Știri
Știri din categoria Diverse
O nouă investigație a Ombudsmanului European pune presiune pe regulile de transparență ale Comisiei Europene, după ce instituția a refuzat să facă publice mesajele dintr-un grup privat de discuții în care ar fi participat și Ursula von der Leyen, potrivit Digi24. Miza este una de reglementare: dacă astfel de comunicări pot fi tratate ca „documente” supuse accesului public, inclusiv când invocă riscuri pentru relațiile externe ale UE.
Potrivit Berliner Zeitung, Ombudsmanul European, Teresa Anjinho, a deschis ancheta pentru a stabili dacă Executivul comunitar a încălcat normele UE privind transparența prin refuzul de a publica mesajele schimbate în grup, relatează Kyiv Post. Investigația a pornit după o solicitare de acces la comunicări depusă de publicația olandeză de investigații Follow the Money, după ce Politico a relatat în ianuarie despre existența grupului.
Din grup ar fi făcut parte, pe lângă președinta Comisiei Europene și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și mai mulți lideri europeni, între care cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni și premierul britanic Keir Starmer.
Comisia Europeană a respins solicitarea, argumentând că publicarea mesajelor ar putea afecta relațiile internaționale ale Uniunii Europene cu state terțe.
„Am decis să deschid o anchetă privind modul în care Comisia a gestionat solicitarea reclamantului, în conformitate cu normele UE privind accesul public la documente”, a scris Teresa Anjinho într-o scrisoare citată de Follow the Money.
Potrivit Berliner Zeitung, reprezentanții Comisiei Europene și ai Ombudsmanului European ar urma să se întâlnească până la jumătatea lunii iulie, iar investigația ar putea dura mai multe luni. În practică, cazul poate influența modul în care instituțiile UE tratează comunicările digitale informale (mesaje, chat-uri) în raport cu obligațiile de transparență și păstrare a evidențelor.
Cazul se adaugă altor controverse legate de gestionarea comunicărilor oficiale de către Ursula von der Leyen. Digi24 amintește că anul trecut Tribunalul General al Uniunii Europene a decis că Executivul comunitar a gestionat necorespunzător solicitarea The New York Times privind accesul la mesajele text schimbate între von der Leyen și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, în timpul negocierilor pentru contractele de achiziție a vaccinurilor împotriva COVID-19.
La începutul acestei luni, Teresa Anjinho a criticat și ștergerea unui mesaj text trimis de Emmanuel Macron referitor la acordul comercial propus între UE și Mercosur; potrivit Berliner Zeitung, Ombudsmanul European a concluzionat că mesajul a fost șters nelegal și a cerut Comisiei să își îmbunătățească procedurile de păstrare a comunicărilor oficiale, inclusiv a mesajelor text.
Recomandate
Schimbul de informații SUA–Ucraina despre contactele de la Moscova indică o coordonare mai strânsă pe riscul NATO , într-un moment în care la nivel public persistă mesaje divergente despre intențiile Rusiei, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a spus că Washingtonul a furnizat Kievului informații despre „o serie de întâlniri” care au avut loc la Moscova în ultimele zile. Mesajul a fost transmis pe Telegram, fără detalii despre participanți sau conținutul discuțiilor. Zelenski a mulțumit părții americane „pentru informații și pentru tonul necesar al conversației cu Rusia”, din nou fără a preciza ce anume a fost discutat. Context: vizita șefului CIA la Moscova și tema unui posibil atac asupra NATO În același cadru, publicația Wall Street Journal a relatat că directorul CIA, John Ratcliffe , ar fi călătorit la Moscova pentru a avertiza Rusia în legătură cu orice atac asupra unui stat membru NATO. Kremlinul a respins informația. Președintele american Donald Trump a declarat că Vladimir Putin „nu va ataca o țară NATO”, minimalizând relatările despre deplasarea lui Ratcliffe, potrivit Reuters, citată de Agerpres. Două surse au spus pentru Reuters că, în timpul întâlnirii, Ratcliffe a ridicat posibilitatea unei operațiuni rusești împotriva unui membru NATO, însă nu este clar dacă acesta a fost scopul principal al călătoriei. Discuțiile ar fi inclus și sprijinul Rusiei pentru Iran, conform uneia dintre sursele citate de Reuters. [...]
Dominic Fritz exclude demisia de la Primăria Timișoara, pe fondul disputei despre legea ANI și riscul de bani europeni , potrivit Digi24 . Liderul USR spune că, indiferent de situația sa personală, problema este una de principiu – compatibilitatea legii cu dreptul european – și avertizează că România ar putea pierde rambursări de la Comisia Europeană . Fritz a descris relația USR–PNL drept „pragmatică” și a susținut că, în actualul context politic, „forțele de centru” ar trebui să lucreze împreună. În același timp, a punctat că nu toate deciziile PNL sunt corecte și a invocat „un anumit reflex” rezultat din colaborarea îndelungată a liberalilor cu PSD. Miza financiară: 770 de milioane de euro și condiționalitățile UE În intervenția sa, Fritz a criticat votul PNL pe legea ANI, pe care îl consideră o greșeală, argumentând că „statul de drept nu are preț” și că ar exista consecințe directe în relația cu instituțiile europene. „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Suma menționată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), iar Fritz a legat explicit riscul de rambursare de respectarea legislației europene, nu doar de prevederi constituționale interne. De ce spune că demisia nu schimbă problema Întrebat dacă ia în calcul să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei după validarea legii ANI de către CCR, Fritz a respins scenariul. El a afirmat că o eventuală plecare a sa nu ar modifica efectele legii și a insistat că discuția este despre interdicția sancțiunilor retroactive și despre statul de drept. „De ce să îmi dau demisia, dacă eu m-am dus în faţa timişorenilor şi mi-au dat un mandat de patru ani? (…) până în ultima zi eu nu mă voi ascunde de acest mandat.” Fritz a mai spus că nu va „abandona Timișoara” și a susținut că disputa depășește cazul său, pentru că regulile trebuie să fie aceleași „pentru toată lumea”, indiferent de persoană. Ce urmează Din declarațiile sale reiese că USR va continua să trateze subiectul legii ANI ca pe o temă de compatibilitate cu dreptul european, cu potențiale efecte asupra relației cu Comisia Europeană și asupra fluxurilor de bani către România, în timp ce, la nivel politic, Fritz anticipează că diferențele dintre USR și PNL „o să mai apară”, chiar dacă cele două partide cooperează pragmatic. [...]
O fraudă internă de 9,4 milioane de dolari (aprox. 43 mil. lei) a expus o vulnerabilitate de control la plăți în lanțul operațional Amazon , după ce o angajată cu drept de aprobare a facturilor ar fi validat documente false introduse în sistem, potrivit Știrile Pro TV . O femeie din Atlanta, Brittany Hudson (40 de ani), a primit o pedeapsă de 16 ani de închisoare, într-un dosar în care procurorii federali americani descriu un mecanism de fraudare bazat pe furnizori fictivi și facturi falsificate. Schema, relatată de CBS News, ar fi fost pusă la cale împreună cu Kayricka Wortham , manager de operațiuni la depozitul Amazon din Smyrna. Hudson deținea o companie care avea contract cu Amazon, iar Wortham avea, prin funcție, posibilitatea de a aproba facturi. Cum a funcționat mecanismul: furnizori inventați, facturi aprobate intern Potrivit procurorilor, în perioada ianuarie–iunie 2022, cele două ar fi folosit angajați care „nu știau nimic despre schemă” pentru a introduce în sistemul Amazon furnizori fictivi. Ulterior, ar fi transmis facturi false care indicau că respectivele companii ar fi livrat bunuri și servicii către Amazon. Elementul-cheie a fost aprobarea internă: datorită rolului său, Wortham putea valida facturile, iar astfel 9,4 milioane de dolari au fost transferați din conturile companiei către conturi bancare controlate de cele două femei și de complici. Unde au ajuns banii: casă și vehicule de lux Anchetatorii susțin că fondurile obținute prin fraudă au fost folosite pentru un stil de viață „extravagant”, inclusiv: o casă în Smyrna, evaluată la aproape 1 milion de dolari; un Lamborghini Urus (2019); un Dodge Durango (2021); un Tesla Model X (2022); un Porsche Panamera (2018); o motocicletă Kawasaki ZX636. În septembrie 2022, autoritățile federale le-au pus oficial sub acuzare pe Hudson și Wortham. Ulterior, anchetatorii afirmă că cele două ar fi încercat să ascundă problemele cu legea și să-și continue activitățile, inclusiv prin prezentarea unor documente judiciare și extrase de cont falsificate unor potențiali parteneri de afaceri, pentru a susține că acuzațiile ar fi fost retrase. Condamnări și despăgubiri: 16 ani de închisoare și aproape 9,5 milioane de dolari de plătit În martie, un juriu a găsit-o vinovată pe Brittany Hudson pentru mai multe infracțiuni, inclusiv conspirație pentru fraudă electronică, fraudă electronică, conspirație pentru spălare de bani, spălare de bani și falsificarea semnăturii unui judecător federal. Instanța a condamnat-o la 16 ani de închisoare, urmați de trei ani de eliberare supravegheată, și a obligat-o la plata unor despăgubiri de aproape 9,5 milioane de dolari. Kayricka Wortham fusese condamnată în 2023 la aceeași pedeapsă, de 16 ani de închisoare. [...]
Precomenzile „GTA VI” au urcat la 260 milioane de dolari (aprox. 1,17 miliarde lei) cu două luni înainte de lansare , un nivel care ridică miza financiară pentru Take-Two și poate influența întregul ecosistem al jocurilor și al consolelor, potrivit Știrile Pro TV . Datele citate de publicație indică faptul că precomenzile la nivel global au ajuns la aproximativ 260 de milioane de dolari, conform companiei de analiză Newzoo, ceea ce ar sugera un potențial de vânzări de 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,25 miliarde lei) până în săptămâna lansării. Reacția pieței: Take-Two urcă înainte de deschiderea bursei Pe bursă, interesul s-a văzut rapid: acțiunile Take-Two, compania care deține producătorul jocului, au crescut cu 2,5% în tranzacțiile de dinaintea deschiderii pieței de vineri. În același context, analiștii Morgan Stanley și JPMorgan s-au declarat „optimiști” în privința acțiunilor companiei, invocând interesul în creștere al investitorilor pentru industria jocurilor video, pe fondul unei lansări foarte așteptate. Cerere peste capacitate: probleme pe platformele de streaming Prezentarea oficială a jocului a pus presiune pe infrastructura de streaming. Netflix a difuzat o prezentare extinsă, iar unii utilizatori au întâmpinat erori și au fost nevoiți să reîncarce pagina; compania a transmis pentru CNBC că problemele au fost temporare și remediate rapid. Și Twitch a avut dificultăți de capacitate după lansarea trailerului, potrivit analiștilor Wells Fargo, care au notat că reacțiile jucătorilor au fost „în mare parte pozitive”. Lansare pe 19 noiembrie și o schimbare cu impact comercial: doar digital „GTA VI” urmează să fie lansat pe 19 noiembrie , pentru PlayStation 5 și Xbox Series X/S. Un element cu implicații comerciale este decizia ca jocul să fie disponibil exclusiv în format digital , fără disc fizic. Directorul executiv al Take-Two, Strauss Zelnick , a spus la conferința cu investitorii din 7 august că discurile fizice nu mai sunt o opțiune logică pentru consumatori și că peste 90% din afacerile companiei sunt deja distribuite digital. În paralel, datele Circana arată că vânzările de jocuri pe disc în SUA au coborât la cel mai scăzut nivel înregistrat, cu cheltuieli de aproximativ 85 de milioane de dolari (aprox. 382,5 milioane lei). De ce contează pentru industrie: pariul pe relansarea pieței de console Industria jocurilor video mizează pe „GTA VI” pentru a revigora piața de console, afectată de scumpiri legate de memorie și stocare. În materialul citat, este dat exemplul unui preț de aproximativ 800 de dolari (aprox. 3.600 lei) pentru o consolă Xbox Series X standard, peste prețul de lansare de 500 de dolari din 2020 (aprox. 2.250 lei), o evoluție considerată neobișnuită într-un ciclu de viață în care, de regulă, prețurile scad. Tot potrivit datelor Circana, vânzările de hardware pentru console în SUA au scăzut în iulie la 282 de milioane de dolari (aprox. 1,27 miliarde lei), cel mai redus nivel de după pandemie. [...]
Operațiunile de salvare din Nepal și China sunt sub presiune după ce bilanțul inundațiilor a urcat la 584 de morți și circa 2.500 de dispăruți , iar autoritățile avertizează asupra riscului unor noi revărsări, potrivit Știrile Pro TV . În teren, căutările continuă la două zile de la viitura care a acoperit zona de la granița dintre Nepal și China cu noroi și a afectat comunicațiile și accesul în regiune. Din datele recuperate până acum de echipele de intervenție de pe ambele părți ale frontierei, au fost găsite 584 de cadavre: 579 în Nepal și cinci în China. În paralel, aproape 2.500 de persoane sunt încă date dispărute – 1.924 în Nepal și 558 în China – între acestea fiind „sute de turiști și pelerini străini”. Cifrele se schimbă rapid, iar autoritățile admit incertitudini Agenția națională pentru situații de urgență din Nepal a comunicat că 579 de persoane au decedat și 1.924 sunt dispărute, dintre care 517 cetățeni străini, menționând o creștere de aproape 1.000 a numărului de dispăruți față de informarea anterioară. În același timp, poliția din Nepal a raportat vineri dimineață cel puțin 547 de morți și 1.473 de răniți. Publicația notează că diferențele dintre bilanțuri sunt considerate normale în faza acută a unui dezastru, în condiții „haotice și stresante”, cu rețele de comunicații perturbate și infrastructură grav afectată, ceea ce poate întârzia raportările oficiale. În Tibet , informațiile sunt mai puține, iar mecanismele de cenzură din China ar fi limitat circulația pe rețelele sociale a materialelor video de la fața locului. Potrivit televiziunii publice CCTV, până vineri la ora 15:00 (ora locală), cinci persoane erau confirmate decedate, iar 558 erau încă dispărute pe teritoriul Chinei. Alertă de noi inundații și intervenții în condiții de risc Poliția nepaleză a emis vineri dimineață o alertă după ce a fost „informată despre ruperea” unui lac format miercuri, când o bucată dintr-un ghețar s-a prăbușit și a declanșat torente de noroi în văi înguste. Recomandarea a fost ca salvatorii și localnicii să rămână în alertă și să se refugieze în locuri sigure. Ulterior, alerta a fost ridicată la începutul după-amiezii, fără semnalarea unei noi inundații majore. Pe partea chineză, CCTV a relatat că riscul de rupere a lacului de pe teritoriul Tibetului „se reduce treptat”, iar operațiunile de salvare suspendate anterior în zona Gyirong au fost reluate. În Nepal, armata încerca să localizeze și să evacueze aproximativ o sută de muncitori blocați într-un tunel de pe șantierul unui baraj al unei centrale hidroelectrice. Biroul prim-ministrului a precizat că 350 de muncitori și localnici fuseseră deja evacuați de la același șantier „în condiții foarte riscante”. Cauza viiturii și dimensiunea impactului uman Potrivit Institutului de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS), valul uriaș a fost declanșat de prăbușirea unei părți dintr-un ghețar, eveniment înregistrat ca un seism de magnitudine 5,2, care a provocat și alunecări de teren. Autoritățile indiene au anunțat că șapte cadavre, presupuse a fi ale victimelor, au fost găsite la câteva zeci de kilometri în aval, în statul Uttar Pradesh, urmând să fie confirmată identitatea. Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR) estimează că aproximativ 93.000 de persoane ar fi putut fi afectate. „Estimările actuale sugerează că aproximativ 93.000 de persoane ar fi putut fi afectate (...) trauma va fi enormă.” În context, publicația amintește că inundațiile și alunecările de teren sunt frecvente în sezonul musonic (iunie-septembrie) în Nepal, Tibet și Asia de Sud, iar oamenii de știință avertizează că schimbările climatice sporesc intensitatea și frecvența acestor fenomene. [...]
Rusia ar avea un deficit lunar de circa 6.000 de militari față de recrutări, ceea ce ridică presiunea pe Kremlin să evite o nouă mobilizare cu costuri economice și politice mari , potrivit Știrile Pro TV , care citează oficiali occidentali preluați de presa internațională. În evaluarea acestora, Rusia continuă să trimită rapid oameni pe front, cu o rată estimată la aproximativ 1.000 de recruți pe zi, însă în ultimele două luni intrările nu ar mai fi acoperit pierderile generate de militarii uciși sau răniți, conform The Guardian . Un oficial occidental citat estimează diferența la aproximativ 6.000 de persoane pe lună. De ce contează: mobilizarea, un risc economic și politic pentru Kremlin Potrivit oficialilor occidentali citați, opțiunile lui Vladimir Putin de a compensa pierderile printr-o nouă campanie de recrutare sunt limitate, iar o mobilizare ar fi „un risc major” atât politic, cât și economic. Ultima mobilizare, în toamna lui 2022 , ar fi determinat aproximativ un milion de ruși — „mulți dintre ei foarte bine pregătiți profesional” — să părăsească țara; mai puțin de jumătate s-ar fi întors ulterior, conform aceleiași surse. În plus, oficialii ridică și o problemă operațională: nu este clar dacă armata rusă ar putea integra „câteva sute de mii” de noi recruți, în condițiile unui deficit de echipamente și de ofițeri. Răspunsul Moscovei: intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile Unul dintre oficialii occidentali susține că, în acest context, Kremlinul ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii civile și a populației din Ucraina. Rusia ar fi lansat peste 360 de rachete de la începutul lunii iulie, profitând de deficitul de sisteme ucrainene de apărare împotriva rachetelor balistice. „Este clar că Moscova intenționează să încerce să distrugă moralul ucrainenilor prin distrugerea infrastructurii energetice în această iarnă.” Context regional: retorică, riscuri și evitarea unei confruntări directe cu NATO Aceiași oficiali occidentali afirmă că, deși amenințarea Rusiei rămâne „foarte serioasă”, evaluarea lor este că Vladimir Putin „își dorește categoric să evite o confruntare directă cu NATO”. În paralel, Rusia ar continua să folosească un discurs ostil și acuzații la adresa Marii Britanii, pe care un oficial le leagă de doctrina militară rusă — utilizarea retoricii pentru a exploata temerile adversarilor și a le influența deciziile. Totuși, oficialul spune că Rusia păstrează capacitatea de a ataca Marea Britanie inclusiv prin atacuri cibernetice sau acțiuni fizice asupra unor obiective civile, desfășurate prin intermediari; sunt menționate ca posibile ținte fabrici sau depozite. În acest cadru, oficialii occidentali apreciază că obiectivul general al lui Putin rămâne un război de uzură, mizând pe diminuarea sprijinului aliaților pentru Ucraina, inclusiv prin amplificarea temerilor publice legate de amenințările rusești. [...]
