Știri
Știri din categoria Diverse
Irakul își leagă relansarea economică de dezarmarea milițiilor pro-iraniene, iar premierul Ali al-Zaidi merge săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump, în prima sa vizită oficială externă de la preluarea mandatului, potrivit Digi24.
Vizita are loc pe fondul presiunilor SUA asupra Bagdadului pentru dezarmarea grupărilor pro-iraniene din Irak, acuzate că au comis sute de atacuri asupra infrastructurii americane din țară în timpul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie.
Premierul irakian „va merge luni la Washington, însoțit de o delegație la nivel înalt, la invitația președintelui SUA”, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Haidar al-Aboudi, fără să precizeze data exactă a întâlnirii cu Donald Trump.
Potrivit purtătorului de cuvânt, discuțiile de la Washington se vor concentra pe „consolidarea relațiilor economice și a investițiilor”, cu accent pe sectorul petrolului și energiei.
În timpul unei vizite de o săptămână, Al-Zaidi ar urma să încerce să atragă investitori, în condițiile în care Irakul are nevoie „urgentă” de relansarea economiei, afectată de oprirea exporturilor de petrol din cauza ostilităților din regiune.
Guvernul irakian leagă explicit agenda de securitate de cea economică. Purtătorul de cuvânt a spus că monopolul statului asupra armelor este o condiție prealabilă pentru „asigurarea stabilității interne și atragerea investitorilor capabili să stimuleze economia”.
Al-Zaidi a promis că va dezarma grupările pro-iraniene, însă, potrivit informațiilor prezentate, unele facțiuni puternice se opun, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de rapid poate fi transpusă promisiunea în măsuri efective.
Recomandate
Donald Trump își înăsprește mesajul înainte de alegerile „midterm”, mizând pe scenarii de colaps economic și pe teama de violențe sociale pentru a mobiliza electoratul republican, potrivit Bild . Publicația notează că președintele SUA, în vârstă de 80 de ani, se află într-un turneu de campanie prin țară în finalul cursei către alegerile pentru Congres din 3 noiembrie, pe fondul semnalelor că el și partidul său ar fi „pe drumul spre înfrângere”. În acest context, tonul lui Trump devine „mai întunecat” și „aproape apocaliptic”, cu avertismente repetate privind consecințele unei victorii democrate. „Catastrofă națională” ca mesaj central de mobilizare În discursurile sale, Trump le transmite alegătorilor că ar avea de ales între a vota republicanii sau a „risca o catastrofă națională”, arată articolul. Ca element de campanie, el invocă inclusiv recentele tulburări din Franța , prezentate drept un avertisment pentru SUA. La un miting în statul Kansas, Trump a făcut referire la imagini cu incendii și violențe, susținând că acestea ar fi ceea ce „radicalii democrați” ar vrea să aducă în America, potrivit relatării. În același discurs, el i-a ironizat pe democrați folosind o formulare jignitoare. Accent pe riscul de „colaps economic” Dincolo de tema ordinii publice, Trump își construiește argumentația și pe un risc major pentru economie, conform aceleiași surse: un posibil „colaps economic” în cazul în care democrații câștigă alegerile. Publicația consemnează că Trump a vorbit despre perspectiva unei „Mari Depresiuni” similare celei de acum aproape 100 de ani, asociată cu „sărăcie în masă”, în scenariul unei victorii democrate. Articolul nu oferă însă detalii despre indicatori economici sau măsuri concrete care ar susține această prognoză, ci o prezintă ca parte a retoricii electorale din finalul campaniei. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]
Donald Trump a legat violențele din Franța de miza alegerilor din SUA , folosindu-le ca argument electoral împotriva democraților, potrivit Digi24 . Mesajul vine în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului în ultimii doi ani ai mandatului său. La un miting electoral în Kansas, organizat pentru susținerea senatorului republican Roger Marshall, Trump a descris Franța drept „o națiune cândva măreață” care ar fi „cucerită, jefuită și arsă din temelii” și a susținut că „exact asta vor să facă democrații radicali în America”, relatează Politico (citat de Digi24). Contextul invocat: proteste de amploare în Franța Trump și-a construit argumentația pe fundalul protestelor de masă din weekend din Franța, unde, potrivit datelor prezentate în articol, cel puțin 550.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă pentru a protesta față de costul vieții și condițiile din sistemul de învățământ. Manifestațiile au degenerat în revolte violente, jafuri și vandalism. Ministerul de Interne a anunțat: 2.397 de persoane arestate; 997 de agenți ai forțelor de ordine răniți, dintre care șapte grav; un protestatar a murit la Paris, după un stop cardio-respirator. În plus, luni au fost instituite restricții locale de circulație în unele orașe, conform aceleiași surse. Mesajul politic: mobilizare electorală și atac la democrați În discursul din Kansas, Trump i-a îndemnat pe participanți să voteze pentru republicani și a prezentat situația din Franța ca avertisment pentru SUA, în logica unei campanii axate pe teme de ordine publică și imigrație. În aceeași linie, vicepreședintele JD Vance a folosit protestele din Franța pentru a-și promova partidul într-o postare pe X, afirmând că „liberalii occidentali” ar fi adus „lumea a treia” în Franța și în alte țări și susținând că acesta ar fi „viitorul” dorit de democrații din Congres pentru SUA. Alegerile intermediare din 3 noiembrie sunt prezentate ca un test politic major, în condițiile în care republicanii se confruntă, potrivit articolului, cu „o scădere semnificativă a sprijinului popular”. [...]
MApN estimează că fragmentele de dronă găsite în Buzău ar putea proveni dintr-un incident mai vechi , ceea ce mută atenția de la un posibil eveniment „la zi” la modul în care sunt identificate și gestionate astfel de descoperiri în teren, în apropierea frontierei estice a României, potrivit Știrile Pro TV . Resturile au fost descoperite de un fermier pe un câmp din localitatea Robeasca, județul Buzău. Ministerul Apărării Naționale a transmis un punct de vedere în care arată că fragmentele ar putea fi asociate unui incident mai vechi, nu unei prăbușiri recente. Primarul comunei Robeasca, Domnica Vlad, a declarat pentru News.ro că nu știe când ar fi căzut drona și că persoana care a găsit fragmentele a sunat-o, apoi a anunțat la 112. Edilul a mai spus că au fost chemați pompierii pentru a merge la locul indicat. „Noi auzim mereu bubuituri şi zgomote de avioane, dar nu ştiu să vă zic.” Context: creșterea incidentelor raportate în 2026 În același material sunt prezentate date ale MApN privind incidentele asociate războiului din Ucraina , în proximitatea graniței României. Potrivit ministerului, de la începutul războiului au fost raportate 106 atacuri în apropierea frontierei, iar în 54 de cazuri drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian național. În total, șase drone au fost doborâte, iar 81 de drone sau fragmente de drone au fost identificate, ridicate ori neutralizate. Pentru 2026, MApN indică: 39 de atacuri în apropierea frontierei; 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor; șase drone doborâte; 44 de drone ori fragmente identificate, ridicate sau neutralizate. Prin comparație, în 2025 au fost raportate 28 de atacuri și nouă pătrunderi neautorizate, iar în 2024 au fost înregistrate 26 de atacuri și șapte pătrunderi neautorizate, conform acelorași date. Ce urmează În cazul descoperirii din Robeasca, informațiile disponibile indică intervenția autorităților după apelul la 112 și evaluarea MApN privind vechimea posibilă a incidentului. Momentul exact al căderii dronei nu este cunoscut, potrivit declarațiilor primarului. [...]
Parlamentul European cere accelerarea trenurilor de mare viteză , iar România riscă să piardă timp și bani dacă nu grăbește studiile și proiectele necesare pentru a accesa fondurile disponibile, potrivit Știrile Pro TV . Raportul adoptat marți la Strasbourg, din proprie inițiativă, solicită statelor membre să accelereze conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Demersul vine după o comunicare a Comisiei Europene din noiembrie 2025, care vizează o strategie de conectare a tuturor capitalelor UE cu trenuri de mare viteză, notează materialul, citând Agerpres. Ce înseamnă „mare viteză” și ce rute sunt vizate pentru România Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL), membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, spune că este vorba despre trenuri care circulă cu minimum 250 km/h , pe o rețea modernă de cale ferată. În acest cadru, el indică drept ținte de conectare București–Budapesta și București–Sofia , cu un câștig de timp de deplasare de „peste 6 ore” pe ruta București–Budapesta, iar termenul menționat pentru finalizarea acestor obiective este 2040 . Presiunea pe implementare: studiile, condiția pentru finanțare Potrivit lui Falcă, Parlamentul European a votat o solicitare către statele membre de a urgenta studiile necesare , finanțate inclusiv din fonduri naționale. În cazul României, acesta afirmă că există deja studiul de traseu spre Budapesta și spre Sofia. Tot el arată că Grecia, Bulgaria și România au semnat, cu aproximativ trei săptămâni înainte, la Bruxelles, un acord de parteneriat pentru realizarea studiilor „nu doar pe calea ferată”, iar prin acest acord „ar urma” să fie finalizată și construcția a trei poduri noi peste Dunăre . Miza economică și problema capacității administrative Falcă atrage atenția că România este în întârziere și la infrastructura de viteză medie , iar, în contextul unei capacități administrative reduse, ar trebui să trateze „foarte serios” studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru a putea beneficia de fondurile europene existente. El argumentează că trecerea la trenuri de mare viteză ar implica „mare responsabilitate”, dar ar putea aduce și o creștere a economiei și a competitivității. Investiții până în 2040 și discuția despre costuri și fiscalitate Eurodeputatul Ștefan Mușoiu (PSD), membru TRAN și raportor din umbră pe acest dosar, spune că obiectivul urmărit este reducerea decalajelor dintre Est și Vest și dezvoltarea infrastructurii feroviare de mare viteză. El își propune ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă în sub 24 de ore , ca obiectiv de lungă durată. Mușoiu mai afirmă că trenurile de mare viteză au în prezent costuri ridicate pentru pasageri și susține necesitatea unui tratament fiscal echitabil între călătoriile cu avionul și cele cu trenul. Întrebat despre fezabilitatea planului până în 2040, el indică drept țintă creșterea investițiilor la aproximativ 340–350 de miliarde de euro în acest interval și menționează că industria feroviară generează anual 45 de miliarde de euro venituri în UE și susține 2 milioane de locuri de muncă . [...]
Traian Băsescu susține că o opoziție PNL–USR ar limita creșterea AUR sub 30% la viitoarele alegeri parlamentare , pe fondul repoziționării forțelor anti-guvernamentale, potrivit Digi24 . Fostul președinte afirmă că PNL și USR ar fi „capabile” să devină o opoziție puternică la guvernul format majoritar din PSD. În această logică, AUR ar avea „o problemă”, pentru că nu ar mai rămâne principala opțiune de protest și, în consecință, nu ar depăși pragul de 30% la parlamentare. În intervenția de marți seară la B1 TV , Traian Băsescu a argumentat că, odată intrate în opoziție, USR și PNL pot găsi mesajele politice care să le facă „credibile și relevante” ca forțe care se opun puterii. El a adăugat că menținerea colaborării dintre cele două partide ar afecta direct poziționarea AUR, care „până nu demult a fost principala forță de opoziție din România”. „Electoratul va găsi alternativa la Guvern. Până acum alternativa era AUR, dar în momentul de faţă liberalii şi USR pot să facă o structură politică aptă să fie o opoziţie credibilă şi atunci se va împlini ceea ce eu am spus acum vreo două luni: AUR nu va trece de 30 de procente la alegeri.” Ce implică pentru dinamica politică până în 2028 Băsescu a mai spus că, în opinia sa, nu se mai pune problema alegerilor anticipate și că actualul guvern va rămâne în funcție până la alegerile din 2028. În acest scenariu, miza se mută pe capacitatea opoziției de a construi o alternativă coerentă pe termen lung, într-un context în care competiția pentru electoratul anti-guvernare ar putea deveni mai strânsă. [...]
