda discuțiilor Pe lângă reluarea contactelor diplomatice, inițiativa americană vizează concret reducerea loviturilor asupra infrastructurii energetice. Potrivit informațiilor citate de Digi24, Ucraina ar accepta un armistițiu în domeniul energetic doar dacă și Rusia își suspendă atacurile. Pe agenda unei eventuale reuniuni trilaterale ar urma să fie discutate, conform aceleiași surse: o inițiativă de armistițiu în domeniul energetic; o posibilă redeschidere a coridorului pentru cereale din Marea Neagră . Context: atacuri intensificate și semne de scepticism În paralel cu aceste demersuri, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului și a altor orașe, cu bombardamente care au durat zile, mai notează Digi24. Zelenski a afirmat pe 3 octombrie că Vladimir Putin ar fi emis o „nouă doctrină” care ar permite vizarea deliberată a civililor și a infrastructurii (inclusiv școli și spitale), pentru a forța evacuarea populației din orașe. Totodată, publicația citează surse ale Kyiv Independent potrivit cărora Donald Trump s-ar îndoi, în privat, că Putin va accepta un armistițiu energetic înainte de venirea iernii — un element care sugerează că, deși calendarul propus este scurt, rezultatul rămâne incert. În acest stadiu, nu există un răspuns public al Rusiei la propunerea de discuții și nici detalii complete despre formatul și mandatul „nivelului tehnic” invocat de Zelenski. [...]
Amenințarea lui Medvedev la adresa Armeniei ridică miza riscului de sancțiuni și șocuri energetice în regiune , pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Erevan și Moscova, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , a avertizat că Armenia ar putea avea „aceeași soartă ca Ucraina” dacă își continuă apropierea de Occident, relatează RBC Ukraine, citată de Digi24. În logica mesajului transmis, schimbarea de direcție a politicii externe ar aduce „consecințe negative” pentru republică. „Sunt convins că nici acest lucru nu va duce la nimic bun.” „Cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Armeniei este să se transforme într-o nouă Ucraină.” Presiune politică, cu efecte economice: comerț și energie Dincolo de retorică, contextul descris indică un risc economic concret pentru Armenia: Moscova ar fi reacționat deja la reorientarea Erevanului prin măsuri comerciale. Articolul menționează că Rusia, „deranjată de această schimbare de direcție”, a impus restricții comerciale și sancțiuni pentru numeroase produse armenești și i-a cerut premierului Nikol Pașinian să organizeze un referendum privind direcția strategică a țării. În paralel, autoritățile armene au transmis că sunt dispuse să-și diversifice sursele de gaze, inclusiv prin achiziții din Azerbaidjan, Turcia și Iran, pentru a reduce dependența de Rusia. „Vrem să cumpărăm gaze de oriunde este posibil. Dacă ne oferă Rusia, cumpărăm de la Rusia, dacă le furnizează Azerbaidjan, cumpărăm de la Azerbaidjan, dacă o face Iranul, cumpărăm de la Iran şi dacă Turcia poate, le cumpărăm şi de la ei. Şi toate acestea în acelaşi timp.” Contextul: disputa UE vs. Uniunea Economică Eurasiatică Digi24 amintește că, în septembrie, Vladimir Putin și premierul armean Nikol Pașinian au avut o confruntare publică privind orientarea externă a Erevanului. Putin ar fi cerut Armeniei să aleagă între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, avertizând asupra consecințelor, în timp ce Pașinian a susținut că legea care inițiază procesul de aderare la UE nu încalcă obligațiile Armeniei față de Rusia și UEE. În același registru, Medvedev a afirmat anterior că Armenia „nu va adera niciodată” la UE, dar că demersul ar afecta permanent relațiile cu Rusia și cu statele din Uniunea Economică Eurasiatică. De ce contează Mesajul lui Medvedev vine într-un moment în care Armenia încearcă să-și recalibreze politica externă și, simultan, să reducă vulnerabilitatea energetică. În acest cadru, combinația dintre presiune politică, restricții comerciale și repoziționarea pe piața gazelor poate amplifica incertitudinea pentru economie și pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, mai ales dacă tensiunile cu Moscova se adâncesc. [...]
