Știri
Știri din categoria Diverse
Comisia Europeană a virat Ucrainei 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,1 miliarde lei), prima tranșă din împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, într-un mecanism care condiționează plățile de reforme și poate suspenda finanțarea dacă apar derapaje anticorupție, potrivit Digi24.
Banii sunt acordați ca „asistență macrofinanciară” și, conform președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor ajuta la acoperirea deficitului bugetar al Ucrainei și la menținerea stabilității financiare. Transferul a fost anunțat la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei, desfășurată la Gdańsk, în Polonia.
„Aceasta este solidaritatea pusă în practică. Demonstrează că sprijinul Europei pentru Ucraina este de durată.”
Plățile din împrumut vor continua gradual până la sfârșitul anului, însă sunt condiționate de continuarea reformelor la Kiev. Publicația notează că orice regres în lupta împotriva corupției ar putea duce la suspendarea temporară a asistenței.
Pentru 2026, Bruxellesul a alocat 45 de miliarde de euro (aprox. 226,1 miliarde lei), din care:
Componenta militară este însoțită de condiții care urmăresc ca fondurile să fie folosite pentru achiziția de armament și muniții produse în Europa.
O a doua tranșă, de aproximativ 6 miliarde de euro (aprox. 30,2 miliarde lei), destinată producției de drone, ar urma să fie anunțată „în zilele următoare”, potrivit Euronews, citat de Digi24.
Totodată, următoarea tranșă, de aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25,1 miliarde lei), ar urma să facă excepție de la regula achizițiilor din Europa, deoarece Ucraina are nevoie să cumpere din China anumite componente pentru drone cu cost redus. Kievul analizează și achiziția unor sisteme americane de apărare antiaeriană Patriot, dar „nu este clar” dacă împrumutul european va putea fi folosit ulterior în acest scop.
Transferul efectiv al fondurilor vine după aproximativ șase luni de negocieri și blocaje politice privind lansarea împrumutului. Liderii UE au convenit pachetul în decembrie, după ce o propunere care prevedea utilizarea activelor rusești înghețate a eșuat în ultimul moment.
Ca alternativă, statele membre au decis contractarea în comun a unei datorii pentru finanțarea împrumutului. Ungaria, Slovacia și Cehia au negociat exceptarea de la acest mecanism. Potrivit Digi24, în februarie premierul ungar Viktor Orbán a blocat prin veto ultimul act legislativ necesar, iar impasul a fost depășit abia la sfârșitul lunii aprilie.
Cele 24 de state membre care participă la mecanismul de împrumut comun vor suporta dobânzi estimate la aproximativ 3 miliarde de euro anual (aprox. 15,1 miliarde lei). Ucraina ar urma să ramburseze împrumutul de 90 de miliarde de euro doar dacă Rusia va accepta, în viitor, plata unor despăgubiri de război, posibilitate pe care Moscova a exclus-o până acum, mai notează Digi24.
Comisia Europeană susține însă că își rezervă dreptul de a utiliza cele 210 miliarde de euro (aprox. 1.055 miliarde lei) reprezentând activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, dacă nu vor exista despăgubiri de război.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz spune că întâlnirea Lavrov–Wadephul a confirmat lipsa de interes a Moscovei pentru negocieri , un semnal care complică perspectiva unei dezescaladări și menține presiunea pe politica europeană de sprijin pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Merz a declarat la Berlin că Germania depune „eforturi diplomatice intense”, invocând întâlnirea surpriză de la New York dintre ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și omologul său rus, Serghei Lavrov, înaintea discursului acestuia din urmă la ONU. A fost prima întâlnire de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, în condițiile în care Berlinul este descris ca principal susținător militar al Kievului. Mesajul Berlinului: apel la negocieri, dar fără semne de schimbare la Moscova În evaluarea cancelarului, reacția ulterioară a Rusiei a arătat că aceasta „nu este deloc interesată în prezent de negocieri serioase” privind Ucraina. În același context, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a apreciat că din partea rusă „nu a fost nicio schimbare”, iar finalul a fost „doar batjocură”. Merz a reluat apelul către guvernul rus să se așeze la masa negocierilor și a spus că Germania „nu va precupeți niciun efort” pentru a continua să ajute Ucraina. Totodată, a avertizat că Rusia „va trebui să plătească prețul” dacă va continua războiul. Context: poziționări la ONU și evoluții paralele în SUA După discuția cu Wadephul, Lavrov a avut un discurs „pe un ton vehement” la tribuna ONU, acuzând Europa că se opune păcii în Ucraina și afirmând că Moscova își va atinge obiectivele militare „indiferent de circumstanțe”. Separat, Digi24 notează că Moscova a bombardat din nou Kievul luni, iar în aceeași zi emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit la Washington cu responsabili americani pentru a „continua discuțiile constructive” despre o soluționare pașnică, potrivit unei surse de la Casa Albă. În conferința de presă comună cu Merz, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a spus că insistă asupra respectării principiului integrității teritoriale a tuturor statelor și l-a numit pe Vladimir Putin „om de stat excepțional”, amintind însă că, în trecut, Tokaev l-a îndemnat pe liderul rus să pună capăt războiului. [...]
Donald Trump spune că a cerut Ucrainei să reducă loviturile asupra rafinăriilor rusești, invocând riscuri pentru piața globală a energiei , potrivit Digi24 . Președintele SUA afirmă că Volodimir Zelenski i-ar fi răspuns că „probabil” va face acest lucru, însă până acum nu există o confirmare directă de la Kiev. Trump a susținut că „marea problemă” este reprezentată de rafinăriile din Rusia „aruncate în aer” și a argumentat că atacurile asupra infrastructurii de rafinare ar putea crea o „problemă mondială”. El a adăugat că există și alte acțiuni pe care Ucraina le-ar putea întreprinde, fără a detalia. Potrivit publicației ucrainene RBC Ukraine , relatarea privind poziția lui Zelenski este, în acest moment, cunoscută doar din declarațiile lui Trump. Context: presiune pentru negocieri și atacuri recente asupra combustibilului În același cadru, președintele finlandez Alexander Stubb a declarat anterior că Trump și-ar fi intensificat eforturile pentru a pune capăt războiului din Ucraina, iar liderul american a lansat și un apel public către Zelenski și Vladimir Putin să participe la negocieri. Separat, Digi24 notează că Ucraina a lansat luni dimineață un atac masiv cu drone asupra depozitelor de combustibil din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), potrivit autorităților locale și presei independente ruse și ucrainene. Administrația locală a transmis pe Telegram că resturi de drone doborâte au declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski și că nu au fost raportate victime. Canalul independent rus Astra a indicat, conform aceleiași relatări, că printre ținte s-ar fi aflat baza de depozite de combustibil Edelveis-95, distribuitor de motorină și benzină. [...]
Corupția a devenit principala vulnerabilitate internă percepută în Ucraina , înaintea atacurilor rusești, potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Datele indică o presiune politică în creștere asupra administrației de la Kiev, într-un moment în care funcționarea statului și credibilitatea instituțiilor sunt critice pentru efortul de război. În sondaj, 50% dintre respondenți au spus că îi preocupă cel mai mult corupția, în timp ce 40% au indicat atacurile masive cu rachete și drone ale Rusiei. Alte răspunsuri menționate au fost „incompetența guvernului” (30%) și „situația de pe front” (21%), potrivit Kyiv Post. Un alt rezultat cu potențial impact direct asupra stabilității politice este atribuirea responsabilității: aproximativ 72% dintre ucraineni consideră că președintele Volodimir Zelenski poartă responsabilitatea politică personală pentru corupția din rândul asociaților săi, conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 28 septembrie. Alți 25% spun că nu are o astfel de responsabilitate, iar 3% s-au declarat indeciși. Percepția publică: corupția „a crescut” de la invazia pe scară largă Sondajul mai arată că 72% dintre ucraineni cred că nivelul corupției a crescut de când Rusia a lansat invazia pe scară largă. Doar 6% afirmă că a scăzut, iar restul spun că a rămas neschimbat sau nu au o opinie. În ultimul an, guvernul Ucrainei a fost afectat de mai multe scandaluri majore de corupție, dezvăluite de agențiile anticorupție, în care au fost implicați aliați ai lui Zelenski, oficiali din Biroul Prezidențial și miniștri. Cea mai recentă anchetă menționată vizează Parchetul General: Biroul Național Anticorupție (NABU) a făcut percheziții la biroul fostului procuror general Ruslan Kravchenko și a pus sub acuzare un procuror de rang înalt, descris ca „confident” al acestuia, într-un dosar privind o presupusă rețea de protecție pentru centre de apeluri frauduloase. Context: cum s-au schimbat prioritățile în 2026 KIIS notează că nemulțumirea față de guvern legată de corupție și/sau incompetență a fost menționată puțin mai des decât războiul și factorii asociați acestuia. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.002 adulți din toate regiunile Ucrainei, cu excepția zonelor aflate sub ocupație rusă, în perioada 12–21 septembrie. Datele sunt puse în context și prin comparații cu măsurători anterioare: în aprilie, un sondaj arăta că 54% considerau corupția o amenințare mai mare decât războiul (39%). La începutul acestui an, raportul era invers: 65% indicau războiul drept cea mai mare provocare, față de 29% care menționau corupția. Pentru conducerea de la Kiev, aceste rezultate sugerează că, dincolo de presiunea militară, costul politic al scandalurilor de corupție se acumulează și poate influența capacitatea guvernului de a menține sprijinul public în perioada următoare. [...]
Ucraina susține că a recâștigat teren în Donbas, iar asta poate forța Moscova să-și ajusteze strategia pentru iarna 2026–2027 , pe fondul presiunii tot mai mari asupra liniei ruse din regiunea Donețk, potrivit Digi24 . Operațiunea „Vivaldi ”, descrisă ca cea mai amplă ofensivă ucraineană din 2022 în regiunea Donețk, ar fi dus la eliberarea unei suprafețe „de două ori mai mare” decât în timpul contraofensivei din 2023, conform calculelor analistului OSINT Clément Molen (OSINT înseamnă analiză pe baza informațiilor din surse publice). Cât teritoriu spune Kievul că a recuperat și unde se concentrează luptele Conform estimărilor citate în material, Forțele Armate ale Ucrainei ar fi scos de sub controlul Federației Ruse 240 km² într-o direcție considerată cheie pentru Kremlin, în Donbas, pe baza evaluărilor Rochan Consulting. Separat, din februarie, trupele ruse ar fi pierdut încă 430 km² în regiunea Dnipropetrovsk. Molen apreciază că gruparea rusă „Zapad” a suferit o înfrângere semnificativă în acest an și că ucrainenii ar fi aproape de a îmbunătăți securitatea orașului Slaviansk prin împingerea liniei frontului, în timp ce Liman ar fi „bine apărat și aprovizionat”. Prizonieri și „predare în întregime”: ce afirmă comandanții ucraineni Comandantul Corpului 3 al Armatei Ucrainene, Andrei Beletski, a declarat că, în etapa a treia a operațiunii „Vivaldi”, ar fi fost eliberate încă 51 km² și că 250 de soldați ruși ar fi fost luați prizonieri. „Rușii s-au predat în întregime, împreună cu ofițerii, piloții și artileriștii”, a spus Beletski. Acesta a mai afirmat că forțele ruse ar fi interpretat greșit direcția principală a atacului și și-ar fi consumat rezervele în contraatacuri, în timp ce atacul real s-ar fi concentrat pe cucerirea localității Novoye. Pentru străpungerea apărării, ar fi fost folosite „complexe robotizate de tip kamikaze”. De ce contează: presiune pe planificarea militară a Rusiei înainte de iarnă Materialul notează că dificultățile din Donețk sunt recunoscute și de corespondenți militari ruși ai canalului „Doi maiori”, care descriu situația drept „gravă” și vorbesc despre lupte „pentru stabilizarea liniei frontului”. „Informatorul militar” susține că pierderea pozițiilor ar complica ofensiva asupra Slaviansk. În același timp, canalul „Rybar” pune retragerea din Donbas pe seama raportărilor interne care „nu corespund realității”, invocând inclusiv un anunț al Ministerului Apărării de la începutul lui iulie privind preluarea controlului asupra orașului Liman, lucru care „în realitate nu s-a întâmplat”, conform relatării citate. Experții Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW), menționați în articol, consideră că succesele Ucrainei ar putea obliga Kremlinul să-și revizuiască „teoria victoriei”: de la miza pe zdrobirea frontului în zona orașelor-fortărețe din Donbas la o strategie de lovituri la distanță în iarna 2026–2027, pentru a forța Ucraina să cedeze. Potrivit ISW, până la finalul campaniei de iarnă, Vladimir Putin nu ar iniția probabil negocieri serioase de pace. [...]
Diana Buzoianu a primit aviz favorabil la limită pentru Ministerul Mediului , un vot strâns care indică o susținere fragilă pentru continuarea reformelor invocate de USR, înaintea etapelor următoare din Parlament, potrivit Stirile Pro TV . După audierea din comisiile parlamentare, Diana Buzoianu (USR) a transmis că „reformele începute în acest ultim an trebuie să continue” și le-a mulțumit colegilor pentru votul din comisii. Avizul pentru preluarea portofoliului Mediului a fost acordat cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, scor descris ca „foarte strâns”. Audierile au fost prelungite, deoarece candidata nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Conform informațiilor prezentate, ea este avocat, deputat USR din 2020 și ocupă postul de ministru al Mediului. Ce mizează USR: continuitatea unor măsuri deja începute În susținerea candidaturii, USR a invocat o serie de acțiuni din mandatul său, între care: reorganizarea Romsilva „de la 41 de direcții la 19”; trimiterea la Parchet a unor nereguli „de peste 46 milioane de lei”; lansarea unui sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologie de scanare și măsurare la distanță); întărirea Gărzii de Mediu. De ce contează votul strâns Diferența de un singur vot în comisii sugerează că susținerea politică pentru agenda de la Mediu rămâne disputată, chiar dacă avizul a fost obținut. În acest context, mesajul de „continuare” a reformelor vine pe fondul unei validări la limită, după audieri prelungite și întrebări numeroase în comisiile de specialitate. [...]
Donald Trump semnalează o posibilă relaxare a sancțiunilor și acces la fonduri iraniene înghețate , dacă Teheranul acceptă „măsuri concrete” privind programul nuclear, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și economică: ridicarea sancțiunilor ar schimba rapid condițiile de finanțare și comerț pentru Iran, dar Washingtonul condiționează orice pas de concesii verificabile în dosarul nuclear. Ce ar pune SUA pe masă și ce cere în schimb Conform oficialilor americani citați de Axios , administrația Trump ar fi dispusă să ofere două concesii majore: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului; deblocarea fondurilor iraniene înghețate. În schimb, SUA cer „măsuri concrete” din partea Iranului în privința programului nuclear. Un oficial american a indicat că discuțiile indirecte sunt „pozitive și constructive” și că Iranul „a dat de înțeles că este flexibil” pe teme nucleare, dar a avertizat că nu va exista acord „dacă nu se rezolvă problemele nucleare”. Negocieri indirecte, cu mediere din Qatar și Pakistan Mesajul către Teheran vine în timp ce mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă, în această săptămână, să obțină un acord între cele două țări aflate în conflict. Potrivit informațiilor prezentate, mediatorii se întâlnesc la New York cu ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , pentru a discuta o propunere a Qatarului negociată în ultimele zile. Este de așteptat ca mediatorii din Qatar să se vadă cu reprezentanți ai administrației Trump mai târziu luni sau marți, în încercarea de a ajunge la o soluție. De ce rămâne acordul dificil În paralel, părțile ar avea priorități diferite: Iranul ar vrea ca discuțiile să se concentreze pe Strâmtoarea Ormuz și pe blocada navală impusă de SUA, în timp ce Washingtonul insistă pe concesii în domeniul nuclear. Un alt punct de blocaj ține de succesiunea pașilor: potrivit aceluiași oficial american, părțile sunt „pe poziții opuse” în privința calendarului angajamentelor și a ordinii măsurilor. Scepticism la Casa Albă și acuzații privind Ormuz Casa Albă ar fi sceptică față de promisiunile Iranului și ar acuza Teheranul că a încălcat ultimul memorandum de înțelegere, prin atacarea unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz în luna iulie, potrivit relatării. Oficialul american a spus că SUA vor „garanții” că Iranul are intenții serioase și nu urmărește doar să iasă dintr-o situație dificilă. În același context, oficialul a susținut că traficul prin Strâmtoarea Ormuz „continuă să crească”, iar blocada și sancțiunile ar slăbi poziția Iranului, în timp ce poziția SUA s-ar consolida. Ce urmează Din informațiile disponibile, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă discuțiile indirecte se pot transforma într-un acord: întâlnirile de la New York și consultările ulterioare cu administrația Trump ar trebui să clarifice dacă Iranul acceptă condiționalitățile nucleare cerute de Washington, premisă fără de care SUA nu ar avansa cu ridicarea sancțiunilor și deblocarea fondurilor. [...]
