Știri
Știri din categoria Diverse
Polonia își cuantifică public ajutorul militar pentru Ucraina la 3,83 miliarde de euro, o mutare cu miză politică internă și cu efect direct asupra modului în care Varșovia își justifică efortul bugetar și deciziile de securitate în fața electoratului. Potrivit Digi24, suma anunțată de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, acoperă perioada de la începutul invaziei ruse din februarie 2022.
Informația a fost prezentată ca valoare totală a donațiilor: circa 16 miliarde 450 de milioane de zloți, echivalentul a 3,83 miliarde de euro. Ministrul a spus că publicarea detaliilor despre echipamentele livrate vine pe fondul tensiunilor politice interne și al presiunilor din partea opoziției de dreapta, care a criticat guvernul condus de Donald Tusk.
Până acum, Polonia a evitat să comunice public detaliile ajutorului militar, invocând motive de securitate, spre deosebire de alți aliați europeni precum Marea Britanie, Germania sau Cehia. Schimbarea de abordare mută discuția din zona „sprijinului politic” în zona costurilor și a priorităților de apărare, într-un moment în care subiectul a devenit combustibil pentru disputa internă.
Contextul este complicat și de tensiunile dintre Varșovia și Kiev, alimentate de dispute istorice legate de al Doilea Război Mondial, care au generat sentimente anti-ucrainene în Polonia și critici dure ale opoziției naționaliste la adresa guvernului.
Ministrul a recunoscut transferul a „câteva rachete” interceptoare pentru sistemele Patriot, dar a susținut că decizia a fost luată la cererea NATO și a comandamentului american, cu garanții de sprijin din partea aliaților în caz de nevoie.
„Valoarea globală a donațiilor realizate se ridică la circa 16 miliarde 450 de milioane de zloți (3,83 miliarde de euro)”.
Kosiniak-Kamysz a mai spus că divulgarea altor detalii suplimentare va necesita „ceva timp”. În paralel, Polonia rămâne un hub important pentru tranzitul ajutorului militar și umanitar către Ucraina, rol care îi consolidează poziția operațională în arhitectura de sprijin a aliaților, dar o expune și la presiuni politice interne pe tema costurilor și riscurilor asumate.
Recomandate
Garry Kasparov avertizează că Vladimir Putin are stimulentul politic să prelungească și să intensifice războiul , deoarece încheierea conflictului i-ar pune în pericol regimul, potrivit Digi24 . În această logică, fostul campion mondial la șah spune că este mai probabilă o escaladare decât negocieri reale, iar riscul ar putea ajunge până la testarea hotărârii NATO. Kasparov, care conduce ONG-ul „ Renew Democracy Initiative ”, a declarat într-un interviu pentru TVP World că Putin „nu are nicio intenție” să oprească ostilitățile, tocmai pentru că un final al războiului ar echivala cu un final al domniei sale. În opinia sa, presiunea asupra Rusiei crește, însă nu vede în asta un drum automat către pace. „Cu ce nu sunt de acord este presupunerea că acest lucru ar duce la negocieri de pace.” De ce „negocierile” ar însemna, în viziunea lui Kasparov, capitularea Ucrainei Kasparov respinge declarațiile Kremlinului despre disponibilitatea de a discuta și susține că termenul „negocieri” este folosit de conducerea Rusiei ca sinonim pentru capitularea Ucrainei. El invocă și cereri mai vechi ale lui Putin, inclusiv ultimatumul din 2021 ca NATO să revină la granițele din 1997, ceea ce ar lăsa Europa de Est, inclusiv Polonia, sub control rusesc. Presiune internă în Rusia și scenariul escaladării În interviu, Kasparov afirmă că nu doar economia, ci întreaga țară este „în stare de război”, „de la grădiniță până la vârful guvernului”. El spune că nemulțumirile interne sunt alimentate de greutăți, pe fondul agravării crizei combustibililor și al efectelor sancțiunilor, însă răspunsul politic al lui Putin ar fi tot escaladarea. „De aceea, dacă doriți să căutați scenarii realiste pentru viitor, este mai probabil să asistați la o escaladare decât la negocieri.” Riscul extinderii tensiunilor către NATO Kasparov susține că Putin ar putea încerca să schimbe „narațiunea” printr-o acțiune care să testeze hotărârea NATO, indicând explicit țările baltice ca primă țintă posibilă, sub forma unei incursiuni limitate. „Cred că șansele ca Putin să-și încerce norocul atacând țările NATO – în primul rând țările baltice [...] – cresc pe zi ce trece.” În concluzie, Kasparov își reafirmă poziția că singura cale de a opri războiul din Ucraina ar fi înlăturarea regimului lui Putin, argumentând că liderul rus va continua conflictul atât timp cât rămâne la putere. [...]
România își leagă mesajul de la Ankara de creșterea cheltuielilor de apărare și de securitatea la Marea Neagră , prin participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul NATO găzduit de Turcia, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbolismul reuniunii, este poziționarea României într-o agendă care pune presiune pe bugete și pe capacitatea industrială de apărare a Alianței. Președintele participă marți și miercuri la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, desfășurată la Ankara. Marți seara, Nicușor Dan, însoțit de Mirabela Grădinaru, ia parte la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și de Prima Doamnă Emine Erdoğan, la Complexul Prezidențial Beștepe, de la ora 18:30, conform agendei oficiale. De ce contează: agenda NATO apasă pe bugete și pe industria de apărare Administrația Prezidențială, citată de Digi24, plasează Summitul într-un „climat de securitate” în deteriorare, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În acest context, aliații ar urma să insiste pe unitatea transatlantică și pe prioritatea apărării colective. Pe agenda reuniunii sunt, între altele: creșterea bugetelor pentru apărare; asumarea unor responsabilități sporite de către aliații europeni; continuarea sprijinului pentru Ucraina; consolidarea capacităților operaționale și industriale ale NATO, inclusiv prin dezvoltarea companiilor, creșterea producției și stimularea inovării tehnologice. Tot pe 7 iulie are loc Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare (NSDIF), eveniment conex Summitului. Mesajul României: Flancul Estic și întărirea apărării aeriene și maritime Conform aceleiași surse, Nicușor Dan va reconfirma statutul României de aliat „de încredere” și va pune accent pe continuarea sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre, precum și pe întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. În mesajul anunțat de Administrația Prezidențială intră și avertismentul privind consecințele regionale ale acțiunilor Rusiei, „inclusiv asupra României”, cu accent pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime. În marja Summitului, președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, fără ca Digi24 să detalieze, în acest material, cu cine și pe ce teme. [...]
Mai multe firme românești din industria de apărare își caută parteneriate și finanțare pentru extindere , inclusiv în Ucraina, pe fondul accelerării proiectelor legate de NATO, potrivit Digi24 , care relatează de la forumul industriei de apărare organizat în marja summitului NATO din Turcia . Un exemplu este compania condusă de Bogdan Ochiană, care spune că a deschis o subsidiară la Kiev, unde a făcut „foarte multe teste” și continuă colaborarea cu instituții și companii ucrainene. În paralel, firma este în „discuții relativ finale” cu câteva companii din Ucraina pentru posibilitatea creării unui joint venture (asociere de tip parteneriat) în România, cu anunțuri așteptate „în următoarele luni”, dar detaliile rămân confidențiale. Extindere operațională și acces la rețeaua NATO Ochiană afirmă că participarea la summit, cu susținerea statului român, este o premieră pentru compania sa, înființată de „doi ani și jumătate”. El spune că a fost nominalizat de Guvernul României și de Ministerul Economiei pentru a reprezenta România în unele paneluri și pentru discuții directe cu industria din alte țări. În evaluarea sa, două elemente sunt decisive pentru dezvoltarea accelerată a producției de drone: conectarea la „motorul NATO”, care facilitează contactul cu producători și ar permite scalarea rapidă a producției; crearea unei „bănci specifice pentru apărare”, care să ofere creditare dedicată companiilor din domeniu. Totodată, CEO-ul menționează că firma are investitori germani și americani, dar că, în aceste condiții, acționariatul românesc este „diluat” ca pondere. Context: achiziții și cooperare regională, inclusiv cu Turcia În același material, Horia Răzvan Botiș, reprezentant oficial al României la DIANA (acceleratorul NATO pentru inovare), leagă semnarea de achiziții de echipament și tehnică militară din Turcia de obiective de securitate în regiunea Mării Negre. El susține că este important ca România să închidă acorduri atât pe componenta industrială, cât și pe cea de securitate cu Turcia, invocând capacitățile industriale ale acesteia. Botiș explică și mecanismul achizițiilor comune la nivelul NATO: țările interesate notifică agenția de achiziții a NATO, trimit specificații tehnice și contribuie la un buget comun, iar agenția face achiziția în numele statelor participante. România, spune el, participă și va participa și pe viitor la astfel de achiziții comune. Datele financiare, dimensiunea exactă a investițiilor și numele companiei care a deschis subsidiara la Kiev nu sunt precizate în fragmentul disponibil din sursă. [...]
Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea miza pe escaladare și pe testarea NATO , nu pe negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea . Miza, în lectura fostului campion mondial la șah, este una de supraviețuire politică: oprirea conflictului ar pune în pericol regimul lui Vladimir Putin. Într-un interviu acordat TVP World , Kasparov susține că liderul de la Kremlin „nu are niciun interes” să închidă războiul, chiar dacă Rusia resimte tot mai puternic efectele economice ale conflictului și ale sancțiunilor internaționale. El respinge ideea că presiunea economică ar împinge automat Moscova spre pace. „Sunt de acord că pentru Putin apar tot mai multe probleme, deoarece Rusia începe să simtă presiunea. Cu ce nu sunt de acord este presupunerea că acest lucru va duce la negocieri de pace.” De ce ar conta „logica războiului” în Rusia Kasparov spune că nu doar economia, ci întreaga societate ar funcționa într-un „regim de război”, de la educație până la vârful guvernului, ceea ce ar face improbabilă o schimbare de direcție pe termen scurt. În opinia sa, nemulțumirea internă ar fi alimentată mai ales de costurile economice, nu de război în sine, iar răspunsul lui Putin ar fi „escaladarea”, pentru a controla narațiunea. „Nu este vorba doar despre economie. Întreaga țară, de la grădiniță până la vârful guvernului, funcționează în regim de război.” Kasparov mai afirmă că termenul „negocieri” ar avea o semnificație diferită pentru Kremlin, invocând cereri mai vechi ale lui Putin, inclusiv solicitarea ca NATO să revină la granițele din 1997 și să părăsească Europa de Est. Avertismentul operațional: un posibil „test” al NATO în statele baltice Elementul cu impact direct asupra securității regionale este avertismentul că Rusia ar putea încerca o acțiune limitată împotriva unor țări NATO, „în primul rând a statelor baltice”, pentru a testa hotărârea Alianței. Kasparov leagă această posibilitate de nevoia lui Putin de a schimba narațiunea și de a evita o încheiere a războiului care i-ar slăbi poziția. „Cred că șansele ca Putin să încerce să-și testeze norocul prin atacarea unor țări NATO, în primul rând a statelor baltice, printr-o incursiune limitată doar pentru a testa hotărârea Alianței, cresc în fiecare zi.” În final, Kasparov își reiterează teza că războiul nu se va încheia cât timp Putin rămâne la putere, susținând că „singura modalitate” de a opri conflictul ar fi „sfârșitul regimului”. În același material se menționează că Kasparov a fost inclus în mai 2022 pe lista „agenților străini” a Ministerului Justiției din Rusia și că, potrivit Fakti, autoritățile ruse îl caută la nivel internațional pentru a-l aduce în fața justiției. [...]
România intră într-o achiziție comună NATO pentru avioane AWACS noi , într-un demers care mută o parte din cheltuielile și deciziile de modernizare către un cadru multinațional și accelerează înlocuirea flotei îmbătrânite de Boeing E-3. Potrivit Digi24 , 11 aliați ai NATO au anunțat marți, la Forumul Industriei de Apărare organizat cu ocazia Summitului NATO de la Ankara , achiziția comună a aeronavelor Saab GlobalEye , care vor constitui noul Sistem Aerian de Avertizare și Control (AWACS) al Alianței. Decizia este prezentată ca un pas de modernizare a capacităților de supraveghere aeriană și avertizare timpurie, prin înlocuirea unei părți din flota Boeing E-3, descrisă ca învechită. Ce se schimbă operațional: supraveghere „multidomenială” și ținte noi GlobalEye este descris ca un sistem care poate asigura supraveghere avansată în spațiul aerian, terestru și maritim, de pe o singură platformă. Conform informațiilor din articol, aeronava ar aduce capacități îmbunătățite de detectare și urmărire a amenințărilor complexe, inclusiv: roiuri de drone; rachete balistice; rachete de croazieră. În același timp, noua platformă ar urma să consolideze „conștientizarea situațională” (înțelegerea în timp real a situației din teren) și să sprijine operațiunile NATO. Componenta industrială: cooperare transatlantică, cu rol european și canadian Proiectul este prezentat drept un exemplu de cooperare industrială transatlantică, condusă de industria europeană și canadiană, cu contribuții importante din partea companiilor americane. Separat de această achiziție comună, opt aliați au lansat și un proiect de cooperare pentru a pune în funcțiune capacități aeriene de avertizare timpurie, pentru a-și acoperi cerințele naționale, mai notează publicația. Cine participă la achiziția comună Cei 11 aliați menționați în coaliție sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, România și Suedia. Articolul nu precizează numărul de aeronave, valoarea achiziției sau un calendar de livrare/implementare. [...]
Țările de Jos pregătesc planuri de peste 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pentru apărare , într-un semnal către aliați că Europa își crește contribuția la securitatea comună, pe fondul presiunilor venite dinspre SUA, potrivit Știrile Pro TV . Anunțurile ar urma să fie făcute marți, la un forum NATO organizat la Ankara, care precede summitul liderilor Alianței. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a declarat pentru Reuters că pachetul include acorduri și planuri „concrete”, fără a oferi detalii suplimentare înainte de comunicările oficiale. Ce include pachetul anunțat Potrivit declarațiilor citate, Țările de Jos vor prezenta: parteneriate cu Belgia în domeniul apărării aeriene; cooperare cu Regatul Unit pentru nave; intenția de a se angaja în mai multe proiecte comune cu Germania. Yesilgoz a încadrat aceste inițiative în logica proiectelor comune din NATO, afirmând că pentru Olanda vor fi „peste 3 miliarde de euro” în planuri care depășesc nivelul de simple angajamente. De ce contează: răspuns european la presiunea SUA Contextul imediat este cererea președintelui SUA, Donald Trump, ca statele membre să cheltuiască mai mult pentru apărare. Ministrul olandez a fost întrebată și despre continuitatea angajamentului american în NATO, în condițiile în care Trump a sugerat că SUA ar putea fi mai puțin implicate. „Trebuie să fiu încrezătoare, pentru că știu că avem nevoie unii de alții.” În același registru, Yesilgoz a spus că este „sănătos pentru Europa să investească mai mult în propria apărare și industrie de apărare indiferent de cine este la Casa Albă pentru moment”. Ce urmează la Ankara Trump urmează să se alăture celorlalți 31 de lideri ai statelor NATO la summitul care începe oficial marți seară cu un dineu și continuă miercuri cu reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , principalul organism al Alianței. În acest cadru sunt așteptate anunțurile oficiale privind planurile olandeze. [...]
