Știri
Știri din categoria Digitalizare
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, o verificare „la minut” a bonurilor fiscale prin aplicația mobilă „iBon”, care permite consumatorilor să confirme dacă documentul primit de la comerciant a fost emis corect și să trimită sesizări când apar nereguli, potrivit Digi24. Miza operațională pentru Fisc este dublă: mai multă conformare voluntară și un flux suplimentar de informații pentru identificarea riscurilor de evaziune în comerț.
Aplicația „iBon” este anunțată ca fiind gratuită și va putea fi descărcată începând cu 18.05.2026 din magazinele oficiale Google Play și App Store, pentru telefoane cu Android și iOS.
Verificarea se face prin fotografierea bonului fiscal: datele sunt preluate automat în aplicație și comparate cu informațiile existente în sistemul ANAF. Instrucțiunile de utilizare urmează să fie publicate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare derulate la nivelul instituției.
În versiunea 1, aplicația include următoarele funcționalități:
Autoritățile precizează că aplicația nu este gândită să înlocuiască mecanismele existente de sesizare din portalul ANAF, ci să ofere un instrument simplu de informare și verificare.
Sesizările care indică „aspecte cu potențial risc fiscal” sunt analizate, iar resursele pentru verificări pot fi prioritizate în scopul prevenirii și combaterii fraudelor și evaziunii fiscale, conform informațiilor prezentate.
În perioada de lansare inițială, utilizatorii pot transmite feedback pentru îmbunătățiri și corectarea eventualelor erori, prin formularul de contact (secțiunea IT) de pe site-ul ANAF. Într-o a doua etapă de dezvoltare, programată pentru semestrul al II-lea al acestui an, este prevăzut și un „sistem de bonusare” pentru bonurile scanate/verificate și pentru sesizările trimise prin aplicație.
Recomandate
Ministerul Finanțelor și ANAF introduc, din 18 mai, un canal digital prin care bonurile fiscale pot fi verificate direct în baza de date , ceea ce poate schimba practic modul în care sunt semnalate neregulile și cum își prioritizează Fiscul controalele, potrivit G4Media . Aplicația se numește „iBon”, este gratuită și va fi disponibilă în magazinele oficiale Google Play și App Store începând cu 18 mai 2026. Utilizatorii vor putea verifica rapid dacă un bon fiscal a fost emis corect, fie prin scanare (fotografiere), fie prin introducerea manuală a datelor, în cazul bonurilor greu lizibile. Ce face concret „iBon” în versiunea 1.0 Aplicația va funcționa pe iOS și Android, iar ANAF anunță că va publica instrucțiuni de utilizare pe site-ul instituției, în secțiunea dedicată proiectelor de digitalizare. Funcționalitățile menționate pentru prima versiune includ: scanarea bonurilor fiscale care conțin ID; încărcarea fotografiilor bonurilor direct în aplicație; introducerea manuală a datelor pentru bonurile greu lizibile; transmiterea de sesizări către ANAF. La trimiterea sesizărilor, utilizatorii vor putea selecta tipul problemei, inclusiv situații precum „Nu am putut plăti cu cardul”, „Nu am putut identifica pe bon elementele minimale necesare interogării manuale” sau „Nu am primit bon fiscal”. De ce contează: sesizări care pot influența controalele ANAF Ministerul Finanțelor precizează că „iBon” nu urmărește să înlocuiască mecanismele oficiale existente pentru depunerea reclamațiilor fiscale, ci să ofere un instrument de verificare și informare. În același timp, sesizările care indică posibile riscuri fiscale vor fi analizate de ANAF, iar instituția poate prioritiza controalele și verificările necesare pentru prevenirea fraudelor și a evaziunii fiscale . Autoritățile leagă proiectul de obiective precum creșterea transparenței fiscale și încurajarea conformării voluntare. [...]
Ministerul Finanțelor propune digitalizarea bonului fiscal până la 1 noiembrie 2026 , potrivit Mediafax , printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care actualizează normele de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale. Măsurile vizează modernizarea sistemului caselor de marcat și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în contextul reglementărilor privind e-Factura și al digitalizării ANAF. În esență, bonul fiscal ar urma să devină un document digital, cu elemente suplimentare precum cod QR și identificatori unici, iar datele ar urma să fie transmise către ANAF. „Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații.” Conform proiectului, operatorii economici ar avea termen până la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF. Ministerul Finanțelor leagă schimbările de integrarea aparatelor de marcat în „ecosistemul digital fiscal”, inclusiv prin actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF și corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală. Printre modificările menționate se află și flexibilizarea emiterii bonului pentru plățile cu cardul, în sensul că bonul fiscal nu ar mai fi obligatoriu în format tipărit, putând fi generat electronic și oferit la cererea clientului. Proiectul mai include actualizarea codurilor CAEN la CAEN Rev. 3 și reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală de la 10 ani la 5 ani. Ministerul Finanțelor susține că pachetul urmărește nu doar o actualizare tehnică, ci și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme, prin păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și eliminarea unor obligații considerate inutile. Următorul pas este parcurgerea procesului de adoptare a Hotărârii de Guvern, în forma care va rezulta după consultări și avizări. [...]
Platforma „eLicitațiiANAF” a avut 14 milioane de accesări în 24 de ore , potrivit Economica.net , care citează date transmise de Fisc după lansarea portalului de vânzări online pentru bunuri valorificate prin licitație. Platforma, lansată de Ministerul Finanțelor și ANAF, este prezentată ca un instrument pentru consultarea bunurilor scoase la vânzare și pentru participarea la licitațiile organizate de ANAF. Proiectul a fost dezvoltat în contextul modernizării și digitalizării administrației fiscale și a fost realizat cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Platforma digitală «eLicitațiiANAF», dedicată publicității și vânzării prin mijloace electronice a bunurilor supuse procedurilor de valorificare prin licitație, a înregistrat 14.000.000 de accesări în primele 24 de ore de la lansare”, transmite Fiscul. Conform informațiilor publicate, portalul include o zonă de „Publicitate bunuri”, unde bunurile sunt afișate timp de 30 de zile și pot fi solicitate vizionări în prezența funcționarilor ANAF, precum și o zonă de „Licitații în derulare”, unde licitațiile se desfășoară online pe 5, 7 sau 10 zile. Participarea necesită cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), iar înscrierea se face prin plata sau garantarea (blocarea) unei taxe de participare de 10% din prețul de pornire; sumele sunt returnate în maximum 5 zile celor care nu câștigă. Categorie licitație Număr licitații % Articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii 64 37.43% Obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase 29 16.96% Autovehicule 28 16.37% Utilaje și echipamente industriale 1 0.58% Articole medicale 1 0.58% Alcool etilic, băuturi alcoolice și produse energetice 2 1.17% Terenuri 26 15.20% Apartamente 14 8.19% Spații comerciale 2 1.17% Case / Vile 3 1.75% Garsoniere 1 0.58% În primele date agregate privind interesul pe categorii, cele mai multe licitații au fost la „articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, uz casnic și accesorii” (64 de licitații, 37,43%). Urmează „obiecte din metale prețioase și materiale semiprețioase” (29; 16,96%) și „autovehicule” (28; 16,37%), iar pe segmentul imobiliar apar „terenuri” (26; 15,20%) și „apartamente” (14; 8,19%), alături de un număr mai mic de spații comerciale, case-vile și garsoniere. [...]
Cum va funcționa platforma eLicitatiiANAF - licitațiile pentru bunuri sechestrate se mută complet online din 30 martie , printr-un sistem digital care permite publicarea, vizualizarea și vânzarea bunurilor confiscate sau executate silit direct pe internet, fără participare fizică. Noua platformă, dezvoltată de ANAF împreună cu Ministerul Finanțelor și finanțată prin PNRR, va permite accesul online la licitații, eliminând participarea fizică la sediile instituțiilor fiscale. Orice persoană poate consulta bunurile disponibile fără cont, însă pentru a licita este necesar un cont în Spațiul Privat Virtual (SPV). Funcționarea platformei este structurată în două etape clare: 1. Publicitatea bunurilor (30 de zile): bunurile sunt afișate în secțiunea „Publicitate bunuri” pot fi consultate detalii și solicitate vizionări vizionarea se face fizic, în prezența funcționarilor ANAF 2. Licitația online (5–10 zile): bunurile trec automat în secțiunea „Licitație bunuri” participanții se înscriu, achită taxa și depun oferte dacă apare o ofertă mai mare, ceilalți sunt notificați automat licitația se prelungește dacă apar oferte în ultimele 15 minute Pasul de licitare este stabilit între 5% și 15% din prețul de pornire, iar câștigător devine ofertantul cu cea mai mare sumă la finalul perioadei. Alte reguli importante: plata se poate face online cu cardul, prin transfer bancar sau mandat poștal sumele participanților neadjudecatari sunt returnate în maximum 5 zile pentru bunurile sechestrate, plata poate fi făcută și în rate Platforma va include atât bunuri mobile, cât și imobile, provenite din executări silite sau confiscări dispuse în dosare penale. Prin acest sistem, ANAF urmărește să crească transparența și accesul publicului, oferind un mecanism „online, dinamic și eficient”, în locul licitațiilor clasice, limitate geografic. Lansarea este programată pentru 30 martie 2026, marcând un pas important în digitalizarea administrației fiscale din România. [...]
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
ANAF pregătește o interfață nouă pentru SPV, mizând pe utilizare mai simplă și pe mutarea interacțiunilor cu contribuabilii în online , potrivit Agerpres . Președintele instituției, Adrian Nica, spune că schimbarea urmărește să facă Spațiul Privat Virtual (platforma prin care contribuabilii comunică digital cu ANAF) „mai primitor” și „mai ușor de folosit”, iar utilizatorii sunt invitați să trimită feedback pentru îmbunătățiri. Ce se schimbă în relația ANAF–contribuabil Pe lângă revizuirea interfeței SPV, șeful ANAF a indicat două direcții operaționale care ar urma să fie vizibile „în perioada următoare”: posibilitatea ca discuțiile finale cu contribuabilii să se poarte și în format video; dezvoltarea, în „următoarele două-trei luni”, a unei componente de inteligență artificială pentru structurile de control, cu scopul declarat de a „uniformiza decizia” și de a disciplina practici neunitare între teritorii. Problema reprezentării în SPV și legătura cu e-Factura Adrian Nica a atras atenția asupra situațiilor în care experți contabili apar ca reprezentanți ai contribuabililor în SPV, dar nu figurează în e-Factura, în lipsa unor contracte declarate. În acest context, ANAF le cere experților contabili care reprezintă firme în relația cu instituția, dar nu au contracte, să își „declare taxele” și să își formalizeze relațiile contractuale. De ce digitalizarea avansează greu: achiziții și termene Nica a pus o parte din întârzieri pe seama procedurilor de achiziție publică, arătând că, pentru instrumente precum un chatbot, servere sau acces la baze de date, ANAF trebuie să deruleze licitații, ceea ce prelungește implementarea. Totodată, el a menționat probleme în zona de asistență pentru contribuabili, unde obținerea unui punct de vedere poate dura „trei-patru luni”. Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare a Asociației de Fiscalitate Internațională – IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație cu sediul în Olanda. [...]
