Știri
Știri din categoria Diverse
Aeroportul Internațional „Traian Vuia” din Timișoara își oprește complet zborurile timp de 20 de zile, între 2 și 22 noiembrie 2026, pentru reparații la pista de aterizare/decolare, potrivit Digi24. Măsura are un impact operațional direct: în intervalul anunțat nu vor avea loc decolări și aterizări, ceea ce obligă companiile aeriene și pasagerii să își ajusteze planurile.
În comunicatul citat de publicație, aeroportul precizează că pista va fi închisă complet în perioada 2 noiembrie 2026, ora 08:00 – 22 noiembrie 2026, ora 21:00. Închiderea integrală este motivată de „lucrări esențiale de reparații”, care nu pot fi realizate fără suspendarea operațiunilor.
Aeroportul anunță că operatorii aerieni au fost informați din timp despre perioada de închidere, pentru a putea lua măsurile necesare și pentru a-și notifica pasagerii cu privire la modificările din programele de zbor.
Pentru cei care au călătorii programate în intervalul 2–22 noiembrie, recomandarea este să ia legătura cu compania de la care au cumpărat biletele și să urmărească actualizările privind statusul zborului.
Conform comunicatului, reparațiile ar urma să îmbunătățească condițiile de operare ale pistei și să contribuie la desfășurarea în condiții de siguranță a operațiunilor de aterizare și decolare pe termen mediu și lung. Detalii despre natura exactă a lucrărilor sau despre costuri nu sunt menționate în material.
Recomandate
Japonia își extinde cooperarea militară cu India , printr-o desfășurare de avioane de vânătoare în vestul Indiei, într-un semnal operațional care vizează echilibrul de securitate din Indo-Pacific pe fondul creșterii puterii militare a Chinei, potrivit Digi24 . Tokyo intenționează să trimită, pentru prima dată, avioane de vânătoare în India luna viitoare, în cadrul unui exercițiu comun cu Forțele Aeriene Indiene. Decizia este interpretată de experți ca parte a efortului Japoniei de a-și consolida cooperarea de securitate cu state „cu viziuni similare” din regiune, pe fondul majorării cheltuielilor de apărare, notează South China Morning Post. Ce presupune desfășurarea: exercițiul „Veer Guardian 26” Forțele Aeriene de Apărare ale Japoniei au anunțat că exercițiul comun „Veer Guardian 26” va avea loc între 9 și 21 septembrie, în Rajasthan, în vestul Indiei. În cadrul antrenamentului, Japonia va detașa: trei avioane de vânătoare F-2; aproximativ 110 membri ai personalului din cadrul celei de-a opta escadrile aeriene, staționată la baza aeriană Tsuiki din prefectura Fukuoka (sud-vestul Japoniei). Context regional: presiunea militară crește și în jurul Taiwanului În același tablou de securitate din regiune, Taiwanul își consolidează apărarea în arhipelagul Penghu , considerat esențial pentru respingerea unei eventuale invazii chineze, într-un reportaj Reuters citat de Digi24. Trupele se antrenează pentru debarcări și atacuri asupra insulelor, iar autoritățile pregătesc și populația civilă pentru scenarii de război, inclusiv blocadă, lipsa proviziilor și întreruperea infrastructurii esențiale. Penghu este format din aproximativ 90 de insule și insulițe și se află la circa 50 de kilometri de coasta de sud-vest a Taiwanului. Oficiali taiwanezi și experți militari apreciază că Beijingul ar trebui să neutralizeze sau să cucerească arhipelagul pentru a-și proteja navele și avioanele care s-ar îndrepta spre Taiwan. „Acest lucru obligă PLA să atace Penghu înainte de a putea ataca Taiwanul”, a declarat Su Tzu-yun, de la Institutul pentru Cercetări în Domeniul Apărării și Securității Naționale din Taiwan. Pregătiri civile în Penghu: accent pe „reziliență” Autoritățile taiwaneze încearcă să crească reziliența celor aproximativ 110.000 de locuitori ai arhipelagului. Potrivit materialului, aproximativ 1.200 de persoane din Penghu au fost deja certificate într-un program guvernamental de „reziliență a apărării la nivelul întregii societăți”, iar până la sfârșitul anului aproximativ 200.000 de persoane din întregul Taiwan ar urma să fi absolvit cursurile de pregătire. „Insulele Penghu ar fi cu siguranță printre primele ținte atacate”, a spus Chen Chen-chung, șeful comunei Huxi, care conduce și un grup de apărare civilă format din aproximativ 100 de persoane. În scenariul unui conflict, membrii grupului ar putea avea misiuni precum distribuirea rațiilor, construirea de fortificații și combaterea propagandei inamice. [...]
România a pierdut 770 milioane de euro din PNRR din cauza neadoptării legii salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan susține că actualul Guvern „nu are nicio responsabilitate”, pentru că ar fi încercat să obțină un consens politic pentru trecerea reformei, potrivit Digi24 . Miza este una bugetară și de credibilitate: neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) înseamnă bani europeni pierduți și presiune suplimentară pe finanțarea internă a investițiilor. Bolojan a vorbit luni, la prefectura Mureș, în ziua în care se încheie programul european de finanțare, despre bilanțul PNRR și despre proiectele rămase neadoptate, care au dus la pierderea unor sume. Ce bani spune Bolojan că s-au pierdut și din ce motive În declarațiile sale, premierul interimar a indicat două pierderi pe „ultima sută de metri”: 770 milioane de euro – contravaloarea unui jalon din PNRR neîndeplinit, pe fondul neadoptării legii salarizării ; 100 milioane de euro – la capitolul decarbonizare , pe fondul întârzierilor în înlocuirea unor capacități energetice și a proiectelor nefinalizate. Despre legea salarizării, Bolojan a afirmat că Executivul pe care îl reprezintă a încercat să găsească o formulă de consens, dar proiectul nu a trecut. „Am făcut tot ce a fost posibil ca să-l trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”. Context: ce rămâne din PNRR și ce investiții au fost invocate Bolojan a amintit că PNRR a avut două componente: una de grant de aproximativ 13,5 miliarde de euro și una de împrumut, diminuată treptat până la aproximativ 7 miliarde de euro. El a spus că, în urma programului, „vor rămâne investiții importante”, dând ca exemplu deschiderea unui tronson de aproape 50 km din „ autostrada Moldovei ” până spre Bacău și continuarea lucrărilor pentru alte tronsoane. Pe zona de energie și decarbonizare, premierul interimar a pus pierderea de 100 milioane de euro pe seama faptului că nu a fost finalizată centrala de la Craiova și că nu au fost înlocuite grupuri energetice în Valea Jiului cu alternative pe gaz, fotovoltaic sau stocare, invocând și riscul de a lăsa un oraș fără încălzire iarna. Ce urmează, din perspectiva Guvernului Bolojan a susținut că, în anul calendaristic în curs, una dintre priorități a fost recuperarea întârzierilor și renegocierea jaloanelor acolo unde nu puteau fi îndeplinite, inclusiv prin reducerea „amplitudinii” acestora, astfel încât România să beneficieze de grantul rămas și de „suma cea mai mare din împrumut”. În același timp, declarațiile sale indică faptul că, pentru reformele neadoptate, costul s-a materializat deja în pierderi de finanțare europeană. [...]
China ar fi transmis Rusiei că nu acceptă folosirea armelor nucleare , un mesaj care, dacă este corect, ridică miza politică și de securitate pentru Europa și pentru companiile expuse la riscuri geopolitice, prin reducerea (cel puțin declarativ) a probabilității unui scenariu de escaladare extremă. Informația este relatată de Digi24 , care citează declarații ale președintelui Finlandei, Alexander Stubb , pentru publicația germană Bild. Stubb spune că, în vara acestui an, ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, l-a asigurat că Beijingul nu va permite Moscovei să recurgă la focoase atomice. Potrivit lui Stubb, mesajul ar funcționa ca un factor de descurajare. „El a spus: «Nu vom permite niciodată acest lucru». Cred că acesta este un factor de descurajare destul de eficient.” De ce contează: semnalul Chinei poate limita scenariile de escaladare În lectura lui Stubb, Rusia folosește „șantajul nuclear” pentru a induce panică în Europa și pentru a muta discuția publică spre întrebări despre escaladare și un posibil atac asupra NATO. Tot el apreciază că opțiunile Moscovei de a escalada sunt, în prezent, limitate, iar o mobilizare ar putea avea „consecințe politice interne grave” pentru Kremlin. Context: Zelenski a invocat anterior o poziție „categorică” a Beijingului Digi24 amintește că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit în iulie despre o poziție fermă a Chinei, susținând că Beijingul ar fi transmis Moscovei, într-o „formă categorică”, că utilizarea armelor nucleare este inadmisibilă. Pe 24 august, Zelenski a cerut din nou Chinei să-și folosească influența pentru a opri retorica nucleară a Rusiei. În paralel, surse citate de Bloomberg indică riscuri de escaladare Materialul mai notează că surse din anturajul Kremlinului, citate de Bloomberg, au declarat pe 26 august că Vladimir Putin nu intenționează să facă concesii și s-ar pregăti pentru o escaladare a conflictului în Ucraina, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete balistice asupra Kievului și a altor orașe. Aceleași surse afirmă că unii oficiali din jurul liderului rus ar începe să creadă că acesta ar putea recurge, în cele din urmă, la arme nucleare tactice, dacă ar considera o înfrângere „absolut inacceptabilă”. Conform datelor SIPRI citate în articol, Rusia ar avea 1.816 încărcături nucleare tactice, față de 200 în cazul SUA. Totodată, rachetele din complexele „Iskander”, din care Rusia ar avea 150 de unități, pot transporta focoase cu puteri între 10 și 100 de kilotone. [...]
PSD intră la negocieri cu două formule de guvern, dar fără majoritate asigurată , iar această incertitudine prelungește riscul de întârziere a deciziilor executive într-un moment în care partidele discută formarea rapidă a unui cabinet cu „puteri depline”, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu a spus că PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier, și că delegația partidului merge la consultările de la Cotroceni cu două scenarii: un guvern minoritar format exclusiv din PSD sau un executiv „în jurul PSD”. Liderul social-democrat a invocat experiența sa din 2017, când a condus Guvernul, susținând că acel an a adus „o creștere economică de 7%” și „un deficit de sub 3%”. În același timp, Grindeanu a admis că PSD nu are în prezent voturile necesare pentru învestire. El a afirmat că partidul poate „răspunde în mod direct” de cele 127 de voturi pe care le are, dar că nu se află „în situația de a prezenta președintelui 233 de voturi”, pragul pentru majoritate în Parlament. Pe ce sprijin mizează PSD și ce exclude Grindeanu a indicat că mizează inclusiv pe partidele de dreapta pentru a strânge susținere parlamentară. În ceea ce privește AUR, a spus că poziția PSD nu s-a schimbat și că nu există perspectiva unei alianțe de guvernare, deși „respectă alegătorii” acestui partid. El a făcut referire și la UDMR, sugerând că formațiunea va trebui să își precizeze poziția atunci când va exista o desemnare de premier, în contextul unor voturi anterioare din Parlament menționate de liderul PSD. Ținta de calendar: „până la jumătatea lui septembrie” Liderul PSD a mai declarat că își dorește un guvern cu puteri depline până la jumătatea lunii septembrie, ceea ce pune presiune pe negocierile politice și pe capacitatea de a construi rapid o majoritate de învestire. În lipsa acesteia, rămâne deschisă întrebarea dacă scenariul unui guvern minoritar poate funcționa fără acorduri punctuale în Parlament. [...]
Serviciile de informații americane se tem de o escaladare a „războiului hibrid” al Rusiei în Europa , cu potențial direct asupra securității și funcționării infrastructurii critice, într-un moment în care sprijinul european pentru Ucraina rămâne vulnerabil la presiuni politice și operaționale, potrivit Digi24 , care citează o analiză din Foreign Policy . În logica prezentată, Kremlinul ar fi trecut la un „plan C” după ce două direcții nu au livrat rezultatul urmărit: înfrângerea Ucrainei prin luptă directă și obținerea unei păci în condițiile Moscovei prin presiune politică asupra Kievului. Noua miză ar fi subminarea coeziunii occidentale prin acțiuni ostile pe teritoriul european, menite să erodeze sprijinul pentru Ucraina și să amplifice tensiunile interne din statele UE. Ce tip de incidente sunt invocate și de ce contează operațional Articolul trece în revistă o serie de episoade din prima jumătate a lunii august, prezentate ca parte a unui tablou mai larg de acțiuni ostile asociate Rusiei: în Germania, o dronă cu explozibili ar fi atacat un avion cargo ucrainean la Leipzig, fără să explodeze; autoritățile ar fi dejucat și o tentativă de asasinare vizând directorul general al unei companii importante producătoare de drone; lângă Roma, o explozie ar fi distrus o fabrică de muniție care aproviziona trupele din Ucraina; un alt incident similar este menționat în Bulgaria, unde proprietarul unei fabrici ar fi devenit țintă pentru serviciile de securitate ruse; în România, un avion de vânătoare spaniol aflat în misiune NATO de poliție aeriană ar fi doborât o dronă intrată în spațiul aerian românesc dinspre Republica Moldova; un purtător de cuvânt NATO a spus că drona a fost „probabil” de origine rusească. Separat de aceste episoade, sunt menționate și acțiuni precum tăierea de cabluri subacvatice, bruiaj GPS și recrutarea online de cetățeni străini pentru sabotaj. Din perspectivă operațională, astfel de tactici pot ridica costurile de securitate pentru companii și autorități și pot afecta lanțuri de aprovizionare sensibile (de la muniție la tehnologie cu utilizare militară), fără a trece neapărat pragul unui conflict convențional. Miza politică: presiune pe guverne și pe sprijinul pentru Ucraina Analiza citată sugerează că Moscova ar putea amplifica efectele unor atacuri prin dezinformare, inclusiv prin alimentarea temerilor legate de migrație și prin accentuarea percepției de incompetență a guvernelor europene. În acest context, sunt menționate partide eurosceptice precum Alternativa pentru Germania (AfD) și Adunarea Națională (RN) din Franța, despre care se afirmă că au primit sprijin din partea Rusiei și se opun ajutorului pentru Ucraina. Este invocat și un atac recent asupra paradei Pride de la Berlin (un mort și 29 de răniți), despre care se spune că ar fi ajutat AfD să crească în sondaje înaintea alegerilor din septembrie. Ce ar putea urma: de la sabotaj la testarea NATO Potrivit materialului, serviciile de informații din SUA sunt îngrijorate că Rusia s-ar putea pregăti pentru o operațiune de destabilizare a alianței occidentale, iar una dintre opțiunile discutate ar fi o incursiune într-un teritoriu NATO greu de apărat, precum arhipelagul norvegian Svalbard. Textul notează, totodată, că statele membre ar fi dat puține semne că ar fi dispuse să recurgă la articolul 5 (apărare colectivă) în cazul unui atac, pe fondul disputelor europene despre sprijinul pentru Ucraina și al faptului că atenția președintelui american Donald Trump ar fi distrasă de războiul contra Iranului. În această logică, pe măsură ce șansele Rusiei de a obține o victorie pe front scad, Kremlinul ar putea considera că are „mai puțin de pierdut” prin intensificarea presiunii în Europa. [...]
PSD condiționează sprijinul politic de participarea la guvernare , iar miza imediată este stabilitatea unei majorități care să poată susține măsuri economice și accesarea banilor europeni, potrivit Digi24 . La reuniunea de la Sinaia, conducerea partidului a votat trei rezoluții care trasează mandatul pentru negocierile de la Cotroceni, reluate de președintele Nicușor Dan de la 1 septembrie. În esență, PSD spune că va susține fie un guvern minoritar social-democrat (inclusiv cu premier din partid), fie un executiv „în jurul” PSD, împreună cu alte forțe politice dispuse să participe la guvernare. Formațiunea exclude explicit sprijinul pentru „orice formulă de guvernare din care nu face parte” și anunță că va negocia „cu toate forțele politice democratice din Parlament” pentru o majoritate. Mandatul PSD: două formule, aceeași condiție Prima rezoluție votată la Sinaia fixează cele două variante pe care partidul le va propune la Palatul Cotroceni: guvern minoritar PSD , cu premier din rândurile partidului; guvern politic construit „în jurul PSD” , cu participarea altor partide care acceptă responsabilitatea guvernării. În varianta „în jurul PSD”, premierul ar putea fi independent, iar portofoliile ar urma să fie împărțite și cu alte formațiuni, inclusiv UDMR, conform informațiilor prezentate de Digi24. „Pact” pe 24 de luni și priorități cu componentă economică A doua rezoluție are forma unui document apropiat de un program de guvernare și propune un mandat de 24 de luni pentru viitorul executiv, susținut de partide pe baza a zece priorități comune. Printre acestea, PSD enumeră: refacerea sistemului energetic, securitatea națională și apărarea, reindustrializarea, o mai bună colectare, reforma statului, venituri mai mari pentru populație, finanțare mai bună pentru educație și sănătate, sprijinirea agriculturii și investițiile în infrastructură. Disputa politică și riscul pentru fondurile PNRR A treia rezoluție vizează ca disputele interne să rămână „la București”, fără a fi „exportate” la Bruxelles. PSD invocă faptul că lideri ai Partidului Popular European și Renew Europe ar fi sesizat Comisia Europeană în legătură cu legislația privind integritatea adoptată de Parlament și că ar fi fost pusă în discuție plata a 770 de milioane de euro din PNRR. „Ceea ce nu putem accepta este folosirea instituțiilor și familiilor politice europene ca instrumente în confruntările politice interne, atunci când consecințele pot fi suportate de România și de cetățenii români”, transmite formațiunea. Ce urmează în negocieri Negocierile pentru formarea viitorului guvern sunt așteptate să fie reluate de la 1 septembrie, după anunțul președintelui Nicușor Dan, în timp ce PSD intră la discuții cu un mandat care leagă sprijinul parlamentar de participarea directă la guvernare. Potrivit surselor Digi24, Alexandru Nazare rămâne un nume agreat de PSD pentru funcția de premier sau, alternativ, pentru portofoliul Finanțelor, însă această informație este prezentată de publicație ca provenind din surse, nu ca decizie oficială. [...]
