Știri
Știri din categoria Digitalizare
Guvernul estimează reluarea e-Terra săptămâna viitoare, dar cu restricții inițiale, ceea ce menține presiunea operațională asupra tranzacțiilor imobiliare și a fluxurilor notariale dependente de cadastru și carte funciară, potrivit HotNews. Platforma a fost blocată după un atac cibernetic produs pe 14 iulie, iar în prezent sunt în desfășurare teste de securitate, funcționalitate și performanță.
Executivul spune că, deși sistemul electronic a fost indisponibil, cererile depuse la ghișeu, prin poștă sau curier au fost înregistrate cu data și ora primirii, iar la repunerea în funcțiune vor fi introduse în registrul electronic „cu păstrarea obligatorie a rangului” (prioritatea juridică a înscrierii). În aceeași logică, valabilitatea extraselor de carte funciară eliberate și încă valabile la momentul incidentului a fost „prelungită automat cu numărul de zile de indisponibilitate”.
Redeschiderea va fi făcută în etape stabilite împreună cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, pentru a evita blocarea sistemului „chiar din primele ore” și pentru a respecta ordinea de înregistrare:
Guvernul mai arată că, unde va fi nevoie, personal din alte birouri teritoriale poate fi redirecționat temporar către oficiile cu volum mai mare de cereri.
În comunicat este menționat și volumul de lucru: aproximativ 94.000 de cereri aflate în termen. Pentru cererile deja în curs de soluționare la momentul incidentului, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI, iar la reluarea activității „resursele de personal disponibile vor fi mobilizate” pentru soluționare în termenul legal.
Guvernul avertizează că, imediat după redeschidere, plata cu cardul în aplicație nu va fi disponibilă. Plățile vor putea fi făcute prin ordin de plată sau la casieria oficiului, iar chitanța va fi eliberată tot prin e-Terra.
Totodată, utilizatorii ar putea observa:
Pentru plăți deja efectuate, Guvernul precizează că documentele care dovedesc plata tarifelor pentru cereri nedepuse până la 15 iulie 2026 rămân valabile pentru înregistrare până cel târziu la 5 septembrie 2026. Fiecare oficiu teritorial ar urma să aibă cel puțin o stație de lucru dedicată publicului, iar ANCPI va organiza un call-center dedicat pentru dificultățile din primele zile.
Contextul și detaliile tehnice sunt prezentate în comunicatul Guvernului: Guvernul României.
Recomandate
Neînrolarea pe Ghișeul.ro poate duce la tăierea unor finanțări către primării , potrivit Newsweek , care relatează declarațiile vicepremierului interimar Oana Gheorghiu despre termenul-limită din 25 august pentru conectarea tuturor UAT-urilor la platforma de plăți online. În prezent, „peste un sfert” dintre primăriile din România nu și-au îndeplinit obligația legală: 919 din 3.187, conform aceleiași surse. Oana Gheorghiu afirmă că situația îi afectează direct pe cetățeni, estimând că „peste 2,5 milioane de români” nu pot folosi avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Ce prevede termenul din 25 august și ce risc apare după Vicepremierul interimar spune că a transmis un mesaj de reamintire celor 919 primari vizați și că mai sunt „20 de zile” pentru înrolarea instituțiilor în sistem. Miza nu este doar administrativă: în cazul depășirii termenului, legea prevede sancțiuni financiare. Potrivit declarațiilor citate de News.ro, consecința poate fi sistarea alimentării bugetelor locale cu: cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu „câteva excepții”, fără ca acestea să fie detaliate în textul citat. Impactul operațional: acces la servicii fără drumuri la ghișeu Oana Gheorghiu argumentează că înrolarea completă în Ghișeul.ro este „esențială” pentru ca fiecare cetățean, inclusiv cei din străinătate, să poată accesa servicii publice „rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”. În același context, vicepremierul interimar afirmă că digitalizarea ar aduce „eficiență, transparență și încredere” în instituțiile publice și susține necesitatea unei reforme administrative, inclusiv reducerea numărului de primării. Context: avertismente privind fraude online Separat, Newsweek trimite și la un material despre o fraudă online care vizează utilizatorii Ghișeul.ro, disponibil aici: Newsweek . [...]
Fără o infrastructură digitală publică unificată, investițiile de sute de milioane de lei în IT riscă să producă în continuare „insule” care nu comunică , avertizează Bogdan Florea , fondatorul Connections , într-o analiză publicată de Economica . În viziunea sa, prioritatea „zero” este o bază comună de date publice curate și accesibile (Open Data), pe care să se construiască servicii, nu invers. Connections, companie listată pe piața AeRo a Bursei de Valori București din 2021, lucrează atât cu companii private, cât și cu instituții publice. Florea susține că digitalizarea administrației nu poate fi redusă la portaluri și aplicații noi, cât timp bazele de date și sistemele instituțiilor rămân izolate. De ce nu se văd rezultatele: trei blocaje structurale În ultimii ani, statul a investit „sute de milioane de lei” în proiecte IT, dar impactul în relația cetățean–administrație a rămas limitat. Florea pune problema pe modul de construcție al proiectelor, nu pe lipsa tehnologiei sau a finanțării, și indică trei cauze principale: Digitalizarea unor procese neoptimizate : un flux administrativ „greșit gândit pe hârtie” devine, odată digitalizat, „mai rapid și mai costisitor”, dar tot greșit. Fragmentarea instituțională : nu există un mandat clar pentru conectarea sistemelor, iar rezultatul este un stat „lent” pentru că are „zeci de tehnologii care nu vorbesc între ele”. Discontinuitatea politică : o transformare sectorială ar avea nevoie de 5–7 ani pentru efecte vizibile, în timp ce ciclul politic este de 4 ani sau mai puțin , ceea ce duce la resetarea priorităților, echipelor și pierderea capitalului uman acumulat. Ce ar trebui făcut în următorii cinci ani Pentru a schimba efectiv interacțiunea cetățean–stat, Florea propune patru direcții, în această ordine: Consolidarea masivă a identității digitale ; Extinderea reală a ghișeul.ro , nu ca „vitrină”, ci ca infrastructură de interacțiune; Un centru de excelență în inteligență artificială aplicată în sectorul public , pentru a evita importul de soluții fără capacitate internă de utilizare; Reforma achizițiilor publice , cu accent pe scor tehnic și competențe în prima fază, iar prețul să conteze ulterior. Achizițiile publice: „plătim de două ori” când criteriul e doar prețul Un obstacol major rămâne, în această analiză, felul în care se cumpără tehnologie în sectorul public. Florea afirmă că, dacă principalul criteriu este prețul, rezultatul „matematic” este compromisul de calitate, iar costurile reapar ulterior în mentenanță și reparații. Tot aici, el leagă calitatea de securitate integrată din prima zi („secure-by-design”), nu adăugată la final, argumentând că o evaluare tehnică inițială ar reduce riscul de a cumpăra soluții ieftine, dar fragile. Exemple invocate: infrastructură HPC și platforma Prevent Ca ilustrare a abordării „infrastructura înaintea aplicațiilor”, Florea menționează un contract de infrastructură AI și HPC (calcul de înaltă performanță) implementat de Connections pentru o instituție publică, descris drept cel mai mare proiect de infrastructură HPC cu accelerare GPU din sectorul public românesc. Acesta ar urma să stea la baza unor servicii precum monitorizarea cu inteligență artificială a defrișărilor din aplicația SUMAL 2. Un alt exemplu de impact concret este platforma Prevent , dezvoltată pentru Agenția Națională de Integritate, descrisă ca o platformă de analiză avansată de date care identifică automatizat conflicte de interese în licitațiile publicate în SEAP, la „un volum de milioane de licitații pe an”. Miza operațională: interoperabilitate și continuitate de decizie În lipsa unei coordonări cu autoritate reală, proiectele mari rămân dependente de „bunăvoința” și orizontul de timp al ministrului în funcție, susține Florea, care propune un rol de coordonare la nivel înalt (de tip vicepremier sau responsabil cu mandat clar) capabil să asigure continuitate peste cicluri politice. În final, el spune că succesul digitalizării ar trebui măsurat prin schimbarea funcționării administrației, începând cu interoperabilitatea reală : cetățeanul să nu mai ducă hârtii între instituții pentru că sistemele „vorbesc între ele”. [...]
Bucureștiul devine în noiembrie un nod de testare pentru portofelul digital european , prin găzduirea Adunării Generale 2026 a Consorțiului WE BUILD, un proiect-pilot UE care verifică în practică scenarii de utilizare pentru identitatea digitală și procesele asociate, potrivit Banking News . Evenimentul are loc în 3–4 noiembrie 2026 și este organizat de Visa și Banca Transilvania, cu 450 de participanți așteptați din 200 de organizații, din 28 de țări. De ce contează: testarea „în teren” a identității digitale UE, cu impact direct în servicii financiare Miza reuniunii este accelerarea trecerii de la specificații tehnice la utilizări concrete ale Portofelului UE de Identitate Digitală (EUDI Wallet) și ale Portofelului UE pentru Afaceri (European Business Wallet – EBW). WE BUILD este descris ca un Proiect Pilot de Mari Dimensiuni (Large Scale Pilot) cofinanțat de Uniunea Europeană, care reunește autorități publice, companii, universități și furnizori de tehnologie pentru a testa aceste instrumente înainte de implementarea lor în statele membre. În practică, portofelul digital european urmărește să simplifice interacțiunile dintre instituții și companii, inclusiv în contexte transfrontaliere, unde identificarea și verificarea sunt astăzi costisitoare și fragmentate. Ce se testează: 13 scenarii, inclusiv KYC și deschiderea de cont în alt stat UE Potrivit informațiilor din material, participanții vor analiza progresele din 13 scenarii de utilizare ale portofelului digital. Exemplele menționate includ: deschiderea unui cont bancar într-o altă țară din UE; facturarea electronică; reprezentarea unei companii de către persoane autorizate; optimizarea proceselor de tip KYC (Know Your Customer – proceduri de identificare și verificare a clienților). Rolul Băncii Transilvania și contextul eIDAS 2.0 Banca Transilvania își leagă implicarea de contribuția la dezvoltarea identității digitale europene, după ce în 2025 ar fi realizat „primele plăți” pe baza Portofelului UE de Identitate Digitală, conform sursei. În cadrul consorțiului, banca este implicată atât în dezvoltarea cadrului european eIDAS 2.0 (setul de reguli UE pentru identitate electronică și servicii de încredere), cât și în testarea unor cazuri de utilizare. Declarații: „încrederea digitală” și trecerea de la reglementare la implementare Reprezentanții Visa România și ai Băncii Transilvania plasează evenimentul în contextul creșterii importanței „încrederii digitale” pentru servicii transfrontaliere și incluziune financiară. „Într-un context în care încrederea digitală devine o bază pentru creșterea economică, incluziunea financiară și furnizarea unor servicii transfrontaliere fluide, România poate avea un rol important în dezvoltarea unor soluții digitale sigure, integrate și intuitive”, declară Elena Ungureanu (Country Manager, Visa România) și Oana Ilaș (Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania). Coordonatorii WE BUILD susțin că proiectul pilotează „în practică” cadrul de reglementare și oferă Comisiei Europene experiență de implementare, cu obiectivul de a transforma portofelele digitale din „specificații tehnice” în soluții funcționale pentru companii. „În cadrul acestui Proiect Pilot de Mari Dimensiuni testăm în practică cadrul de reglementare și oferim Comisiei Europene experiență concretă de implementare”, afirmă coordonatorii WE BUILD, Joost Fleuren (KVK), Rob Brand (Ministerul Afacerilor Economice din Olanda) și Giulio Messori (Departamentul pentru Transformare Digitală din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri al Italiei). Evenimentul de la București este prezentat ca un pas suplimentar în obiectivul WE BUILD de a folosi identitatea digitală drept facilitator pentru procese de business și plăți „mai simple, mai rapide și mai sigure” la nivel european. [...]
Facturile nejustificate trimise prin e-Factura pot genera plăți greșite și pierderi de numerar dacă firmele tratează automat documentele apărute în SPV ca fiind valide, avertizează Economedia , citându-l pe expertul contabil Cosmin Dumitrașcu (ABS Group). Potrivit acestuia, unele companii ar emite facturi fără să existe produse livrate sau servicii prestate, mizând pe faptul că organizațiile cu volum mare de documente pot achita rapid, fără verificări suplimentare. Dumitrașcu descrie un caz în care unei companii i-au apărut în SPV mai multe facturi de la un furnizor „de încredere”, care nu păreau suspecte la prima vedere și au fost plătite; ulterior, o verificare mai atentă a arătat că nu aveau bază reală. „Anumite firme au speculat în sens rău acest lucru și au trimis facturi în e-FACTURA cu sume care la prima vedere nu ridică semne de întrebare (…) însă, analizate în detaliu, aceste facturi nu corespund niciunui serviciu prestat sau bun achiziționat.” Ce ar trebui să schimbe companiile în fluxul de aprobare a plăților Recomandările vizează întărirea controlului intern, astfel încât viteza adusă de digitalizare să nu se transforme într-un risc operațional și financiar: verificarea fiecărei facturi primite prin e-Factura în raport cu corespondența, prevederile contractuale și comenzile care dovedesc livrarea/prestarea; confirmarea sumelor cu departamentul care a solicitat sau recepționat bunurile/serviciile, nu doar cu departamentul financiar; stabilirea unui prag de control intern pentru facturile care nu au asociată o comandă sau un contract; contactarea furnizorului și, dacă este cazul, a autorităților competente când apar facturi fără justificare. De ce contează: automatizarea nu înlocuiește verificarea Mesajul central este că e-Factura (și automatizarea aferentă) accelerează procesarea documentelor, dar nu validează în sine realitatea tranzacției. Dumitrașcu avertizează că, mai ales într-un context în care „banii nu mai circulă cu aceeași viteză ca acum câteva luni”, renunțarea la verificări poate duce la plăți necuvenite și la presiune suplimentară pe cash-flow. [...]
România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice , în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media . Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. Ce înseamnă, concret, jalonul: RPA în administrație Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „ robotic process automation ”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice. Stadiul implementării și ținta asumată Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate , iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate. Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori. Costuri și efecte așteptate pentru utilizatori Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni: timp de așteptare mai scurt; mai puține erori; servicii publice mai predictibile și mai eficiente. În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR. [...]
România trebuie să ofere până la finalul anului o variantă de „portofel digital” pentru identitate , dar miza practică este dacă implementarea va fi suficient de robustă încât să nu erodeze și mai mult încrederea publică, deja scăzută, potrivit HotNews . Portofelul digital european, denumit de Comisia Europeană European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) , este gândit ca o aplicație securizată pe telefon care să permită identificarea online și offline în toate statele UE. Deși utilizarea nu va fi obligatorie pentru cetățeni, statele membre sunt obligate să pună la dispoziție o astfel de soluție până la finalul acestui an. Un punct sensibil pentru România este ritmul implementării. Expertul Mircea Șerdin avertizează că graba poate produce erori care să reducă adopția și să afecteze încrederea într-un astfel de sistem, într-un context în care „încrederea în stat oricum e foarte mică”. Ce ar însemna, concret, „buletinul digital” pe telefon Conceptul urmărește să înlocuiască prezentarea fizică a actelor cu o confirmare digitală a identității. În loc să arăți documentul la ghișeu, identitatea ar putea fi confirmată prin telefon, iar sistemul ar transmite doar informațiile necesare, nu toate datele de pe act, conform descrierii din articol. Ce documente ar putea ajunge în portofelul digital Dincolo de cartea de identitate, portofelul ar urma să poată stoca și alte documente sau dovezi digitale, precum: permis de conducere; diplome; rețete medicale; asigurări; bilete de tren sau la concerte. Portofelul ar funcționa ca un „hub” pentru interacțiuni oficiale atât cu instituțiile statului, cât și cu companii private care aleg să îl accepte. De ce contează pentru economie și operațiuni Dacă va fi implementat fără probleme majore, portofelul digital poate schimba modul în care se fac verificările de identitate și se gestionează documentele în relația cu administrația și cu sectorul privat. În același timp, articolul indică o tensiune centrală: extinderea unei infrastructuri de identitate digitală ridică întrebări despre controlul asupra datelor personale și despre limitele digitalizării identității. Pentru detalii despre inițiativa europeană, Comisia Europeană prezintă proiectul aici: European Digital Identity Wallet (EUDI Wallet) . [...]
