Știri
Știri din categoria Diverse
PNL își consolidează grupul parlamentar prin noi transferuri din zona SOS România, după ce deputata Andreea-Petronela Cîmpianu a notificat oficial Camera Deputaților că trece la liberali, potrivit Digi24.
Cîmpianu, aleasă în Circumscripția electorală nr. 43 (pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării), a transmis o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, în care precizează că, începând cu 14 septembrie, își va continua activitatea ca deputat al grupului parlamentar PNL. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro.
Deputata anunțase la finalul lunii iunie demisia din partidul S.O.S România, iar trecerea la PNL vine pe fondul mai multor mutări similare menționate de aceeași sursă.
Înaintea acestei mutări, au mai trecut la PNL, conform Digi24:
La nivel intern, Ilie Bolojan a decis numiri în organizațiile locale: Dorin Petrea a fost pus la șefia Organizației Municipale PNL Brăila, iar Adrian Peiu a fost desemnat lider interimar al filialei PNL Ialomița.
Recomandate
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD și își menține propunerea de premier , ceea ce prelungește incertitudinea negocierilor pentru formarea unui guvern și blochează, deocamdată, o formulă „fără linii roșii” sugerată din zona social-democrată, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă comună la Strasbourg, mai mulți europarlamentari PNL au respins ideea lansată de europarlamentarul PSD Victor Negrescu , care a spus că o guvernare alături de PNL și USR ar fi „în continuare posibilă” dacă aceste partide ar renunța la unele „linii roșii”. Liberalii spun că nu văd o colaborare cu PSD și că vor merge mai departe la Cotroceni cu propunerea Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Poziția PNL: „Nu vom vota niciun guvern din care să facă parte PSD” Europarlamentarul Daniel Buda a afirmat că PNL are o decizie în forurile de conducere: nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier, fără „nicio altă decizie” în acest moment. Tot el a respins scenariul unui premier independent susținut de PNL, dar cu miniștri PSD sau „cu conexiuni la PSD”. Mesajul politic: PSD, descris drept „agresor”, iar PNL–USR–UDMR drept „victimă” Gheorghe Falcă a argumentat că, în logica sa, „agresorul” ar trebui să își schimbe poziția, nu „victima”, referindu-se la partidele aflate la guvernare (PNL, USR și UDMR). În aceeași intervenție, Falcă a susținut că PSD ar fi contribuit la demiterea unui „guvern legitim” printr-o alianță cu AUR și că, de patru luni, nu s-ar fi reușit formarea unui nou guvern, deși „majoritatea” care a dat jos guvernul ar trebui să își asume această responsabilitate. Replica cea mai dură: comparația cu războiul din Ucraina Siegfried Mureșan a respins „politicos” invitația unor colegi PSD de a reveni într-o alianță, folosind o comparație cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei: „Refuzăm politicos această invitaţie, este ca şi cum, după ce a invadat ilegal şi ilegitim Ucraina, Vladimir Putin l-ar invita pe preşedintele Zelenski să i se alăture pentru a fi agresat în continuare.” Mureșan a concluzionat că PNL „lucrează la propriul viitor”, iar participarea într-o coaliție de guvernare alături de PSD „nu este parte a planurilor” nici acum, nici pe viitor. La rândul său, Victor Negrescu a reiterat că o guvernare PSD–PNL–USR ar fi posibilă dacă se renunță la „liniile roșii”, însă, întrebat dacă PSD ar renunța la propriile condiții și ar susține un premier propus de liberali, „a evitat un răspuns tranșant”, mai notează publicația. [...]
PNL condiționează susținerea viitorului Executiv de continuarea reformelor și de menținerea traiectoriei fiscale , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a transmis că partidul „nu va accepta orice Guvern”, ci unul care să ducă mai departe măsurile începute de Cabinetul condus de Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan susține că România are nevoie de un guvern „cu puteri depline”, însă avertizează că un astfel de mandat nu este suficient în sine dacă politica economică duce la deteriorarea indicatorilor. În mesajul publicat pe Facebook, el critică guvernarea PSD condusă de Marcel Ciolacu, pe care o acuză că a dus deficitul bugetar la „nivelul record de 9,3%”, a împins România „aproape de retrogradarea” în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) și a blocat PNRR, punând în pericol accesul la fonduri europene. În contrapondere, Mureșan afirmă că guvernul condus de Ilie Bolojan, deși a funcționat în regim de interimat în ultimele luni, „a deblocat fondurile din PNRR”, „a redus deficitul”, „a accelerat absorbția fondurilor de coeziune” și „a îndepărtat riscul retrogradării” la „junk”. De ce contează: deficitul și fondurile UE devin condiții politice Mesajul europarlamentarului fixează o linie de negociere cu impact direct asupra politicilor economice: PNL leagă sprijinul pentru formarea unui guvern de continuitatea reformelor și de evitarea unei reveniri la „risipa guvernării Ciolacu”, în formularea lui Mureșan. În practică, miza este dublă: credibilitatea fiscală (deficitul) și accesul la finanțare europeană prin PNRR și fondurile de coeziune. Context politic: Mureșan, propunere de premier Potrivit aceleiași surse, Siegfried Mureșan a fost propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, poziționarea sa indică faptul că negocierile pentru un Executiv cu puteri depline ar urma să includă explicit criterii legate de reforme și de disciplina bugetară, nu doar aritmetică parlamentară. [...]
PNL împinge discuția despre cooptarea AUR la guvernare într-o logică de „test” al promisiunilor cu impact economic , pe fondul crizei politice și al dificultății de a contura o majoritate, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PNL Robert Sighiartău susține că AUR a crescut „fiind singur în opoziție” și că intrarea la guvernare ar expune limitele unor măsuri pe care le consideră populiste și greu de aplicat. Într-o intervenție la „ Interviurile Digi24.ro ”, Sighiartău a argumentat că AUR „a ocupat tot spațiul din opoziție” și a invocat exemple de propuneri pe care le cataloghează drept nerealiste economic, precum „case de 35.000 euro” și „soluții economice care nu rezistau în piață”. Ideea, în viziunea sa, ar fi ca electoratul AUR să vadă diferența dintre promisiuni și constrângerile guvernării. „Consider că AUR, fiind singur în opoziție, a crescut foarte mult. (…) au venit totdeauna cu măsuri populiste care nu pot fi puse în practică. (…) AUR la un moment dat ar trebui să se afle în guvernare, pentru că acei alegători care a votat AUR să vadă că acei oameni nu sunt de fapt decât niște Moș Crăciuni falși.” Condiția invocată: participare „fără posibilitatea de a crea prejudicii” Liderul liberal a nuanțat însă că o eventuală intrare a AUR la guvernare ar trebui gândită într-o formulă care să limiteze riscurile, menționând explicit varianta unei guvernări minoritare sau a unei formule în care partidul „nu poate crea prejudicii”. „Cred că trebuie să fie la guvernare într-o formă minoritară sau într-o formă în care nu pot crea prejudicii.” În același context, Sighiartău a spus că are rezerve legate de comportamentul AUR la voturile din Parlament, afirmând că partidul „spun[e] că [este] pro-american” dar „au votat împotrivă” când a fost vorba de decizii, ceea ce – în opinia sa – ar putea afecta „cursul și direcția euroatlantică a României”. De ce contează: presiune pe agenda economică în negocierile pentru guvern Dincolo de disputa politică, miza practică este că discuția despre includerea AUR în ecuația guvernării aduce în prim-plan fezabilitatea măsurilor economice vehiculate în spațiul public și modul în care acestea ar rezista testului bugetar și al „pieței”, așa cum a formulat liderul PNL. În condițiile unei crize politice, astfel de poziționări pot influența negocierile pentru o formulă de guvern și liniile roșii privind distribuția puterii și a responsabilității pentru deciziile economice. [...]
PNL transmite că relația de lucru cu președintele Nicușor Dan s-a redus la un minim instituțional , ceea ce poate complica coordonarea politică în perioada negocierilor pentru formarea guvernului, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la vicepreședintele PNL Robert Sighiartău , care spune că în partid „nu se mai simte o colaborare” cu șeful statului. Într-o intervenție la „Interviurile Digi24.ro”, Sighiartău a descris relația drept una „strict instituțională” între PNL și președinte, respectiv între premier și președinte, susținând că „ultimele decizii” implementate de Nicușor Dan nu au fost „pe placul” PNL și nici „în acord cu electoratul” liberal. „Eu nu simt că mai colaborăm cu dânsul. Există un parteneriat instituțional între prim-ministru și președinte și între Partidul Național Liberal, dar strict instituțional.” Tot el a argumentat că un parteneriat politic funcțional ar trebui să fie reciproc avantajos. „Parteneriatul trebuie să se bazeze pe o înțelegere win-win.” Suspendarea, respinsă de PNL: „Nu vom susține” Întrebat dacă există riscul ca parlamentarii PNL să sprijine un demers de suspendare a președintelui, Sighiartău a spus că nu vede acest scenariu și a invocat riscul de instabilitate instituțională. „Eu nu cred că există acest risc. Noi am spus foarte clar că nu suntem de acord cu un astfel de demers pentru că am avea încă o instituție în haos (…) Din punctul acesta de vedere, noi nu vom susține.” Context politic: costuri de imagine și tensiuni interne Vicepreședintele PNL a mai afirmat că apropierea partidului de foști președinți, precum Klaus Iohannis, ar fi afectat imaginea formațiunii și rezultatele electorale, fără a detalia în materialul citat măsuri concrete sau un calendar de repoziționare. În ansamblu, mesajul PNL indică o relație tensionată cu președintele, dar și o delimitare de opțiunea suspendării, ceea ce păstrează conflictul în zona politică și de negociere, nu în cea a unei crize constituționale imediate. [...]
Invitarea AUR la consultările de la Cotroceni expune lipsa unei majorități și riscul unui premier „impus” fără acord politic , potrivit declarațiilor lui Petrișor Peiu , lider AUR, într-o intervenție la Digi24 . Peiu susține că președintele „nu are astăzi o majoritate” și că aceste consultări ar fi folosite pentru a justifica pașii următori în desemnarea premierului, în absența unei susțineri declarate în Parlament. În lectura AUR, consultările sunt „un semn de normalitate” tocmai pentru că ar fi fost dificil de justificat excluderea unui partid de la o rundă formală. Peiu afirmă însă că miza reală este că președintele nu vede o majoritate conturată „în jurul unui nume de premier”, ceea ce poate prelungi blocajul politic. Ce poziție spune AUR că va duce la Cotroceni Peiu afirmă că AUR nu va merge cu o propunere de premier, dar lasă deschisă posibilitatea unei nominalizări dacă președintele ar cere explicit acest lucru. „Îi vom spune excluziunile, nu-i vom spune ceea ce putem să facem și va rezulta din aceste negații, va rezulta ceea ce putem să facem.” Tot el spune că mesajul către președinte va fi centrat pe „ieșirea din criză pe cel mai scurt drum și mai puțin dureros”, fără a detalia în materialul citat ce măsuri concrete ar include această abordare. Linia roșie: majorități „la bucată” și un premier desemnat înaintea negocierilor Un punct central al intervenției este respingerea scenariului în care un partid ar încerca să-și construiască majoritatea prin atragerea de parlamentari „la bucată” din alte formațiuni. Peiu califică această practică drept „semn de anormalitate” și susține că astfel de majorități ar fi conjuncturale și instabile, nelegate de un program de guvernare sau de o înțelegere politică durabilă. În același registru, el face distincția între două abordări: partidele negociază înainte, agrează un nume de premier și principii de guvernare, apoi merg la președinte cu o majoritate transparentă; un partid obține mai întâi nominalizarea, apoi încearcă să impună „un fapt deja împlinit” celorlalți, ceea ce, în opinia sa, poate bloca orice înțelegere. Relația PSD–Nicușor Dan, în interpretarea AUR Peiu mai afirmă că PSD ar avea „o relație privilegiată” cu președintele Nicușor Dan, motivând că „până acum au cam vorbit aceeași limbă”. În același timp, el condiționează o eventuală colaborare PSD–AUR de existența unor discuții prealabile consultărilor, nu de o desemnare urmată de negocieri sub presiune. Materialul Digi24 menționează și reacții recente din PSD (Benea și Neacșu) privind ideea unei colaborări PSD–AUR; Peiu spune că a urmărit mesajele social-democraților și critică explicit varianta în care mandatul ar fi cerut pentru un nume (în discuție apare Sorin Grindeanu ), urmând ca majoritatea să fie „rezolvată” ulterior. În lipsa unor detalii suplimentare în textul disponibil despre calendarul exact și rezultatul consultărilor, rămâne de urmărit dacă partidele vor veni cu o majoritate declarată și un nume agreat sau dacă desemnarea va fi făcută în condiții de susținere incertă, cu risc de prelungire a impasului politic. [...]
Volodimir Zelenski spune că alegerile nu pot fi organizate cât timp războiul continuă , invocând blocaje legale și logistice, dar mai ales riscuri de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor interne despre oportunitatea unui scrutin în Ucraina în timpul ostilităților. Într-un interviu pentru CBS, Zelenski afirmă că ar fi „gata să organizeze alegeri chiar mâine”, însă consideră imposibilă desfășurarea lor în condiții de război, din cauza constrângerilor din Constituție și legislația electorală, dar și a situației de securitate. El leagă direct fezabilitatea alegerilor de funcționarea normală a societății, inclusiv de posibilitatea copiilor de a merge la școală. Problemele invocate: diaspora, teritoriile ocupate și controlul votului Președintele ucrainean indică dificultăți majore legate de votul în străinătate și în teritoriile ocupate temporar. Zelenski spune că aproximativ 9 milioane de ucraineni se află în afara țării și amintește că, în mod obișnuit, circa 500.000 de cetățeni votează în străinătate. În ceea ce privește zonele ocupate, el ridică problema controlului procesului electoral în prezența trupelor ruse, punând sub semnul întrebării cine ar putea garanta corectitudinea votului. Legătura cu încetarea focului și disputa politică internă Zelenski reamintește că Ucraina a propus în repetate rânduri un regim de încetare a focului care ar putea fi folosit pentru pregătirea alegerilor și ca pas spre dezescaladare, însă susține că Rusia respinge aceste propuneri. În același context, el critică ideea promovării alegerilor de către unele voci din eșaloanele înalte, menționând că a considerat o astfel de poziție o greșeală și sugerând că miza ar fi politică, nu una legată de prioritățile populației în război. „Consider că este o greșeală. În timpul războiului, pacea este obiectivul numărul unu, politica nu este nici măcar numărul doi.” Potrivit Digi24, informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda , care citează interviul acordat CBS. [...]
