Știri
Știri din categoria Diverse
România a pierdut 770 milioane de euro din PNRR din cauza neadoptării legii salarizării, iar premierul interimar Ilie Bolojan susține că actualul Guvern „nu are nicio responsabilitate”, pentru că ar fi încercat să obțină un consens politic pentru trecerea reformei, potrivit Digi24. Miza este una bugetară și de credibilitate: neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) înseamnă bani europeni pierduți și presiune suplimentară pe finanțarea internă a investițiilor.
Bolojan a vorbit luni, la prefectura Mureș, în ziua în care se încheie programul european de finanțare, despre bilanțul PNRR și despre proiectele rămase neadoptate, care au dus la pierderea unor sume.
În declarațiile sale, premierul interimar a indicat două pierderi pe „ultima sută de metri”:
Despre legea salarizării, Bolojan a afirmat că Executivul pe care îl reprezintă a încercat să găsească o formulă de consens, dar proiectul nu a trecut.
„Am făcut tot ce a fost posibil ca să-l trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”.
Bolojan a amintit că PNRR a avut două componente: una de grant de aproximativ 13,5 miliarde de euro și una de împrumut, diminuată treptat până la aproximativ 7 miliarde de euro. El a spus că, în urma programului, „vor rămâne investiții importante”, dând ca exemplu deschiderea unui tronson de aproape 50 km din „autostrada Moldovei” până spre Bacău și continuarea lucrărilor pentru alte tronsoane.
Pe zona de energie și decarbonizare, premierul interimar a pus pierderea de 100 milioane de euro pe seama faptului că nu a fost finalizată centrala de la Craiova și că nu au fost înlocuite grupuri energetice în Valea Jiului cu alternative pe gaz, fotovoltaic sau stocare, invocând și riscul de a lăsa un oraș fără încălzire iarna.
Bolojan a susținut că, în anul calendaristic în curs, una dintre priorități a fost recuperarea întârzierilor și renegocierea jaloanelor acolo unde nu puteau fi îndeplinite, inclusiv prin reducerea „amplitudinii” acestora, astfel încât România să beneficieze de grantul rămas și de „suma cea mai mare din împrumut”. În același timp, declarațiile sale indică faptul că, pentru reformele neadoptate, costul s-a materializat deja în pierderi de finanțare europeană.
Recomandate
PSD condiționează sprijinul politic de participarea la guvernare , iar miza imediată este stabilitatea unei majorități care să poată susține măsuri economice și accesarea banilor europeni, potrivit Digi24 . La reuniunea de la Sinaia, conducerea partidului a votat trei rezoluții care trasează mandatul pentru negocierile de la Cotroceni, reluate de președintele Nicușor Dan de la 1 septembrie. În esență, PSD spune că va susține fie un guvern minoritar social-democrat (inclusiv cu premier din partid), fie un executiv „în jurul” PSD, împreună cu alte forțe politice dispuse să participe la guvernare. Formațiunea exclude explicit sprijinul pentru „orice formulă de guvernare din care nu face parte” și anunță că va negocia „cu toate forțele politice democratice din Parlament” pentru o majoritate. Mandatul PSD: două formule, aceeași condiție Prima rezoluție votată la Sinaia fixează cele două variante pe care partidul le va propune la Palatul Cotroceni: guvern minoritar PSD , cu premier din rândurile partidului; guvern politic construit „în jurul PSD” , cu participarea altor partide care acceptă responsabilitatea guvernării. În varianta „în jurul PSD”, premierul ar putea fi independent, iar portofoliile ar urma să fie împărțite și cu alte formațiuni, inclusiv UDMR, conform informațiilor prezentate de Digi24. „Pact” pe 24 de luni și priorități cu componentă economică A doua rezoluție are forma unui document apropiat de un program de guvernare și propune un mandat de 24 de luni pentru viitorul executiv, susținut de partide pe baza a zece priorități comune. Printre acestea, PSD enumeră: refacerea sistemului energetic, securitatea națională și apărarea, reindustrializarea, o mai bună colectare, reforma statului, venituri mai mari pentru populație, finanțare mai bună pentru educație și sănătate, sprijinirea agriculturii și investițiile în infrastructură. Disputa politică și riscul pentru fondurile PNRR A treia rezoluție vizează ca disputele interne să rămână „la București”, fără a fi „exportate” la Bruxelles. PSD invocă faptul că lideri ai Partidului Popular European și Renew Europe ar fi sesizat Comisia Europeană în legătură cu legislația privind integritatea adoptată de Parlament și că ar fi fost pusă în discuție plata a 770 de milioane de euro din PNRR. „Ceea ce nu putem accepta este folosirea instituțiilor și familiilor politice europene ca instrumente în confruntările politice interne, atunci când consecințele pot fi suportate de România și de cetățenii români”, transmite formațiunea. Ce urmează în negocieri Negocierile pentru formarea viitorului guvern sunt așteptate să fie reluate de la 1 septembrie, după anunțul președintelui Nicușor Dan, în timp ce PSD intră la discuții cu un mandat care leagă sprijinul parlamentar de participarea directă la guvernare. Potrivit surselor Digi24, Alexandru Nazare rămâne un nume agreat de PSD pentru funcția de premier sau, alternativ, pentru portofoliul Finanțelor, însă această informație este prezentată de publicație ca provenind din surse, nu ca decizie oficială. [...]
Schimbul de replici USR–PSD complică negocierile pentru viitorul guvern , într-un moment în care PSD își fixează public condițiile de intrare la guvernare, iar USR contestă credibilitatea angajamentelor, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), a ironizat rezoluția adoptată luni de PSD privind „viitorul guvern”, pe care a catalogat-o drept „o hârtie cu multe promisiuni”. Într-o postare pe rețelele de socializare, Buzoianu a sugerat că social-democrații ar trebui să aibă „demnitatea” de a-și respecta propriile promisiuni. „PSD votează să semneze iar o hârtie cu multe promisiuni. Dacă doar ar putea vota să aibă şi demnitatea de a se ţine de propriile promisiuni făcute…” Ce prevede rezoluția PSD și de ce contează în negocieri Rezoluția PSD, adoptată la Sinaia și intitulată „Asumarea responsabilității guvernării de către Partidul Social-Democrat”, stabilește liniile roșii ale partidului pentru formula executivului. Documentul prevede că PSD: va susține formarea unui guvern minoritar social-democrat sau a unui guvern politic „construit în jurul PSD”; nu va susține nicio formulă de guvernare din care nu face parte. În acest context, reacția USR indică o tensiune politică ce poate influența ritmul și direcția discuțiilor despre majoritate și arhitectura viitorului cabinet, în condițiile în care PSD își condiționează explicit sprijinul de participarea la guvernare. [...]
Noua „bancă NATO” pentru finanțarea apărării a strâns doar 5 miliarde de euro din ținta de 100 de miliarde , iar ezitarea marilor economii pune sub semnul întrebării capacitatea instituției de a obține finanțare ieftină pe piețe, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters via News.ro. Inițiativa, denumită Defence, Security and Resilience Bank (DSRB) , este susținută de Canada și alte opt state, inclusiv România, și încearcă să atragă marile economii înaintea semnării acordului de constituire din această toamnă. Până în august, DSRB a obținut angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro, mult sub obiectivul de 100 de miliarde de euro pe care intenționează să le mobilizeze. Miza este una de cost al finanțării: fără participarea unor state mari, proiectul riscă să nu atingă un rating de credit AAA (cel mai bun nivel), esențial pentru a se împrumuta la dobânzi foarte mici și, la rândul său, să ofere credite avantajoase. De ce contează absența statelor mari Germania, Marea Britanie și alte state din G7 nu s-au alăturat până acum inițiativei. Potrivit persoanelor implicate în discuții, potențialii membri au ridicat mai multe probleme, inclusiv: nivelul contribuțiilor financiare cerute; guvernanța viitoarei instituții; riscul de suprapunere cu mecanisme de finanțare deja existente. În discuții, țărilor mari li s-ar fi solicitat contribuții inițiale de aproximativ 1 miliard de euro. O altă întrebare este dacă DSRB va putea oferi, în practică, finanțări mai ieftine decât cele pe care guvernele cu ratinguri ridicate le obțin deja direct de pe piețe. Ce ar finanța banca și cine o susține acum Banca ar urma să aibă sediul în Canada și intenționează să acorde împrumuturi guvernelor și companiilor pentru proiecte de apărare, dar și să ofere garanții creditorilor care finanțează firme mai mici din industrie. Planul prevede: aproximativ 20 de miliarde de euro capital vărsat de state; încă 80 de miliarde de euro care să poată fi mobilizate la nevoie. În prezent, proiectul este susținut de Canada, Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Suprapuneri cu alte programe și încercarea de a atrage Marea Britanie Inițiativa se suprapune parțial cu programul SAFE al Uniunii Europene , în valoare de 150 de miliarde de euro, și cu Multilateral Defence Mechanism, dezvoltat de Marea Britanie împreună cu Olanda, Finlanda și Polonia pentru achiziții comune. Fondatorul DSRB, Rob Murray, susține însă că banca ar fi o instituție permanentă și ar putea funcționa alături de aceste programe. Canada încearcă să atragă în special Marea Britanie. Premierul britanic Andy Burnham a discutat proiectul cu premierul canadian Mark Carney, iar ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, l-a descris drept un mecanism „foarte interesant și inovator”. Germania, la rândul său, continuă să analizeze proiectul, după ce a participat la discuții ca observator, iar Japonia nu a luat încă o decizie. Separat, aproximativ 12 bănci, inclusiv JPMorgan și Deutsche Bank, au furnizat circa 10 milioane de dolari (aprox. 45 milioane lei) în finanțare sau servicii pentru pregătirea DSRB. Canada este pregătită să lanseze instituția și cu actualul grup de state, însă atragerea unor guverne cu o capacitate financiară mai mare rămâne esențială pentru ambiția de a mobiliza sumele vizate și de a reduce costul finanțării. [...]
Formarea noului guvern se împinge cel mai devreme spre a doua jumătate a lui septembrie , iar întârzierea prelungește incertitudinea asupra direcției economice și a calendarului legislativ din toamnă, în condițiile în care desemnarea premierului depinde de președintele Nicușor Dan , potrivit Libertatea . În analiza publicației, chiar dacă negocierile cu partidele ar avansa rapid în zilele următoare, „zorii” unui nou guvern sunt greu de văzut înainte de 15 septembrie. Motivul: nu există încă un favorit pentru funcția de prim-ministru, iar partidele vin cu condiții distincte, în timp ce Nicușor Dan nu a avansat un nume „de mai bine de două luni” de la ultimele negocieri formale. Președintele a indicat că la 1 septembrie ar urma o nouă rundă de consultări și a invocat urgența instalării unui guvern, dar și riscul repetării unui eșec la votul din Parlament. Calendarul probabil, dacă desemnarea vine abia la început de septembrie Surse politice citate de Libertatea susțin că discuțiile ar urma să fie inițial informale, „de miercuri încolo”. O desemnare spre finalul săptămânii (4–6 septembrie) ar muta depunerea programului de guvernare și a echipei în Parlament între 14 și 16 septembrie, termen derivat din Constituție, iar procedurile parlamentare pot adăuga câteva zile până la votul de învestitură. PSD și PNL, în centrul negocierilor, dar cu linii roșii diferite PSD și PNL sunt descrise ca principalele formațiuni „agreate” pentru a construi o guvernare în jurul lor. La PSD, conducerea s-a reunit la Sinaia, iar secretarul general Claudiu Manda a spus că partidul are voturile pentru un nou guvern. Conform surselor politice citate, PSD ar fi dispus să voteze fie un guvern cu premier PSD ( Sorin Grindeanu ), fie un premier tehnocrat/independent, dar cu participarea „oamenilor lor” în executiv. Social-democrații ar urma să vină și cu obiective legate de un program de relansare economică, iar în ecuație apare și sprijinul UDMR. PNL este prezentat ca mai flexibil privind participarea la guvernare și numirile din eșaloanele doi și trei. În afară de varianta Siegfried Mureșan (încă „formal” pe masă), liberalii ar putea susține un premier independent, însă cu o condiție formulată tranșant de un lider liberal: „Fără slugile PSD” Acesta a explicat că prin „slugi” sunt vizați apropiați ai PSD fără carnet de partid, promovați anterior în funcții. Nume vehiculate și aritmetică parlamentară: pragul de 233 rămâne problema-cheie Libertatea notează că Alexandru Nazare nu mai este văzut ca variantă de premier, în timp ce numele lui Eugen Tomac reapare „la nivel de zvon”. O altă opțiune menționată este Radu Burnete, consilier al președintelui, dar varianta este privită cu rezerve, cel puțin din zona liberală, după eșecul medierii pe legea salarizării. Dincolo de nume, blocajul major este majoritatea de 233 de voturi necesară învestirii. În calculele prezentate: PSD + UDMR + Grupul minorităților ar însuma 175 de voturi, la care s-ar adăuga cel puțin 16 parlamentari disidenți din PNL, ajungând la 191; surse din zona PSD susțin că dintr-un grup de 47 de aleși suveraniști sau neafiliați s-ar putea atrage „în jur de 35” de voturi, ceea ce ar duce totalul la 226, încă sub prag; ar mai exista, potrivit acelorași surse, o „rezervă” de câteva voturi de la AUR (cu riscul unor excluderi), plus câteva de la PNL. În schimb, o majoritate PNL–USR este descrisă ca și mai greu de construit: PNL + USR + UDMR ar avea 153 de voturi, fără a include cele 16 voturi ale disidenților asumați din PNL, ceea ce lasă o distanță mare până la 233. În lipsa unei desemnări rapide și a unei formule care să treacă pragul de 233, instalarea guvernului rămâne expusă întârzierilor și unui nou eșec de învestitură, cu efect direct asupra capacității statului de a livra rapid bugetare și măsuri economice în debutul sesiunii parlamentare de toamnă. [...]
PNL contestă credibilitatea PSD pe „10 priorități” cu miză bugetară și industrială , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a catalogat agenda prezentată de Sorin Grindeanu drept „populistă”, potrivit Wall-Street . Disputa vine în contextul în care PSD propune un acord politic pentru formarea unei majorități parlamentare, cu angajamente pe domenii care implică cheltuieli publice și politici economice. Mureșan susține că PSD „nu mai are credibilitate” să facă promisiuni în agricultură, piața muncii, sănătate și apărare, argumentând că social-democrații au controlat o mare parte din ultimul deceniu ministerele de resort: peste 70% din timp la Agricultură, Muncă și Sănătate și aproape 65% la Apărare. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. „Sorin Grindeanu a prezentat acum o agendă populistă de «10 priorități ale României».” În aceeași intervenție, liberalul afirmă că problemele din aceste domenii sunt „în primul rând, din vina miniștrilor PSD” și că nu există motive să se creadă că partidul „va face în viitor ce nu a făcut în trecut”. Ce propune PSD și unde apare miza economică Conform informațiilor prezentate, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD propune partidelor interesate de formarea unei majorități parlamentare un acord politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani. Lista include direcții cu impact direct asupra bugetului și politicilor industriale, între care: dezvoltarea energiei și valorificarea resurselor naturale; modernizarea industriei naționale pentru apărare; reindustrializarea și finanțarea producției românești; îmbunătățirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe; investiții strategice urmărite transparent; educație și sănătate; agricultură, irigații și dezvoltare rurală; apărarea interesului național în UE și NATO. Grindeanu a mai spus că „fiecare euro din programul SAFE trebuie să se reflecte în capacitatea industrială a țării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: negocierea unei majorități se mută pe terenul angajamentelor bugetare Schimbul de acuzații are relevanță practică pentru mediul economic prin faptul că „prioritățile” invocate (reindustrializare, apărare, energie, colectare fiscală, investiții) sunt, în mod tipic, traduse în programe cu finanțare publică, reguli și ținte administrative. În acest cadru, contestarea „credibilității” devine un argument politic în negocierile pentru guvernare și pentru felul în care ar putea fi împărțite responsabilitățile pe ministere în următorii doi ani. [...]
Japonia își extinde cooperarea militară cu India , printr-o desfășurare de avioane de vânătoare în vestul Indiei, într-un semnal operațional care vizează echilibrul de securitate din Indo-Pacific pe fondul creșterii puterii militare a Chinei, potrivit Digi24 . Tokyo intenționează să trimită, pentru prima dată, avioane de vânătoare în India luna viitoare, în cadrul unui exercițiu comun cu Forțele Aeriene Indiene. Decizia este interpretată de experți ca parte a efortului Japoniei de a-și consolida cooperarea de securitate cu state „cu viziuni similare” din regiune, pe fondul majorării cheltuielilor de apărare, notează South China Morning Post. Ce presupune desfășurarea: exercițiul „Veer Guardian 26” Forțele Aeriene de Apărare ale Japoniei au anunțat că exercițiul comun „Veer Guardian 26” va avea loc între 9 și 21 septembrie, în Rajasthan, în vestul Indiei. În cadrul antrenamentului, Japonia va detașa: trei avioane de vânătoare F-2; aproximativ 110 membri ai personalului din cadrul celei de-a opta escadrile aeriene, staționată la baza aeriană Tsuiki din prefectura Fukuoka (sud-vestul Japoniei). Context regional: presiunea militară crește și în jurul Taiwanului În același tablou de securitate din regiune, Taiwanul își consolidează apărarea în arhipelagul Penghu , considerat esențial pentru respingerea unei eventuale invazii chineze, într-un reportaj Reuters citat de Digi24. Trupele se antrenează pentru debarcări și atacuri asupra insulelor, iar autoritățile pregătesc și populația civilă pentru scenarii de război, inclusiv blocadă, lipsa proviziilor și întreruperea infrastructurii esențiale. Penghu este format din aproximativ 90 de insule și insulițe și se află la circa 50 de kilometri de coasta de sud-vest a Taiwanului. Oficiali taiwanezi și experți militari apreciază că Beijingul ar trebui să neutralizeze sau să cucerească arhipelagul pentru a-și proteja navele și avioanele care s-ar îndrepta spre Taiwan. „Acest lucru obligă PLA să atace Penghu înainte de a putea ataca Taiwanul”, a declarat Su Tzu-yun, de la Institutul pentru Cercetări în Domeniul Apărării și Securității Naționale din Taiwan. Pregătiri civile în Penghu: accent pe „reziliență” Autoritățile taiwaneze încearcă să crească reziliența celor aproximativ 110.000 de locuitori ai arhipelagului. Potrivit materialului, aproximativ 1.200 de persoane din Penghu au fost deja certificate într-un program guvernamental de „reziliență a apărării la nivelul întregii societăți”, iar până la sfârșitul anului aproximativ 200.000 de persoane din întregul Taiwan ar urma să fi absolvit cursurile de pregătire. „Insulele Penghu ar fi cu siguranță printre primele ținte atacate”, a spus Chen Chen-chung, șeful comunei Huxi, care conduce și un grup de apărare civilă format din aproximativ 100 de persoane. În scenariul unui conflict, membrii grupului ar putea avea misiuni precum distribuirea rațiilor, construirea de fortificații și combaterea propagandei inamice. [...]
