Știri
Știri din categoria Comunicații
ANCOM pune la bătaie peste 13,4 milioane de lei pentru licențe software închiriate pe 3 ani, într-o procedură de achiziție care vizează conformitatea legală a utilizării produselor Microsoft în instituție, potrivit Agerpres.
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) un anunț de participare pentru un acord-cadru de „închiriere de licențe software”, cu o valoare estimată de peste 13,4 milioane lei, fără TVA. Contractul ar urma să fie încheiat pe o perioadă de 36 de luni.
Conform anunțului, acordul-cadru are ca obiect închirierea de licențe software „pentru asigurarea legalității utilizării produselor și serviciilor software Microsoft utilizate în ANCOM”. În pachet sunt incluse și subscripții cu componenta SA (Software Assurance) – un tip de abonament care, de regulă, acoperă actualizări și drepturi de utilizare pe durata contractului – precum și servicii de suport tehnic.
Procedura este o licitație deschisă, iar ANCOM urmărește încheierea acordului-cadru cu un singur operator economic.
Termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 22 iunie 2026, ora 15:00.
ANCOM este instituția care reglementează domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale și serviciilor poștale.
Recomandate
Curtea de Apel București a suspendat reorganizarea ANCOM , invocând riscuri pentru independența funcțională a instituției, potrivit HotNews.ro . Decizia vizează reforma anunțată de Guvernul condus de Ilie Bolojan la finalul lui 2025, care includea tăieri de posturi și reducerea salariilor în mai multe autorități autonome. Suspendarea privește trei decizii semnate la 16 decembrie 2025 de președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, prin care era stabilită reorganizarea instituției și criteriile de selecție a angajaților. Măsurile ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie 2026, inclusiv prin concedieri. În motivarea consultată de publicație, instanța arată că „există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare”, pe fondul unui calendar considerat prea scurt și al lipsei unor criterii suficient de clare și transparente pentru restructurare. Curtea apreciază că reorganizarea, în forma propusă, poate afecta stabilitatea și independența autorității de reglementare. „Curtea constată că există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare.” Judecătorul mai reține că, în decizia privind reducerea numărului de salariați, „sunt evidente criterii subiective, neclare sub aspectul ordinii de aplicare a etapelor”. În opinia instanței, acest tip de formulare poate genera incertitudine profesională și disfuncționalități în activitatea instituției. Un alt argument central este riscul unei vătămări imediate pentru angajați, pe fondul lipsei unor standarde „clare și verificabile” în conținutul deciziilor. Instanța apreciază că, în aceste condiții, sunt create „premisele unei vătămări individuale grave cu caracter iminent și serios”. Demersul în instanță a fost inițiat de angajați, care au cerut suspendarea efectelor reorganizării până la soluționarea definitivă a proceselor pe fond. 326 de angajați ANCOM s-au alăturat acțiunii, deși, potrivit datelor citate, 250 dintre ei nu ar fi fost afectați direct de măsurile de reformă. Sindicatul și salariații au fost reprezentați de casa de avocatură a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea. În fața instanței, avocații angajaților au susținut că Guvernul ar urmări subordonarea ANCOM, instituție a cărei independență ar fi garantată de Constituție și de directive europene. De cealaltă parte, juristul ANCOM a arătat că Legea 145/2025, în baza căreia au fost emise deciziile de reorganizare, a fost declarată constituțională, astfel că aplicarea ei era obligatorie. ANCOM a contestat hotărârea Curții de Apel București, iar dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să dea un verdict definitiv. Până atunci, suspendarea produce efecte, blocând aplicarea reorganizării în forma decisă la nivelul conducerii autorității. Ce a reținut instanța în motivare (pe scurt) reorganizarea a fost decisă într-un interval considerat prea scurt, cu efecte majore asupra structurii instituției; lipsa unor criterii clare și transparente pentru restructurare și selecție; existența unor criterii apreciate ca „subiective” și „neclare” în reducerea de personal; risc de afectare a independenței funcționale a ANCOM și de disfuncționalități interne; posibilitatea unei „vătămări individuale grave” pentru angajați, cu caracter iminent. Date-cheie despre reorganizarea ANCOM (conform informațiilor citate) În paralel, HotNews.ro arată că, în cazurile ASF și ANRE, aceeași instanță (Curtea de Apel București) a respins cererile de suspendare a reorganizărilor și reducerilor salariale. Aceste decizii nu sunt definitive și, potrivit sursei, nu au fost încă motivate. Contextul mai larg al reformei este legat de pachetul de măsuri pentru eficientizarea unor autorități administrative autonome, finanțate din taxe percepute sectoarelor supravegheate. În articol sunt menționate și niveluri ale salariilor medii nete pe 2025: 18.635 lei la ANRE, 13.562 lei la ASF și 12.934 lei la ANCOM. [...]
ANCOM propune proceduri de urgență pentru echipamentele radio și aparatele critice în situații de criză , potrivit unui comunicat consultat în documentul oficial . Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații a lansat în consultare publică un proiect de hotărâre care introduce mecanisme speciale privind circulația, evaluarea conformității și supravegherea pieței pentru produsele declarate esențiale în perioade de urgență. Proiectul transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/2749 , adoptată în octombrie 2024, care obligă statele membre să asigure continuitatea pieței interne și accesul rapid la bunuri critice în situații de criză. Termenul-limită de transpunere este 29 mai 2026, iar noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 30 mai 2026. Ce schimbări sunt propuse introducerea unei proceduri de urgență aplicabile doar după activarea regimului de criză la nivelul pieței interne; aplicarea măsurilor exclusiv pentru produsele desemnate drept bunuri relevante în situații de urgență; modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 740/2016 privind echipamentele radio; modificarea Hotărârii Guvernului nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică. ANCOM precizează că măsurile vor fi utilizate doar în contextul activării oficiale a unui regim de urgență, scopul fiind menținerea funcționării pieței și evitarea blocajelor în aprovizionarea cu echipamente esențiale. Consultare publică până la 23 martie 2026 Proiectul este supus consultării publice, iar persoanele interesate pot transmite observații și propuneri până la 23 martie 2026, prin Registratura online a ANCOM , prin e-mail la adresa [email protected], prin fax sau prin platforma e-consultare.gov.ro . Demersul vine în contextul alinierii legislației naționale la noile reguli europene privind gestionarea crizelor și protejarea lanțurilor de aprovizionare pentru echipamentele considerate critice. [...]
Românii din zonele de graniță vor fi avertizați prin panouri rutiere asupra riscului de roaming involuntar, fenomen care afectează deja mii de utilizatori de telefonie mobilă , transmite Știrile ProTV . În peste 350 de localități din România, telefonul se poate conecta automat la rețele din afara Uniunii Europene, deși utilizatorul nu a părăsit teritoriul național. Roamingul involuntar apare în apropierea frontierelor, mai ales cu state non-UE precum Serbia, unde tarifele de voce și date sunt de câteva ori mai mari decât în UE. Aceste conexiuni nedorite pot duce la facturi de sute de euro în doar câteva zile , în special în rândul celor care nu au dezactivat opțiunea de roaming sau datele mobile. Cristin Popa, director executiv ANCOM: „Ținem telefonul setat pe manual în ceea ce privește alegerea rețelei, astfel încât în momentul în care rămân fără semnal, să nu mi se ducă automat să mi se conecteze la operatorul din țara vecină. Să verificăm în partea de sus a ecranului, dacă suntem în rețeaua operatorului unde suntem abonați.” Începând cu 2026, peste 500 de panouri de avertizare vor fi montate în 19 județe de frontieră, la intrările în zonele cu risc. Măsura este prevăzută într-o lege recentă care obligă autoritățile să informeze cetățenii cu privire la posibilitatea de conectare automată la rețele străine. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) recomandă utilizatorilor din aceste zone să selecteze manual rețeaua mobilă din telefon și să verifice constant denumirea rețelei afișate pe ecran. Este singura metodă eficientă de a preveni comutarea automată la un operator străin. Cazuri frecvente au fost semnalate în zonele de pescuit de pe Dunăre, unde semnalul rețelelor sârbești poate depăși ușor frontiera și prelua controlul asupra telefoanelor utilizatorilor români. Vicepreședintele AJVPS Gorj a declarat că aproape toți pescarii din zonă s-au confruntat cu astfel de situații, mulți fiind taxați în roaming fără să știe. Măsura vine pe fondul numărului tot mai mare de reclamații primite în ultimii ani, în special din partea vârstnicilor sau a turiștilor din alte zone ale țării, care nu știu că riscă să plătească suplimentar doar pentru că s-au aflat în apropierea unei granițe. [...]
Restricționarea accelerată a Telegram în Rusia riscă să lovească direct în comunicațiile și logistica armatei, dar și în mecanismele informale de finanțare ale efortului de război , pe fondul unei mutări forțate a utilizatorilor către o aplicație controlată de VK, potrivit G4Media . În primele luni din 2026, autoritățile ruse au început să încetinească funcționarea Telegram, cea mai folosită platformă de mesagerie din Rusia. La începutul anului, aplicația depășise WhatsApp și ajunsese la peste 90 de milioane de utilizatori în Rusia, conform informațiilor preluate de publicație. Pe acest fond, fondatorul Telegram, Pavel Durov , a fost acuzat oficial că refuză eliminarea conținutului interzis și că ar pune în pericol securitatea națională. Restricțiile sunt prezentate ca parte a unei strategii mai largi de a împinge utilizatorii către Max, o aplicație controlată de holdingul VK, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin. Semnalul FSB și contradicția din teren Pe 21 februarie 2026, FSB a avertizat public că Telegram nu este sigur pentru personalul militar rus, susținând că aplicația ar permite forțelor ucrainene să obțină rapid informații, cu riscuri pentru militari. Mesajul a fost amplificat de presa pro-Kremlin și de agenția TASS, prin relatări ale unor militari care susțin că Telegram ar compromite operațiunile de luptă. În același timp, canale pro-război „Z” au criticat măsurile, iar corespondenți de front au indicat că Telegram rămâne principalul instrument de coordonare între unități, folosit pentru transmiterea de imagini, coordonate, informații de intelligence și rapoarte post-lovitură. Inclusiv comentatori loiali Kremlinului au avertizat că eliminarea Telegram fără o alternativă funcțională ar afecta grav eficiența operațională a armatei ruse. Impact operațional: VPN-uri pe front, pierderi la strângerea de fonduri Potrivit The Insider , citat în material, trupele ruse continuă să folosească Telegram prin VPN-uri (rețele private virtuale, utilizate pentru ocolirea restricțiilor), însă campaniile de strângere de fonduri ar fi înregistrat deja pierderi semnificative. Ecosistemul de voluntari, ingineri și producători din așa-numitul „complex militar-industrial popular” ar funcționa aproape exclusiv prin Telegram. Limitarea aplicației afectează și grupurile mobile de apărare aeriană și coordonarea logistică, iar experții citați avertizează că ritmul operațiunilor militare va încetini inevitabil. În pofida poziției Kremlinului, inclusiv a declarațiilor lui Vladimir Putin despre riscurile „sistemelor de comunicații necontrolate”, materialul notează că Telegram rămâne un element-cheie în războiul modern purtat de Rusia, iar blocarea fără o alternativă robustă ar putea afecta coordonarea, fluxul de informații și sprijinul financiar din societatea civilă. [...]
Pierderea contactului cu un satelit Starlink și apariția probabilă de fragmente ridică miza operațională pentru gestionarea traficului și a deșeurilor pe orbita joasă , într-o constelație care numără deja peste 10.000 de sateliți, potrivit BGR . Pe 30 martie 2026, contul oficial Starlink de pe X a transmis că a pierdut comunicațiile cu satelitul Starlink 34343, invocând o „anomalie”. Starlink a mai spus că va lucra la „acțiuni corective” dacă va fi necesar și că va continua să caute satelitul, împreună cu „deșeuri detectabile”, formulare care sugerează posibilitatea ca aparatul să se fi fragmentat, fără ca SpaceX să confirme explicit un astfel de scenariu. Ce indică monitorizarea independentă: „eveniment de creare de fragmente” La câteva ore după mesajul Starlink, LeoLabs – companie de tehnologie care urmărește sateliți și deșeuri spațiale pe orbita joasă – a publicat pe X propriile constatări. Potrivit LeoLabs, satelitul a fost implicat într-un „eveniment de creare de fragmente”, care a generat cel puțin „zeci de obiecte” în apropierea satelitului. Într-o actualizare ulterioară, LeoLabs a avansat ipoteza că fragmentarea ar fi fost cauzată mai degrabă de o „sursă energetică internă” decât de un impact cu un alt obiect. Compania a mai afirmat că situația seamănă cu un incident din 17 decembrie 2025, când Starlink a pierdut contactul cu satelitul 35956, clasificat atunci tot drept „anomalie”. De ce contează: presiune pe evitarea coliziunilor și pe transparența incidentelor Dincolo de incidentul punctual, cazul pune accent pe două riscuri operaționale: creșterea numărului de obiecte pe orbita joasă , dacă fragmentarea este confirmată, ceea ce complică urmărirea și evitarea coliziunilor; nevoia de caracterizare rapidă a evenimentelor anormale , LeoLabs criticând implicit nivelul de claritate oferit public în astfel de situații. BGR notează că SpaceX operează unul dintre puținele sisteme complet automatizate de evitare a coliziunilor aflate în funcțiune pe orbită. În același timp, dacă astfel de „anomalii” se repetă, sistemul Starlink de conștientizare a situației spațiale (Stargaze Situation Awareness System) ar putea fi pus sub presiune suplimentară în efortul de a gestiona și reduce deșeurile din orbita joasă. Starlink a transmis, totodată, că ceea ce s-a întâmplat cu satelitul 34343 nu reprezintă un pericol pentru viitoarea lansare NASA Artemis II. [...]
Republica Moldova va lansa în 2027 sistemul de avertizare publică „MD-ALERT”. Potrivit Mediafax , Guvernul de la Chișinău a aprobat conceptul unui mecanism de informare rapidă a populației în situații de pericol, similar cu RO-ALERT din România. „În prezent, țara noastră nu dispune de un mecanism eficient de avertizare publică, capabil să transmită în timp real mesaje către populație în situații de risc precum inundații, valuri de căldură extreme sau precipitații abundente. În acest context, instituirea unui sistem modern de alertare devine o necesitate pentru protejarea vieții și siguranței cetățenilor”, se arată într-un comunicat al Guvernului. Conform informațiilor transmise, MD-ALERT va funcționa prin rețelele de comunicații mobile și va folosi tehnologii care permit trimiterea mesajelor direct către persoanele aflate în zonele vizate. Autoritățile susțin că nu va fi nevoie de instalarea unor aplicații suplimentare, iar sistemul ar urma să sprijine intervenții mai rapide în caz de urgență. Costul estimat al implementării este de aproximativ 5 milioane de euro, sumă care include și mentenanța pentru primii cinci ani. Finanțarea este acoperită integral dintr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar după această perioadă costurile de întreținere, estimate la circa 340.000 de euro pe an, vor fi suportate din bugetul de stat. [...]
