Știri
Știri din categoria Diverse
Lovirea repetată a bazei Engels-2 arată că Ucraina poate perturba, chiar și de la distanță, infrastructura aeriană strategică a Rusiei, într-un nou atac cu drone raportat în noaptea de 16 iulie, potrivit Digi24. Ținta este una dintre platformele de unde Rusia lansează în mod regulat rachete asupra orașelor ucrainene, ceea ce dă atacului o miză operațională directă.
Imagini și videoclipuri postate pe rețelele sociale de locuitori din zonă „par să arate” un incendiu în apropierea bazei, iar canale de monitorizare a conflictului de pe Telegram ar fi geolocalizat incendiile ca provenind din instalația militară. În același timp, au fost raportate drone deasupra orașului Engels, explozii și întreruperi de curent „pe scară largă”.
În oraș au fost semnalate și incendii la locuințe și la o clădire rezidențială, care „ar fi fost cauzate” de doborârea dronelor, conform informațiilor citate. Armata ucraineană nu a comentat până acum atacul, iar amploarea eventualelor pagube nu era clară imediat.
Baza aeriană Engels-2 se află în regiunea Saratov, la aproape 600 de kilometri de linia frontului ucrainean. Instalația găzduiește Regimentul 184 de aviație cu bombardiere grele și Regimentul 121 de gardă de aviație cu bombardiere grele.
Tot aici sunt operate bombardiere strategice rusești folosite frecvent pentru lansarea de rachete asupra Ucrainei, între care:
Baza Engels a mai fost vizată în mai multe rânduri de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Digi24 amintește că primul atac ar fi avut loc pe 5 decembrie 2022, când două avioane Tu-95 ar fi fost avariate.
Înainte de incidentul raportat acum, baza fusese ținta unui atac și în iunie 2025.
Recomandate
Ucraina restricționează accesul civililor într-o fâșie de 1 km la granița cu Rusia și Belarus , printr-un „regim special” de frontieră valabil pe durata stării de urgență, măsură care schimbă regulile de circulație și activitate în zona de frontieră, potrivit Digi24 . Regimul se aplică de-a lungul frontierei cu Rusia și Belarus, pe o lățime de un kilometru, iar Guvernul ucrainean spune că restricțiile rămân în vigoare pe întreaga durată a stării de urgență, conform RBC Ukraine . Ce interdicții intră în vigoare în zona de frontieră În perimetrul vizat sunt interzise, potrivit deciziei citate: intrarea, circulația, șederea și rezidența liberă a civililor; desfășurarea oricăror activități care nu au legătură cu respingerea agresiunii armate, apărarea țării sau protejarea frontierei de stat. De ce contează măsura: securitate și control operațional în proximitatea frontierei Guvernul ucrainean justifică decizia prin nevoia de consolidare a capacităților de apărare în contextul războiului pe scară largă cu Rusia. În plus, autoritățile invocă riscul ca teritoriul Belarusului să fie folosit pentru: destabilizarea situației socio-politice în regiunile de frontieră; activități de spionaj și acțiuni subversive; crearea de amenințări la adresa securității naționale a Ucrainei. Totodată, noile reguli urmăresc protejarea civililor și prevenirea prezenței accidentale sau neautorizate într-o zonă de frontieră considerată potențial periculoasă. Cât durează și ce context oferă autoritățile Autoritățile ucrainene precizează că restricțiile sunt temporare și vor fi ridicate imediat după încetarea stării de urgență. În paralel, Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a transmis că, în prezent, nu există semne că Belarus se pregătește să intre în război împotriva Ucrainei. Pe acest fond, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a reiterat, potrivit articolului, că Minsk s-ar implica doar dacă ar exista o agresiune împotriva teritoriului Belarusului și că „nu are nicio intenție să intre în războiul din Ucraina”. În același timp, Rusia a dislocat pe teritoriul belarus unități ale Brigăzii 101 de rachete, echipate cu racheta Oreshnik, iar lidera opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, a spus recent că Rusia ar putea folosi teritoriul belarus pentru a escalada tensiunile și a desfășura provocări împotriva țărilor NATO. [...]
Rusia a transferat către stat active private de 980 de miliarde de ruble în opt luni , într-o accelerare a confiscărilor prin instanțe care ridică riscul de proprietate și schimbă regulile de funcționare pentru mediul de afaceri, potrivit Digi24 . Suma acoperă perioada ianuarie–august 2026 și este echivalentă cu aproximativ 10,2 miliarde de euro (aprox. 51 miliarde lei), conform unei analize a practicii judiciare realizate de casa de avocatură NSP („Nectorov, Saveliev și parteneri”). Motorul principal al acestor transferuri a fost intensificarea acțiunilor în justiție inițiate de parchet pe motive de corupție. În primele opt luni din 2026, instanțele au examinat 54 de cereri de acest tip, față de 45 în tot anul 2025 și 13 în 2024. Confiscări pe „anticorupție” și extinderea dosarelor către persoane afiliate Valoarea activelor confiscate în urma acțiunilor anticorupție a ajuns la aproximativ 745 miliarde de ruble, comparativ cu aproape 1,2 trilioane de ruble pe tot parcursul anului trecut și 155 miliarde de ruble în 2024. NSP avertizează însă că numărul real al cazurilor ar putea fi mai mare, din cauza posibilităților limitate de urmărire a acestora. În paralel, parchetul ar fi început să depună mai des acțiuni „secundare”, care vizează confiscarea de active suplimentare sau bunurile persoanelor legate de pârâți în cadrul cererilor inițiale — un mecanism care lărgește aria de risc dincolo de ținta directă a anchetei. De ce totalul e mai mic decât în 2025, deși ritmul rămâne ridicat Deși suma din 2026 este foarte mare, volumul total al confiscărilor este sub nivelul din 2025: în ianuarie–august 2025, valoarea activelor naționalizate era estimată la aproximativ 2 trilioane de ruble, iar pe întreg anul la 3,1 trilioane de ruble. Roman Makarov, partener al NSP, pune scăderea pe seama faptului că multe companii mari au trecut deja sub controlul statului în anii precedenți. În acest context, verificările anticorupție ar viza tot mai des bunurile foștilor funcționari publici „de orice nivel de bunăstare” și ale persoanelor afiliate acestora. Exemple de cazuri și cine câștigă din redistribuirea proprietății Printre cazurile importante din 2026 menționate în analiză se află naționalizarea companiei „Rusagro” a miliardarului Vadim Moshkovich, holdingul de rulmenți KIMP al fostului vicepreședinte al Rosstandart, Alexei Kuleshov, și „Transbunker” al oamenilor de afaceri Iosif Sandler și Serghei Pugachev, descris ca cel mai mare furnizor de combustibil pentru nave din porturile rusești. Pe fondul războiului din Ucraina, autoritățile ruse au declanșat un val de naționalizări, iar în ultimii ani peste 800 de companii au fost transferate în proprietatea statului, potrivit șefului Agenției Federale pentru Administrarea Bunurilor Statului , Vadim Iakovenco. Conform datelor citate, valoarea activelor confiscate a depășit 7,6 trilioane de ruble. În același timp, principalii beneficiari ai redistribuirii proprietății ar fi fost companii și grupuri mari precum „Gazprom”, „Rosatom”, „Rostec”, „Transneft”, VTB, Rosselkhozbank, dar și grupuri de afaceri legate de apropiați ai președintelui, menționate în material: Kovalchuk, Rotenberg și Patrushev. [...]
Polonia își întărește protecția punctelor de frontieră cu Ucraina , după ce a evitat în cursul nopții o amenințare directă la adresa unuia dintre punctele sale de trecere, pe fondul așteptărilor că Rusia va continua să vizeze astfel de obiective, potrivit Digi24 . Premierul polonez Donald Tusk a spus că amenințarea a fost prevenită „datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni”, declarație făcută într-o conferință de presă la Bratislava. Contextul imediat invocat de șeful guvernului de la Varșovia este un atac cu drone asupra unui punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova , în regiunea Odesa, în urma căruia au murit două persoane. De ce contează: riscuri operaționale pe coridoarele de tranzit și securitatea flancului estic Mesajul lui Tusk indică o preocupare directă pentru securizarea infrastructurii de frontieră și a fluxurilor de trecere către Ucraina, într-un moment în care Polonia se așteaptă la „acțiuni similare” cu cele din Republica Moldova, care să vizeze punctele de trecere ale altor țări, inclusiv ale sale. Ce spune Tusk despre următoarele luni Tusk a reiterat că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru posibile „provocări” din partea Rusiei, care a invadat Ucraina în 2022. El a mai afirmat că a primit „un raport destul de precis direct de la CIA” privind posibile evoluții „în lunile următoare”, fără să ofere detalii despre conținut. „Trebuie să anticipăm diverse scenarii. Atât Polonia, cât şi întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilităţi privind situaţia nu doar pe frontul ruso-ucrainean, ci şi de-a lungul flancului estic al UE.” În lipsa unor informații suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne neclar ce schimbări operaționale vor fi implementate imediat la frontieră, însă semnalul politic este că punctele de trecere vor rămâne în centrul planificării de securitate în perioada următoare. [...]
Canada își extinde sprijinul militar și energetic pentru Ucraina printr-un pachet de finanțare și producție de drone , pe fondul angajamentului celor două țări de a negocia un parteneriat de securitate și economic pe 100 de ani, potrivit Digi24 . Prim-ministrul canadian Mark Carney și președintele ucrainean Volodimir Zelenski , aflat în vizită în Canada, au semnat joi o declarație prin care Ottawa și Kievul se angajează să încheie un astfel de parteneriat pe termen foarte lung. Informația este relatată de AFP, citată de publicație. Componenta financiară: apărare aeriană și garanții pentru achiziția de gaz În aceeași zi, Carney a anunțat deblocarea a 350 milioane de dolari canadieni (218 milioane de euro, aprox. 1,09 miliarde lei) pentru furnizarea de mijloace de apărare aeriană Ucrainei. Potrivit informațiilor transmise, interceptorii urmează să fie furnizați printr-un program american deschis aliaților Ucrainei, destinat finanțării efortului de război. Separat, Canada va furniza „peste 430 milioane de dolari (268 milioane de euro, aprox. 1,34 miliarde lei) în garanții de credit pentru achiziția de gaz”, cu obiectivul de a ajuta Ucraina să treacă iarna, a declarat Carney la Calgary, în prezența lui Zelenski. Componenta industrială: producție de drone, cu livrări către Ucraina Canada și Ucraina au semnat și un „parteneriat pe termen lung” pentru producția de drone și sisteme antidrone. În cadrul acestui acord, o treime dintre dronele care vor fi produse în Canada — o producție care ar urma să ajungă la un milion de aparate în următorii doi ani — vor fi livrate Ucrainei, potrivit declarațiilor lui Carney, citate de Reuters. Context: modelul „100 de ani” și legătura cu diaspora ucraineană Kievul a semnat un parteneriat pe aceeași durată cu Londra în ianuarie 2025. În Canada trăiesc între 1,3 și 1,4 milioane de persoane de origine ucraineană, una dintre cele mai numeroase diaspore ucrainene din lume, mai notează informațiile preluate de Digi24. [...]
Premierul ungar Peter Magyar condiționează avansul Ucrainei spre UE de măsuri concrete pentru minoritatea maghiară , ceea ce poate încetini deschiderea de noi „clustere” (pachete de capitole de negociere) în procesul de aderare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la Bratislava, într-un briefing de presă organizat cu ocazia reuniunii Grupului de la Vișegrad. Magyar a spus că Ucraina „trebuie să ia măsuri concrete” pentru a garanta drepturile comunității maghiare din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la Uniunea Europeană, relatează MTI. Magyar a invocat un acord politic încheiat în iunie între guvernele ungar și ucrainean privind drepturile maghiarilor din Transcarpatia în domenii precum educația, cultura, limba și administrația, dar a susținut că măsurile promise „nu au fost încă puse în aplicare”. Ce cere Budapesta și cum leagă tema de negocierile UE Șeful guvernului ungar a precizat că Partidul Tisza , pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și a celui de-al șaselea cluster, însă a argumentat că alte capitole ar trebui deschise doar „pe baza performanțelor” în îndeplinirea criteriilor de aderare. În acest context, Magyar a criticat presiunea pentru accelerarea negocierilor cu Ucraina în lipsa progreselor pe clusterele deja deschise. „Din acest motiv (...) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster.” Argumentul „tratamentului egal” și exemplul Serbiei Magyar a dat ca exemplu Serbia, despre care a spus că a început procesul de aderare în urmă cu 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a adăugat că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari și a menționat dificultățile de la granița Schengen pentru cei care fac naveta spre Ungaria la muncă sau studii. Pe aceeași linie, premierul ungar a afirmat că ar fi „nedrept” ca Ucraina să avanseze mai rapid decât state candidate care îndeplinesc de mulți ani criteriile. „Acesta este un proces de foarte lungă durată și nu este nicidecum sigur că va avea succes în cele din urmă.” În termeni practici, mesajul Budapestei indică faptul că tema drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia rămâne un criteriu politic important în poziționarea Ungariei față de ritmul negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE. [...]
Acuzațiile Rusiei privind „transporturi de armament” pot ridica riscul operațional pentru Portul Internațional Liber Giurgiulești , un activ strategic din Republica Moldova cumpărat recent de România, în condițiile în care Moscova a folosit justificări similare pentru a explica atacuri asupra infrastructurii din zonă, potrivit Digi24 . Ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea , a declarat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova că Rusia reprezintă un risc „pentru toată lumea civilizată” și a calificat drept absurde justificările Moscovei pentru atacurile asupra Ucrainei. Declarațiile vin în contextul atacului rusesc asupra punctului de frontieră Tudora–Starokazacie. De ce contează: un activ logistic poate deveni țintă prin „narațiuni” de război În relatarea Digi24, Rusia susține „neîntemeiat” că prin Portul Internațional Liber Giurgiulești s-ar transporta armament destinat Ucrainei. Bolea a fost întrebat dacă astfel de declarații ale oficialilor ruși reprezintă un risc pentru Republica Moldova și pentru port, iar ministrul a indicat că războiul „a venit prea aproape” și că acțiunile militare din apropiere, inclusiv survolarea spațiului aerian moldovenesc, urmăresc și presiune psihologică asupra populației. Context: precedentul de la Starokazacie și reacția MAE român Potrivit ministrului, problema punctului de frontieră Tudora–Starokazacie a fost gestionată pe baza unei înțelegeri între guvernele de la Chișinău și Kiev: dacă infrastructura ucraineană este distrusă, angajații Serviciului Vamal și ai Poliției de Frontieră din Ucraina își mută temporar activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, unde sunt organizate puncte comune de control. „Se trece pe teritoriul Republicii Moldova. Sunt puncte comune de control.” În același timp, Moscova ar fi justificat atacul asupra Starokazacie prin acuzația că prin acel punct ar fi fost transportate arme către Ucraina, notează Digi24. Publicația amintește și un episod din august, când Iuri Pilipson, director în Ministerul rus de Externe, a acuzat România că oferă „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei și a ridicat semne de întrebare privind folosirea portului, într-un interviu pentru agenția TASS. Ministerul Afacerilor Externe al României a reacționat „ferm” la acele acuzații, într-un comunicat relatat anterior de Digi24, pe care îl puteți citi aici . Ce este Portul Giurgiulești și ce s-a schimbat în 2026 În Republica Moldova există două porturi la Giurgiulești, potrivit Digi24: Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) – afacere privată; Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești – proprietate a statului. În 2026, Portul Constanța a cumpărat operatorul PILG, SRL Dabune Logistics, menționează Digi24. În acest context, orice escaladare a riscului de securitate în jurul portului poate avea consecințe operaționale pentru fluxurile logistice din zonă, însă materialul nu oferă o evaluare oficială sau un calendar al unor măsuri concrete de protecție. [...]
