Știri
Știri din categoria Digitalizare
Neînrolarea pe Ghișeul.ro poate duce la tăierea unor finanțări către primării, potrivit Newsweek, care relatează declarațiile vicepremierului interimar Oana Gheorghiu despre termenul-limită din 25 august pentru conectarea tuturor UAT-urilor la platforma de plăți online.
În prezent, „peste un sfert” dintre primăriile din România nu și-au îndeplinit obligația legală: 919 din 3.187, conform aceleiași surse. Oana Gheorghiu afirmă că situația îi afectează direct pe cetățeni, estimând că „peste 2,5 milioane de români” nu pot folosi avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie.
Vicepremierul interimar spune că a transmis un mesaj de reamintire celor 919 primari vizați și că mai sunt „20 de zile” pentru înrolarea instituțiilor în sistem. Miza nu este doar administrativă: în cazul depășirii termenului, legea prevede sancțiuni financiare.
Potrivit declarațiilor citate de News.ro, consecința poate fi sistarea alimentării bugetelor locale cu:
cu „câteva excepții”, fără ca acestea să fie detaliate în textul citat.
Oana Gheorghiu argumentează că înrolarea completă în Ghișeul.ro este „esențială” pentru ca fiecare cetățean, inclusiv cei din străinătate, să poată accesa servicii publice „rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”.
În același context, vicepremierul interimar afirmă că digitalizarea ar aduce „eficiență, transparență și încredere” în instituțiile publice și susține necesitatea unei reforme administrative, inclusiv reducerea numărului de primării.
Separat, Newsweek trimite și la un material despre o fraudă online care vizează utilizatorii Ghișeul.ro, disponibil aici: Newsweek.
Recomandate
România a coborât pe locul 72 în clasamentul ONU privind digitalizarea administrației , iar vicepremierul Oana Gheorghiu pune reculul pe seama lipsei de voință politică, întrucât digitalizarea „vine la pachet cu transparența”, potrivit Euronews . Miza economică și operațională este directă: servicii publice lente, costuri administrative mai mari și interacțiuni repetate la ghișeu pentru cetățeni și companii, într-un moment în care mediul privat avansează mai rapid. România este depășită în indicele EGDI (E-Government Development Index) de state precum Uzbekistan, Kazakhstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, conform aceluiași clasament ONU citat în material. EGDI măsoară dezvoltarea serviciilor publice digitale și capacitatea administrației de a interacționa online cu cetățenii și companiile. „Transparența încurcă”: explicația politică pentru blocaj Oana Gheorghiu afirmă că statul român „nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit”, argumentând că digitalizarea reduce spațiul pentru opacitate în administrație. „Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă deocamdată.” În același timp, vicepremierul susține că procesul nu poate fi oprit, inclusiv pentru că există inițiative din mediul privat care construiesc platforme și fac analiză pe date publice, inclusiv privind companiile de stat. Ce proiecte sunt anunțate și ce termene apar În plan operațional, Gheorghiu indică două repere concrete: până la 31 decembrie : portofelul digital ar urma să devină operațional și să includă „minimum” cartea electronică de identitate; de anul viitor : ar urma să fie adăugate și alte documente în portofelul digital. Ea mai spune că a fost creată platforma fărăhârtie.gov.ro , unde au fost primite „peste patru mii de sesizări”, care au fost clasificate și introduse în lucru. Totodată, vicepremierul afirmă că „în zona de Casa de Pensii”, de la 1 iulie , ar urma să existe o instituție „mult mai prietenoasă”, iar cu ANAF „a început un dialog”, cu rezultate așteptate „în timp”. Unde pierde România: interoperabilitate, utilizare și competențe Materialul explică structura indicelui EGDI prin trei componente: Online Service Index (OSI) : măsoară câte probleme pot fi rezolvate complet digital; România pierde „mult” din cauza lipsei interoperabilității (sistemele nu comunică între ele), conform Code for Romania ; Telecommunication Infrastructure (TII) : deși România are internet de mare viteză, utilizarea eficientă e mai prezentă în mediul privat, în timp ce statul rămâne în urmă; Human Capital (HCI) : reflectă nivelul de pregătire al populației pentru utilizarea serviciilor digitale. În lectura vicepremierului, presiunea publică rămâne factorul care poate forța accelerarea digitalizării, în condițiile în care blocajele sunt mai degrabă instituționale decât tehnologice. [...]
De săptămâna viitoare intră în producție o aplicație PNRR care va actualiza zilnic inventarul de software al instituțiilor publice , un pas operațional menit să reducă „orbirea” administrativă asupra propriilor sisteme IT, potrivit Economedia , care relatează declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la Summitul ANIS. Vicepremierul spune că, la începutul mandatului, Guvernul a găsit „un stat care nu știa exact ce softuri are, ce platforme deține”, iar noua aplicație ar urma să facă o „actualizare zilnică” a tuturor soluțiilor software achiziționate de autorități publice locale și centrale, precum și de alte instituții publice. Ce schimbă proiectul: control minim asupra achizițiilor și sistemelor IT Miza imediată este una de funcționare: dacă inventarul de aplicații și platforme este ținut la zi, statul poate ști ce cumpără, ce folosește și unde există suprapuneri sau lipsuri. În declarațiile citate, Gheorghiu descrie proiectul ca pe „un început”, fără a susține că transformarea este deja realizată. „Fără Hârtie”: mai puține documente cerute repetitiv de la cetățeni Oana Gheorghiu a menționat și proiectul „Fără Hârtie”, prin care, spune ea, cetățenii nu ar mai trebui să prezinte la fiecare interacțiune cu statul documente precum certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau certificatul de deces al partenerului, după ce datele au fost verificate inițial la emiterea cărții electronice de identitate. „Din acest moment nu mai aveți nevoie de certificatul de naștere la fiecare interacțiune cu statul sau la fiecare actualizare a cărții de identitate.” Tot ea afirmă că schimbarea datelor din cartea de identitate „se face automat”. Digitalizarea Casei de Pensii, cu termen 1 iulie Vicepremierul a indicat și un proiect „amplu” de digitalizare la Casa de Pensii, despre care a spus că, „de la 1 iulie”, instituția „va fi o cu totul altă instituție”, în urma colaborării pe acest proiect. Declarația nu include în material detalii tehnice sau indicatori de implementare. Context politic: guvern demis, continuitate incertă În același discurs, Gheorghiu a spus că guvernul „a fost demis” și că „în câteva zile sau câteva săptămâni vom pleca”, subliniind că nu prezintă „o poveste de succes spectaculoasă”, ci pași mici și începutul unei „conversații” despre digitalizare în administrație. „Mi-aș fi dorit să vin aici astăzi și să vă spun că în aceste șase luni am transformat România digitală. Dar nu am ajuns acolo.” [...]
Ministrul Economiei a anunțat demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României, invocând blocaje și probleme de management în proiecte IT publice. Potrivit Economedia , Irineu Darău spune că decizia a fost luată împreună cu premierul și vicepremierul Oana Gheorghiu și o prezintă drept un „reset” necesar pentru relansarea digitalizării administrației. În mesajul public, Darău afirmă că digitalizarea statului „a stagnat în ultimii ani”, iar efectele se văd în funcționarea serviciilor publice folosite de cetățeni. El nu a detaliat un calendar sau un pachet complet de măsuri, dar a susținut că „nu se mai poate continua cu frâna de mână trasă”. Problemele invocate: proiecte întârziate, platforme cu erori și achiziții contestate Ministrul a indicat o serie de disfuncționalități și derapaje pe care le leagă de conducerea ADR și de modul de administrare a proiectelor: dificultăți și întârzieri la proiecte precum Cloudul Guvernamental , inclusiv pierderea în instanță a finanțării pentru specialiști, situație pe care o numește „gestiune financiară dezastruoasă”; lansarea unor platforme „cu erori majore”, greu de folosit pentru cetățeni; încercări de inițiere a unor achiziții mari „fără bază legală”; comunicare publică ce ar fi indus ideea că „s-au pierdut” zeci de milioane de euro, deși ar fi fost vorba despre economii, ceea ce ar fi alimentat confuzie și neîncredere; refuzul de a furniza date către ministerul coordonator și un climat în care „subalternii refuză monitorizări”, pe care îl descrie drept insubordonare și lipsă de transparență. Darău a mai spus că blocajele la platforme precum Ghișeul.ro sau SEAP nu ar trebui tratate ca incidente izolate, ci ca probleme de management al infrastructurii digitale. Ce urmează la ADR Oficialul afirmă că, în ultimele luni, au fost încercate corecții punctuale — inclusiv în zona semnăturii electronice și prin încercarea de a opri „licitații și achiziții dubioase” — însă acestea „nu e suficient”, motiv pentru care a fost necesară schimbarea conducerii. Autoritatea pentru Digitalizarea României era condusă până acum de Dragoș–Cristian Vlad. În informațiile prezentate nu sunt precizate numele succesorului, pașii procedurali ai tranziției sau termene pentru „accelerarea” promisă a proiectelor. [...]
Fără o infrastructură digitală publică unificată, investițiile de sute de milioane de lei în IT riscă să producă în continuare „insule” care nu comunică , avertizează Bogdan Florea , fondatorul Connections , într-o analiză publicată de Economica . În viziunea sa, prioritatea „zero” este o bază comună de date publice curate și accesibile (Open Data), pe care să se construiască servicii, nu invers. Connections, companie listată pe piața AeRo a Bursei de Valori București din 2021, lucrează atât cu companii private, cât și cu instituții publice. Florea susține că digitalizarea administrației nu poate fi redusă la portaluri și aplicații noi, cât timp bazele de date și sistemele instituțiilor rămân izolate. De ce nu se văd rezultatele: trei blocaje structurale În ultimii ani, statul a investit „sute de milioane de lei” în proiecte IT, dar impactul în relația cetățean–administrație a rămas limitat. Florea pune problema pe modul de construcție al proiectelor, nu pe lipsa tehnologiei sau a finanțării, și indică trei cauze principale: Digitalizarea unor procese neoptimizate : un flux administrativ „greșit gândit pe hârtie” devine, odată digitalizat, „mai rapid și mai costisitor”, dar tot greșit. Fragmentarea instituțională : nu există un mandat clar pentru conectarea sistemelor, iar rezultatul este un stat „lent” pentru că are „zeci de tehnologii care nu vorbesc între ele”. Discontinuitatea politică : o transformare sectorială ar avea nevoie de 5–7 ani pentru efecte vizibile, în timp ce ciclul politic este de 4 ani sau mai puțin , ceea ce duce la resetarea priorităților, echipelor și pierderea capitalului uman acumulat. Ce ar trebui făcut în următorii cinci ani Pentru a schimba efectiv interacțiunea cetățean–stat, Florea propune patru direcții, în această ordine: Consolidarea masivă a identității digitale ; Extinderea reală a ghișeul.ro , nu ca „vitrină”, ci ca infrastructură de interacțiune; Un centru de excelență în inteligență artificială aplicată în sectorul public , pentru a evita importul de soluții fără capacitate internă de utilizare; Reforma achizițiilor publice , cu accent pe scor tehnic și competențe în prima fază, iar prețul să conteze ulterior. Achizițiile publice: „plătim de două ori” când criteriul e doar prețul Un obstacol major rămâne, în această analiză, felul în care se cumpără tehnologie în sectorul public. Florea afirmă că, dacă principalul criteriu este prețul, rezultatul „matematic” este compromisul de calitate, iar costurile reapar ulterior în mentenanță și reparații. Tot aici, el leagă calitatea de securitate integrată din prima zi („secure-by-design”), nu adăugată la final, argumentând că o evaluare tehnică inițială ar reduce riscul de a cumpăra soluții ieftine, dar fragile. Exemple invocate: infrastructură HPC și platforma Prevent Ca ilustrare a abordării „infrastructura înaintea aplicațiilor”, Florea menționează un contract de infrastructură AI și HPC (calcul de înaltă performanță) implementat de Connections pentru o instituție publică, descris drept cel mai mare proiect de infrastructură HPC cu accelerare GPU din sectorul public românesc. Acesta ar urma să stea la baza unor servicii precum monitorizarea cu inteligență artificială a defrișărilor din aplicația SUMAL 2. Un alt exemplu de impact concret este platforma Prevent , dezvoltată pentru Agenția Națională de Integritate, descrisă ca o platformă de analiză avansată de date care identifică automatizat conflicte de interese în licitațiile publicate în SEAP, la „un volum de milioane de licitații pe an”. Miza operațională: interoperabilitate și continuitate de decizie În lipsa unei coordonări cu autoritate reală, proiectele mari rămân dependente de „bunăvoința” și orizontul de timp al ministrului în funcție, susține Florea, care propune un rol de coordonare la nivel înalt (de tip vicepremier sau responsabil cu mandat clar) capabil să asigure continuitate peste cicluri politice. În final, el spune că succesul digitalizării ar trebui măsurat prin schimbarea funcționării administrației, începând cu interoperabilitatea reală : cetățeanul să nu mai ducă hârtii între instituții pentru că sistemele „vorbesc între ele”. [...]
Bucureștiul devine în noiembrie un nod de testare pentru portofelul digital european , prin găzduirea Adunării Generale 2026 a Consorțiului WE BUILD, un proiect-pilot UE care verifică în practică scenarii de utilizare pentru identitatea digitală și procesele asociate, potrivit Banking News . Evenimentul are loc în 3–4 noiembrie 2026 și este organizat de Visa și Banca Transilvania, cu 450 de participanți așteptați din 200 de organizații, din 28 de țări. De ce contează: testarea „în teren” a identității digitale UE, cu impact direct în servicii financiare Miza reuniunii este accelerarea trecerii de la specificații tehnice la utilizări concrete ale Portofelului UE de Identitate Digitală (EUDI Wallet) și ale Portofelului UE pentru Afaceri (European Business Wallet – EBW). WE BUILD este descris ca un Proiect Pilot de Mari Dimensiuni (Large Scale Pilot) cofinanțat de Uniunea Europeană, care reunește autorități publice, companii, universități și furnizori de tehnologie pentru a testa aceste instrumente înainte de implementarea lor în statele membre. În practică, portofelul digital european urmărește să simplifice interacțiunile dintre instituții și companii, inclusiv în contexte transfrontaliere, unde identificarea și verificarea sunt astăzi costisitoare și fragmentate. Ce se testează: 13 scenarii, inclusiv KYC și deschiderea de cont în alt stat UE Potrivit informațiilor din material, participanții vor analiza progresele din 13 scenarii de utilizare ale portofelului digital. Exemplele menționate includ: deschiderea unui cont bancar într-o altă țară din UE; facturarea electronică; reprezentarea unei companii de către persoane autorizate; optimizarea proceselor de tip KYC (Know Your Customer – proceduri de identificare și verificare a clienților). Rolul Băncii Transilvania și contextul eIDAS 2.0 Banca Transilvania își leagă implicarea de contribuția la dezvoltarea identității digitale europene, după ce în 2025 ar fi realizat „primele plăți” pe baza Portofelului UE de Identitate Digitală, conform sursei. În cadrul consorțiului, banca este implicată atât în dezvoltarea cadrului european eIDAS 2.0 (setul de reguli UE pentru identitate electronică și servicii de încredere), cât și în testarea unor cazuri de utilizare. Declarații: „încrederea digitală” și trecerea de la reglementare la implementare Reprezentanții Visa România și ai Băncii Transilvania plasează evenimentul în contextul creșterii importanței „încrederii digitale” pentru servicii transfrontaliere și incluziune financiară. „Într-un context în care încrederea digitală devine o bază pentru creșterea economică, incluziunea financiară și furnizarea unor servicii transfrontaliere fluide, România poate avea un rol important în dezvoltarea unor soluții digitale sigure, integrate și intuitive”, declară Elena Ungureanu (Country Manager, Visa România) și Oana Ilaș (Director General Adjunct Retail Banking, Banca Transilvania). Coordonatorii WE BUILD susțin că proiectul pilotează „în practică” cadrul de reglementare și oferă Comisiei Europene experiență de implementare, cu obiectivul de a transforma portofelele digitale din „specificații tehnice” în soluții funcționale pentru companii. „În cadrul acestui Proiect Pilot de Mari Dimensiuni testăm în practică cadrul de reglementare și oferim Comisiei Europene experiență concretă de implementare”, afirmă coordonatorii WE BUILD, Joost Fleuren (KVK), Rob Brand (Ministerul Afacerilor Economice din Olanda) și Giulio Messori (Departamentul pentru Transformare Digitală din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri al Italiei). Evenimentul de la București este prezentat ca un pas suplimentar în obiectivul WE BUILD de a folosi identitatea digitală drept facilitator pentru procese de business și plăți „mai simple, mai rapide și mai sigure” la nivel european. [...]
Facturile nejustificate trimise prin e-Factura pot genera plăți greșite și pierderi de numerar dacă firmele tratează automat documentele apărute în SPV ca fiind valide, avertizează Economedia , citându-l pe expertul contabil Cosmin Dumitrașcu (ABS Group). Potrivit acestuia, unele companii ar emite facturi fără să existe produse livrate sau servicii prestate, mizând pe faptul că organizațiile cu volum mare de documente pot achita rapid, fără verificări suplimentare. Dumitrașcu descrie un caz în care unei companii i-au apărut în SPV mai multe facturi de la un furnizor „de încredere”, care nu păreau suspecte la prima vedere și au fost plătite; ulterior, o verificare mai atentă a arătat că nu aveau bază reală. „Anumite firme au speculat în sens rău acest lucru și au trimis facturi în e-FACTURA cu sume care la prima vedere nu ridică semne de întrebare (…) însă, analizate în detaliu, aceste facturi nu corespund niciunui serviciu prestat sau bun achiziționat.” Ce ar trebui să schimbe companiile în fluxul de aprobare a plăților Recomandările vizează întărirea controlului intern, astfel încât viteza adusă de digitalizare să nu se transforme într-un risc operațional și financiar: verificarea fiecărei facturi primite prin e-Factura în raport cu corespondența, prevederile contractuale și comenzile care dovedesc livrarea/prestarea; confirmarea sumelor cu departamentul care a solicitat sau recepționat bunurile/serviciile, nu doar cu departamentul financiar; stabilirea unui prag de control intern pentru facturile care nu au asociată o comandă sau un contract; contactarea furnizorului și, dacă este cazul, a autorităților competente când apar facturi fără justificare. De ce contează: automatizarea nu înlocuiește verificarea Mesajul central este că e-Factura (și automatizarea aferentă) accelerează procesarea documentelor, dar nu validează în sine realitatea tranzacției. Dumitrașcu avertizează că, mai ales într-un context în care „banii nu mai circulă cu aceeași viteză ca acum câteva luni”, renunțarea la verificări poate duce la plăți necuvenite și la presiune suplimentară pe cash-flow. [...]
