Știri
Știri din categoria Curs BNR
Ocuparea de 100% pe litoral pentru al doilea weekend la rând confirmă vârful de cerere al sezonului și pune presiune pe capacitatea de servicii din turism, potrivit Profit. Asociația Patronală RESTO Constanța spune că, de Ziua Marinei și Sfânta Maria, pe litoral se află peste 210.000 de turiști.
Reprezentanții RESTO Constanța afirmă că estimarea este bazată pe date centralizate de la principalii turoperatori specializați pe litoralul românesc, precum și de la companii hoteliere și operatori din HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele).
Asociația descrie perioada drept „cel mai încărcat moment” al sezonului estival: hotelurile, apartamentele de vacanță și alte structuri de cazare sunt la capacitate maximă, iar activitatea în zona de alimentație publică și divertisment atinge vârful de flux turistic.
În același timp, restaurantele, terasele, beach-barurile, cluburile și operatorii de agrement sunt menționați ca fiind în plin vârf de activitate, pe fondul numărului ridicat de turiști.
Corina Martin, președinte al Patronalei RESTO Constanța și secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), leagă nivelul de ocupare de investițiile realizate de mediul privat în hoteluri, restaurante, plaje, infrastructură și experiențe turistice.
Aceasta a indicat și un exemplu punctual: investiția de la Nibiru, estimată la aproximativ 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei). Informațiile despre fluxul turistic sunt atribuite de Profit agenției News.ro.
Recomandate
Spania amână cu doi ani închiderea centralei nucleare Almaraz , mutând dezafectarea celor două reactoare până în iunie 2030, pe fondul riscurilor recente din piața energiei, potrivit Profit . Decizia vine deși Spania își menține, „deocamdată”, planul de a renunța complet la energia nucleară până în 2035. Reactoarele de la Almaraz ar fi trebuit să fie închise în 2027, respectiv 2028, însă termenul este împins acum până în 2030. Ordin în Monitorul Oficial și acordul autorității de securitate nucleară Prelungirea a fost aprobată printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, după ce proprietarii centralei – Iberdrola, Endesa și Naturgy – au cerut anul trecut continuarea exploatării. Consiliul spaniol pentru securitate nucleară a emis luna trecută un aviz favorabil, însoțit de anumite condiții, conform aceleiași surse. Argumentul guvernului: efectele războiului din Iran asupra combustibililor fosili Ordinul nu leagă prelungirea de pana masivă de curent din Spania și Portugalia din aprilie 2025, incident care a relansat dezbaterea internă privind renunțarea la nuclear (energia nucleară asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a Spaniei). Investigațiile au atribuit pana unei creșteri puternice a tensiunii. În schimb, documentul invocă efectele mai recente ale războiului din Iran asupra aprovizionării cu combustibili fosili și asupra prețurilor acestora. O sursă din Ministerul Energiei a exclus o legătură între decizia privind Almaraz și pana de curent din 2025, potrivit informațiilor citate. Ce semnal transmite amânarea pentru mixul energetic Guvernul spaniol condus de socialiști susține în continuare tranziția către o economie cu emisii nete zero și accelerarea investițiilor în energie solară și eoliană. În același timp, centrala nucleară rămâne o sursă de producție constantă și fără emisii de carbon, care poate completa regenerabilele dependente de condițiile meteo. Textul sursă indică faptul că decizia „nu modifică, deocamdată” strategia de renunțare la nuclear până în 2035, însă amânarea închiderii Almaraz arată că, în context de volatilitate a pieței energiei și incertitudini geopolitice, autoritățile sunt dispuse să ajusteze calendarul operațional pentru a limita riscurile de aprovizionare și de preț. [...]
Producătorii de smartphone-uri încearcă să-și crească profiturile cu ecrane mai late , într-un context în care „inovațiile semnificative” lipsesc de mai mulți ani, potrivit Profit . Miza este una comercială: diferențierea prin formatul ecranului, fără schimbări majore de tehnologie, pentru a susține vânzările și marjele. Până acum, ecranele late cu raport 16:10 au fost asociate în principal cu telefoanele pliabile, precum Pura X și Galaxy Z Fold8 . Același format ar urma să fie folosit și de Apple pe primul iPhone pliabil , aflat, conform informațiilor din articol, la aproximativ o lună de prezentarea oficială. Formatul 16:10 iese din zona pliabilelor Publicația notează că cel puțin doi producători chinezi pregătesc și smartphone-uri „obișnuite” (nepliabile) cu ecrane late, tocmai pentru a testa interesul utilizatorilor pentru acest tip de dispozitiv. În cazul Huawei, un astfel de model este așteptat în septembrie. Despre telefon „se vehiculează” că va folosi un chipset Kirin 9 și o baterie de cel puțin 7.000 mAh, potrivit aceleiași surse. Oppo ar lucra, la rândul său, la un smartphone cu ecran de 6,3 inch și raport 16:10, care ar urma să fie lansat „cel mai probabil” în prima jumătate a anului viitor. De ce contează pentru piață Dacă aceste modele vor ajunge efectiv pe piață, extinderea formatului 16:10 din zona pliabilelor către telefoane clasice poate deveni o direcție de design folosită ca instrument de diferențiere într-o piață matură. Profit notează că aceste lansări sunt văzute ca experimente, iar nu este exclus ca și alți producători să urmeze cu inițiative similare, în funcție de reacția utilizatorilor. [...]
Ungaria recurge la scufundarea controlată a două barje pe Dunăre pentru a menține răcirea la centrala nucleară Paks , pe fondul scăderii nivelului fluviului, potrivit Profit . Măsura are un impact operațional direct: fără suficientă apă pentru răcire, producția centralei este deja redusă și riscă noi limitări. Centrala nucleară de la Paks funcționează în prezent la aproximativ 25% din capacitate, deoarece folosește apa Dunării pentru răcire. Premierul ungar Peter Magyar a avertizat că, potrivit prognozelor, nivelul fluviului ar urma să ajungă la un prag critic luni dimineață, situație în care unul dintre cele două reactoare aflate încă în funcțiune ar putea fi afectat (detaliile despre scenariul exact sunt trunchiate în textul disponibil). De ce contează: risc de reducere suplimentară a producției Scufundarea controlată a barjelor este prezentată ca o soluție de avarie pentru a ridica nivelul apei în apropierea centralei, astfel încât sistemul de răcire să poată funcționa în parametri. În practică, episodul arată vulnerabilitatea producției nucleare la condițiile hidrologice atunci când răcirea depinde de debitele unui fluviu. Context regional: comparația cu Cernavodă Publicația notează că, cu două zile înainte, premierul ungar ironizase România, invocând oprirea ambelor unități de la Cernavodă ca „exemplu negativ”, în timp ce lăuda eforturile Ungariei de a menține Paks în funcțiune. Evoluția de acum pune însă Budapesta într-o situație similară, în care trebuie să intervină pentru a evita limitări suplimentare. Ce urmează depinde de evoluția nivelului Dunării în zilele următoare și de atingerea pragului critic indicat de autoritățile ungare pentru începutul săptămânii viitoare. [...]
Republica Moldova devine un risc de stabilitate regională cu potențial economic direct pentru România și UE, pe fondul unei strategii rusești de influențare politică și de presiune asupra instituțiilor europene, potrivit Profit , care citează o analiză The New York Times despre operațiunile Moscovei la Chișinău. În materialul citat, publicația americană susține că Vladimir Putin ar fi transmis comandanților militari și unor înalți oficiali ruși, la o reuniune de la sfârșitul lui 2025, că obiectivul pentru 2026 este „prăbușirea NATO și a Uniunii Europene din interior”. În această logică, Republica Moldova este descrisă drept „următoarea prioritate strategică” a Kremlinului. Potrivit surselor invocate de The New York Times, Moscova ar urmări mai întâi subordonarea Ucrainei și, ulterior, preluarea controlului asupra Republicii Moldova. Kremlinul ar vedea Moldova ca pe un potențial punct de sprijin pentru operațiuni împotriva Ucrainei și pentru creșterea presiunii asupra Uniunii Europene. De ce contează economic: risc de volatilitate și costuri mai mari în regiune Chiar dacă articolul citat este preponderent geopolitic, implicația economică pentru regiune este una de prim ordin: o destabilizare la Chișinău poate amplifica percepția de risc în proximitatea graniței UE, cu efecte în lanț asupra finanțării, investițiilor și costurilor de asigurare și transport. Pentru companii, asta se traduce, de regulă, în planificare mai prudentă și prime de risc mai ridicate, mai ales în sectoare expuse la fluxuri transfrontaliere. Instrumentele descrise: influențarea proceselor electorale Investigația The New York Times, preluată de Profit, descrie amploarea operațiunilor atribuite Rusiei pentru a influența alegerile parlamentare din Republica Moldova (septembrie 2025) și pentru a împiedica menținerea la putere a guvernării proeuropene. Acțiunile ar fi inclus: campanii de dezinformare; atacuri cibernetice; cumpărarea voturilor; finanțarea unor rețele locale (detaliile apar trunchiate în textul furnizat). În lipsa unor date suplimentare în fragmentul disponibil, nu reiese ce instituții au documentat oficial aceste acuzații și nici ce măsuri concrete au fost luate ulterior de autoritățile de la Chișinău sau de partenerii europeni. Ce urmează: presiune pe agenda de securitate și pe relația UE–Moldova Mesajul central al analizei citate este că Republica Moldova ar putea fi folosită ca pârghie pentru operațiuni mai largi împotriva Ucrainei și pentru presiune asupra UE. Pentru mediul de afaceri din România și din regiune, miza imediată rămâne evoluția stabilității politice și a riscurilor de securitate din proximitate, care pot influența deciziile de investiții și costurile operaționale în următoarele trimestre. [...]
Suspendarea terminalului rusesc Sheskharis din Novorosisk nu pare să afecteze alimentarea rafinăriilor din România cu țiței kazah , deoarece exporturile prin infrastructura separată CPC funcționează în continuare, potrivit Profit . Autoritățile de la Moscova au suspendat începând de vineri activitatea terminalului Sheskharis, principala rută de export de țiței rusesc la Marea Neagră, după un atac cu drone ucrainene. Miza pentru piața regională, inclusiv pentru România, este separarea fluxurilor: Sheskharis deservește exclusiv țiței rusesc, în timp ce CPC este canalul prin care circulă în principal țiței din Kazahstan, folosit ca materie primă și de rafinării din România. Ce s-a închis și de ce contează Conform informațiilor, activitatea terminalului Sheskharis din portul Novorosisk a fost suspendată după un atac cu drone. Terminalul este descris ca „principala rută de export de țiței rusesc de la Marea Neagră”, astfel că oprirea lui are potențial de perturbare pentru exporturile rusești pe această rută. De ce nu se vede, deocamdată, un impact direct în România Profit notează că operațiunile prin celălalt terminal din zonă, Caspian Pipeline Consortium (CPC) , „nu par a fi afectate”. CPC este o infrastructură distinctă de Sheskharis și gestionează transporturi internaționale, exportând în principal țiței din Kazahstan. În material se precizează că exporturile CPC sunt sprijinite de mari firme energetice occidentale, precum Exxon, Chevron și KMG, iar terminalul CPC este localizat în apropiere, în Yuzhnaya Ozereyevka, spre deosebire de Sheskharis, aflat în interiorul portului Novorosisk. Ce urmează Informația-cheie rămâne că, la acest moment, funcționarea CPC nu indică o întrerupere a fluxurilor de țiței kazah către rafinăriile din România. Evoluția depinde însă de eventuale noi atacuri sau decizii operative care ar putea extinde perturbările dincolo de terminalul Sheskharis. [...]
Digi a ajuns la 33,9 milioane de contracte generatoare de venituri , un avans de 14% într-un an , ceea ce susține accelerarea profitabilității operaționale și creșterea veniturilor în prima jumătate din 2026, potrivit Profit . În trimestrul al doilea din 2026, veniturile consolidate ale Digi Communications au urcat cu 11% față de aceeași perioadă din 2025, la 608 milioane euro (aprox. 3,19 miliarde lei). La nivelul primului semestru, veniturile au totalizat 1,2 miliarde euro (aprox. 6,29 miliarde lei), în creștere cu 10% comparativ cu S1 2025. Pe partea de performanță operațională, EBITDA ajustată (excluzând leasingurile operaționale) a ajuns la 169 milioane euro (aprox. 886 milioane lei) în T2 2026, în creștere cu 23% față de T2 2025. Pentru S1 2026, indicatorul a urcat la 330 milioane euro (aprox. 1,73 miliarde lei), plus 19% față de anul anterior, compania indicând drept factor principal extinderea bazei de clienți. Creșterea bazei de clienți, motorul veniturilor Digi raportează că numărul de contracte generatoare de venituri (RGU – unități de servicii facturate, precum abonamentele) a ajuns la 33,9 milioane la 30 iunie 2026, cu 14% peste nivelul din 30 iunie 2025, la nivelul întregului portofoliu. Creșterea acoperă serviciile de: telefonie mobilă; internet fix (broadband); televiziune cu plată (Pay-TV); telefonie fixă, în piețele unde grupul operează: România, Spania, Portugalia și Italia. [...]
