Știri
Știri din categoria Diverse
Lovirea repetată a bazei Engels-2 arată că Ucraina poate perturba, chiar și de la distanță, infrastructura aeriană strategică a Rusiei, într-un nou atac cu drone raportat în noaptea de 16 iulie, potrivit Digi24. Ținta este una dintre platformele de unde Rusia lansează în mod regulat rachete asupra orașelor ucrainene, ceea ce dă atacului o miză operațională directă.
Imagini și videoclipuri postate pe rețelele sociale de locuitori din zonă „par să arate” un incendiu în apropierea bazei, iar canale de monitorizare a conflictului de pe Telegram ar fi geolocalizat incendiile ca provenind din instalația militară. În același timp, au fost raportate drone deasupra orașului Engels, explozii și întreruperi de curent „pe scară largă”.
În oraș au fost semnalate și incendii la locuințe și la o clădire rezidențială, care „ar fi fost cauzate” de doborârea dronelor, conform informațiilor citate. Armata ucraineană nu a comentat până acum atacul, iar amploarea eventualelor pagube nu era clară imediat.
Baza aeriană Engels-2 se află în regiunea Saratov, la aproape 600 de kilometri de linia frontului ucrainean. Instalația găzduiește Regimentul 184 de aviație cu bombardiere grele și Regimentul 121 de gardă de aviație cu bombardiere grele.
Tot aici sunt operate bombardiere strategice rusești folosite frecvent pentru lansarea de rachete asupra Ucrainei, între care:
Baza Engels a mai fost vizată în mai multe rânduri de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Digi24 amintește că primul atac ar fi avut loc pe 5 decembrie 2022, când două avioane Tu-95 ar fi fost avariate.
Înainte de incidentul raportat acum, baza fusese ținta unui atac și în iunie 2025.
Recomandate
Cehia își calibrează planificarea de apărare până în 2045 , avertizând că riscul unor crize de securitate „complexe” în Europa crește și că ar fi posibil inclusiv un atac asupra statelor NATO și UE fără avertisment, potrivit Bild . Documentul indică Rusia drept principala amenințare și pornește de la ideea că responsabilitatea pentru apărarea convențională a Europei se va muta tot mai mult de la SUA către aliații europeni. Informațiile provin din „Perspectiva pe termen lung pentru apărare 2045”, un document al Ministerului Apărării de la Praga , despre care portalul ceh iROZHLAS.cz spune că a intrat în posesia sa. Strategia a fost aprobată de Consiliul de Securitate al statului și urmează să fie discutată de guvern în toamnă. Publicația germană precizează că 2045 este orizontul de planificare, nu o dată la care ar fi „prevăzut” un război. Ce măsuri concrete sunt avute în vedere Documentul descrie o pregătire pentru un „conflict pe termen lung, de intensitate ridicată, cu un adversar avansat tehnologic”, iar Cehia ar urma să-și extindă semnificativ capabilitățile. Sunt menționate mai multe repere calendaristice: până în 2030: un nou sistem de pregătire a populației pentru situații de securitate; până în 2032: extinderea capacităților proprii de recunoaștere spațială; până în 2038: achiziții suplimentare de tehnică, arme și materiale militare; întărirea forțelor armate cu 24 de avioane de luptă F-35 și două brigăzi modernizate. Implicarea populației și scenariul „sub pragul războiului” Strategia menține serviciul militar voluntar în timp de pace, dar notează că guvernul ar putea analiza, „dacă este necesar”, introducerea unei forme adecvate de participare a cetățenilor la apărarea națională și la serviciul militar. iROZHLAS.cz indică drept exemplu posibil chemarea unor persoane cu competențe tehnice, medicale sau IT, cu instruire militară prescurtată. Bild îl citează și pe fostul șef al serviciilor secrete cehe, Petr Mlejnek, care avertizează că riscul poate începe înaintea unui război deschis, pe baza presupunerii că un adversar „nu distinge strict între război și pace” și că un conflict poate debuta cu mult înainte de o declarație formală de război. [...]
Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar : președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24 . Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia. Ce presupune „pauza” propusă de Zelenski Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare. „Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.” Vizita emisarilor lui Trump și incertitudinile de securitate Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova. În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”. De ce contează Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică. [...]
Olanda rămâne o excepție în valul de sabotaje atribuite Rusiei în Europa , deși pe teritoriul său sunt produse rachete de croazieră destinate Ucrainei, potrivit Libertatea . Miza, din perspectivă operațională, este că protecția infrastructurii și contraspionajul par să fi funcționat mai bine decât în alte state europene, într-un context în care atacurile „hibride” (incendieri, drone, spionaj, sabotaj) s-au înmulțit. În localitatea Hengelo, compania Destinus produce rachete de croazieră Ruta pentru Ucraina, descrise ca fiind capabile să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. Cu toate acestea, actele de sabotaj dovedite în Olanda sunt prezentate ca fiind, deocamdată, izolate și de mică amploare, în contrast cu pagubele raportate în Germania, Polonia sau Marea Britanie. Context: sabotaje și incendieri în mai multe state europene Analiza citată de publicație, realizată de cotidianul olandez De Telegraaf , trece în revistă o serie de incidente atribuite serviciilor ruse, cu o paletă tot mai largă de ținte: de la infrastructură feroviară și depozite de ajutor umanitar, până la noduri logistice aeriene. În material sunt menționate, între altele: incendierea unui magazin Ikea din Vilnius (mai 2024), executată la ordinul rușilor, cu recompense pentru autori de 10.000 de euro și un autoturism; condamnări în Polonia pentru incendierea unui complex comercial din Varșovia și avarierea unei linii ferate strategice; condamnări în Regatul Unit după incendierea unui depozit cu ajutoare pentru Ucraina; descoperirea în Germania a unei drone cu explozibil pe aeroportul din Leipzig, lângă un avion de marfă încărcat cu muniție. De ce contează: explicațiile posibile și limita capacităților Rusiei Profesorul Bart Schuurman de la Universitatea Leiden, specialist în monitorizarea amenințărilor teroriste și hibride, spune că aceste acțiuni ar funcționa ca „diplomație coercitivă”, menită să transmită că sprijinul pentru Ucraina „nu este gratuit”. „Suspiciunea este că Rusia se angajează într-o formă de diplomație coercitivă; vor să transmită semnalul că sprijinul nostru pentru Ucraina nu este gratuit.” În cazul Olandei, explicația nu este prezentată ca fiind una certă. Sunt invocate atât eficiența serviciilor de informații, cât și o posibilă limitare a resurselor operative ale Rusiei în Europa după 2022, pe fondul expulzărilor de diplomați, ceea ce ar fi împins Moscova să folosească intermediari și recrutări locale. „Nu este adevărat că Rusia are capacități nelimitate. Au pierdut multă capacitate în Europa după invazia din 2022; mulți diplomați au fost trimiși acasă. De aceea trebuie să folosească pe scară largă agenți recrutați local. Pot face multe, dar nu în mod egal peste tot.” Vulnerabilitate rămasă: dronele „non-militare” Chiar și așa, specialiștii citați avertizează că vulnerabilitățile europene rămân ridicate, în special la capitolul protecției împotriva dronelor non-militare. În ultimul an ar fi fost înregistrate peste 60 de incidente cu drone în spațiul aerian european fără ca aparatele să fie doborâte sau operatorii identificați, un semnal că sprijinul pentru Ucraina ar trebui însoțit de măsuri mai ferme de apărare a infrastructurii critice pe plan intern. [...]
Ucraina mizează pe drone pentru a forța restricții de zbor în Rusia , o tactică ce poate lovi direct în funcționarea aeroporturilor și în transportul aerian civil, fără a ataca infrastructura, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele Volodimir Zelenski este că zborurile deasupra Rusiei ar putea deveni „aproape imposibile”, pe fondul unei prezențe masive de drone în spațiul aerian. Într-un anunț din 1 septembrie, Zelenski a spus că demersul ar implica „un număr mare de drone” și a avertizat companiile aeriene care folosesc spațiul aerian rus să îl evite, susținând că acesta ar urma să fie închis „de facto”. A doua zi, liderul ucrainean a afirmat că unele companii ar fi început deja să refuze zborurile către aeroporturi rusești, invocând riscul reprezentat de drone. „Carpet”, o presiune operațională asupra aeroporturilor Planul descris de Kyiv Independent, citat de Digi24, se leagă de operațiunea „Carpet ”, inițiată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în primăvara anului trecut. Potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, obiectivul nu ar fi lovirea aeroporturilor, ci determinarea autorităților ruse să închidă sau să restricționeze traficul aerian atunci când dronele sunt detectate în apropiere. Aceeași sursă indică faptul că tactica ar fi permis perturbarea aviației civile și militare ruse fără atacarea infrastructurii aeroportuare, un tip de țintă față de care partenerii internaționali ai Ucrainei ar fi avertizat în mod explicit Kievul. Ce efecte au fost raportate până acum Conform datelor citate în material, dronele ucrainene ar fi forțat cel puțin 217 închideri temporare ale aeroporturilor din Rusia începând cu 1 ianuarie 2025, potrivit publicației independente ruse „Novaya Gazeta Europe”, care a folosit date ale agenției ruse de aviație Rosaviatsiya. Înainte de 9 mai 2025 (Ziua Victoriei în Rusia), Rosaviatsiya ar fi impus restricții temporare de zbor care au afectat planurile de călătorie ale a cel puțin 60.000 de pasageri, potrivit Asociației Operatorilor de Turism din Rusia. Semnalul Kievului: extindere la „blocaj aerian strategic” Din informațiile publice disponibile, planul ar semăna cu cel folosit anterior, dar „la o scară mai mare”, notează Digi24. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a anunțat pe 2 septembrie că Ucraina a informat Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) că spațiul aerian rus „nu este sigur pentru aviația civilă” din cauza intensificării activității militare și a îndemnat operatorii să îl evite. Serhii Bratciuk, purtător de cuvânt al Diviziei de Sud a Armatei de Apărare a Ucrainei, a descris noua etapă drept o tranziție către un „blocaj aerian strategic” și a susținut că Ucraina ar crește producția de drone pentru a putea „paraliza permanent” funcționarea unor aerodromuri cheie din Rusia centrală. Reacția Moscovei și contextul escaladării După anunțul lui Zelenski, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de „terorism de stat” și a spus că Moscova nu poate negocia „cu teroriștii”, într-o declarație făcută la o conferință de presă transmisă de agenția rusă Tass, conform Digi24. În paralel, materialul amintește că, pe 2 septembrie, Kievul a trecut prin a șaptea zi consecutivă de atacuri cu drone rusești, fiind avariate o universitate, o unitate medicală și un bloc de apartamente. [...]
Atacurile din Marea Neagră riscă să taie din exporturile Ucrainei și să lovească în PIB , iar Ankara este văzută de Kiev drept un actor care ar putea crește presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu maritim, potrivit Digi24 . Ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzhelyal , a declarat într-un interviu acordat RBC-Ukraine că Ucraina a prezentat propuneri pentru un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră și pentru reluarea transportului de cereale, în condițiile în care atacurile rusești asupra navelor civile alimentează îngrijorări în rândul armatorilor, al companiilor de asigurări și al statelor din regiune. Kievul susține că are „propuneri concrete” pentru încetarea atacurilor și reluarea exporturilor, formulate de președintele Volodimir Zelenski, și așteaptă un răspuns. În același timp, Dzhelyal ridică problema aplicării oricărei înțelegeri: chiar dacă se ajunge la un acord, rămâne întrebarea cum poate fi obligată Rusia să respecte un moratoriu „condiționat” asupra atacurilor. „Aici, rolul Turciei ar putea deveni esențial. Din situația din Strâmtoarea Ormuz putem observa cât de dificil este acest lucru. Din păcate, asigurarea siguranței complete a navigației în astfel de condiții este extrem de dificilă.” Miza economică: exporturi mai mici și costuri în creștere Pe fondul riscurilor ridicate, armatorii ar refuza să intre în porturile ucrainene, ceea ce a dus deja la o scădere a exporturilor, notează Digi24, citând „The Telegraph”. Aceeași sursă arată că atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare au restricționat semnificativ operațiunile porturilor din Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi și ar putea costa Ucraina până la 1,5% din PIB până la finalul anului. De ce contează poziția Turciei Turcia este prezentată ca potențial „garant” operațional al unui armistițiu maritim, în contextul rolului său anterior în facilitarea exporturilor de cereale. Președintele Turciei, Tayyip Erdogan, a spus că atacurile din Marea Neagră au reînnoit criza globală a cerealelor, în special în Africa, și a cerut o soluție urgentă. Totodată, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Ankara a pregătit un plan pentru restabilirea tranzitului în siguranță al cerealelor și îl discută atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Obstacolul major: condițiile Rusiei și legătura cu sancțiunile Din partea Moscovei, semnalele rămân negative. Viceministrul rus de Externe, Alexander Grushko, a declarat că Rusia nu vede încă „condițiile necesare” pentru restabilirea acordului privind exportul de cereale, iar o eventuală revenire ar fi legată de poziția Occidentului privind sancțiunile. Separat, Rusia a transmis că nu vede niciun motiv pentru reluarea acordului. Contextul invocat de Digi24: Turcia a mediat în iulie 2022 un acord care a permis exportul în siguranță a aproape 33 de milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră, însă Rusia s-a retras în 2023, reclamând obstacole la exporturile sale de alimente și îngrășăminte. [...]
Un posibil iPhone Ultra ar putea depăși pragul de 2.500 de dolari , potrivit Android Headlines , care scrie că noi „scurgeri” din zona operatorilor indică prețuri „mult peste” acest nivel. La un curs orientativ, 2.500 de dolari înseamnă aproximativ 11.250 lei. Informația contează mai ales prin implicația economică: un astfel de preț ar repoziționa vârful de gamă al Apple într-o zonă în care, în mod obișnuit, intră produse de nișă sau categorii diferite (de exemplu, dispozitive pliabile), ceea ce ar putea schimba așteptările pieței privind cât de sus poate urca „plafonul” pentru un iPhone. Ce se știe și ce nu se știe, deocamdată Materialul indică faptul că datele provin din „scurgeri” asociate operatorilor (carriers), însă nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre model (configurații, capacități, piețe) sau despre un preț exact. Prin urmare, nivelul „mult peste 2.500 de dolari” trebuie tratat ca un indiciu, nu ca o confirmare oficială. În lipsa unor informații suplimentare din aceeași sursă despre momentul lansării sau despre poziționarea exactă în portofoliul Apple, rămâne neclar dacă „Ultra” ar fi un model nou distinct sau o etichetă comercială pentru o variantă existentă, cu specificații și costuri mai ridicate. [...]
