Știri
Știri din categoria Curs BNR

Deprecierea leului cu 2,7% în două săptămâni pune presiune pe „flotarea controlată” a BNR, într-un context în care criza politică reaprinde volatilitatea pe piața valutară, potrivit Profit.
Leul a pierdut 2,7% față de euro în ultimele două săptămâni, inclusiv o depreciere de 0,8% marți, una dintre cele mai mari scăderi dintre monedele piețelor emergente, conform Bloomberg, citat de publicație. Mișcarea vine pe fondul tensiunilor politice interne, care „testează” din nou regimul BNR de flotare controlată a cursului.
Deprecierea de marți este legată de adoptarea în Parlament a moțiunii privind înlăturarea guvernului condus de Ilie Bolojan. În urmă cu un an, banca centrală a permis, de asemenea, slăbirea leului în perioada turbulențelor din jurul alegerilor prezidențiale.
În piața interbancară, cursul a debutat și miercuri peste 5,23 lei/euro, fiind la 5,2352 lei/euro la momentul publicării articolului, potrivit datelor prezentate.
Spre deosebire de alte bănci centrale din regiune, care permit o flexibilitate mai mare a cursului, România menține leul într-o bandă de tranzacționare nespecificată față de euro, arată Bloomberg. Autoritățile consideră această stabilitate suplimentară o ancoră care a limitat presiunile inflaționiste anul trecut, într-un moment în care populația a resimțit măsuri bugetare adoptate pentru reducerea deficitului bugetar (cel mai mare din UE, potrivit sursei).
În acest context, căderea guvernului, pe fondul problemelor de creștere economică și inflație, complică opțiunile băncii centrale în privința cursului. Pe termen scurt, „deprecierea monedei ar putea fi cea mai bună opțiune”, afirmă Piotr Matys, analist la In Touch Capital Markets, citat de Bloomberg.
Recomandate

Premierul interimar Ilie Bolojan cere schimbarea contractelor de mandat la companiile energetice de stat, astfel încât realizarea investițiilor să devină indicator-cheie de performanță , pe fondul crizei energetice , potrivit Profit . Mesajul vizează direct guvernanța companiilor strategice din energie și modul în care sunt evaluați și numiți managerii. Bolojan a criticat performanța conducerilor din marile companii energetice de stat și a susținut că problema nu este sprijinul politic în sine, ci lipsa de competență. În același timp, a cerut eliminarea numirilor făcute pe criterii de „clientelism politic” sau „loialitate politică”, în favoarea selecției pe bază de competențe. Ce se schimbă, în viziunea premierului interimar Din declarațiile citate de publicație, direcțiile anunțate sunt: modificarea tuturor contractelor de mandat la companiile strategice din energie; introducerea realizării investițiilor ca indicator de bază în evaluarea managementului; renunțarea la numiri motivate de criterii politice, în favoarea competenței profesionale. De ce contează pentru economie și sector Accentul pus pe investiții ca indicator central de performanță ar muta presiunea de pe obiective generale pe livrabile măsurabile, cu impact direct asupra capacității de producție, modernizării și funcționării sistemului energetic. În contextul unei crize energetice, o astfel de schimbare de guvernanță ar putea influența ritmul deciziilor și prioritizarea proiectelor în companiile de stat din sector. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, un calendar sau detalii despre mecanismul concret prin care ar urma să fie operate modificările contractelor de mandat. [...]

Instalațiile prosumatorilor ar putea intra sub control operațional al furnizorilor și distribuitorilor , dacă se va merge pe direcția indicată de premierul demis și interimar Ilie Bolojan , care cere dispecerizarea producției și stocării acestora pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, potrivit Profit . Bolojan, aflat și în funcția de ministru interimar al Energiei, a declarat că instalațiile de producție și stocare ale prosumatorilor „ar trebui dispecerizate” de furnizorii de energie electrică și de operatorii de distribuție. Miza este una operațională și de reglementare: accesul la aceste instalații ar permite intervenții pentru echilibrarea sistemului energetic, într-un context în care distribuitorii au solicitat „de mai demult” să capete acces la instalațiile prosumatorilor tocmai pentru acest tip de gestionare, conform aceleiași surse. [...]

UE pregătește extinderea sancțiunilor, cu efect direct asupra băncilor și criptomonedelor rusești , într-un demers care ar urma să mărească semnificativ lista entităților vizate în lunile următoare, potrivit Profit . Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a declarat pentru cotidianul german Die Welt, citată de Reuters, că pentru toamnă propune „cele mai ample liste de sancțiuni de la începutul războiului”. Ea a susținut că sancțiunile UE „au costat deja Rusia foarte mult”, estimând că au privat „mașina de război” a Rusiei de peste 1 trilion de euro (aprox. 5.000 miliarde lei). Un element cu relevanță economică și de reglementare este dimensiunea extinderii: odată adoptate, noile măsuri „ar crește imediat cu o treime numărul total al entităților ruse sancționate”, conform News.ro, citat în material. Kallas nu a oferit însă detalii despre calendar sau despre conținutul exact al pachetului. Context: ultimul pachet a vizat banca și criptomonedele În iulie, UE a aprobat cel mai recent pachet de sancțiuni legat de războiul din Ucraina, care a inclus restricții asupra sectorului bancar al Rusiei și asupra rețelelor de criptomonede, notează publicația. Dacă noul pachet va păstra direcția anterioară, impactul ar putea rămâne concentrat pe canalele de finanțare și pe infrastructura financiară folosită pentru ocolirea restricțiilor, însă detaliile concrete nu sunt, deocamdată, publice. [...]

Economia Rusiei a revenit pe creștere în T2, dar dezechilibrele se adâncesc , pe fondul unui mix tot mai dependent de cheltuielile militare și de evoluția veniturilor din energie, potrivit Profit . Produsul intern brut (PIB) al Rusiei a crescut cu 1,3% în ritm anual în perioada aprilie–iunie, peste estimările guvernului și ale băncii centrale . În prima jumătate a anului, economia a avansat cu 0,6%. Creșterea este susținută în principal de cheltuielile pentru complexul militar-industrial și de revenirea recentă a prețurilor petrolului și gazelor, însă tabloul general „ascunde probleme tot mai mari”, notează publicația, citând CNBC. Ce apasă pe economie, dincolo de cifrele de creștere În spatele revenirii din trimestrul al doilea, sunt semnalate mai multe vulnerabilități care pot limita sustenabilitatea creșterii: deficit bugetar; inflație; scăderea veniturilor din energie; deteriorarea puterii de cumpărare a populației. Pentru companii și investitori, combinația dintre presiuni bugetare și inflație, alături de dependența de veniturile din energie, crește riscul de volatilitate și de ajustări economice în perioada următoare, chiar dacă indicatorul de PIB rămâne pozitiv. [...]

Consiliul Concurenței analizează preluarea Daroconstruct de către un vehicul austriac din grupul Strabag , o tranzacție care, dacă va fi autorizată, ar consolida prezența grupului în piața locală de construcții, potrivit Profit . Autoritatea de concurență evaluează operațiunea prin care Bau Holding Beteiligungs GmbH (Austria) intenționează să preia Daroconstruct SRL din Iași. Analiza are loc în baza Legii concurenței nr. 21/1996, care impune autorizarea anumitor tranzacții înainte de finalizare. Ce verifică autoritatea și de ce contează Consiliul Concurenței ar urma să stabilească dacă tranzacția este compatibilă cu „un mediu concurențial normal”, adică dacă preluarea poate afecta semnificativ concurența pe piețele relevante. În urma evaluării, instituția va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. Pentru piață, miza este una de reglementare: fără autorizarea Consiliului Concurenței, tranzacția nu poate fi închisă în condițiile legii, iar calendarul și condițiile finale depind de concluziile analizei. [...]

Aproape 40.000 de conturi noi la brokerii de la BVB în S1 indică o accelerare a bazei de investitori , cu circa 20.000 de contracte de acces la platformele de tranzacționare semnate doar în trimestrul al doilea, menținând ritmul din primele trei luni ale anului, potrivit Profit . Datele citate de publicație arată că numărul de conturi înregistrate la cele 28 de case de brokeraj a ajuns la aproximativ 325.000 la finalul primului trimestru din acest an, pe baza informațiilor analizate din piață. De ce contează: mai mulți investitori, presiune pe infrastructura de intermediere Creșterea numărului de conturi noi sugerează o extindere rapidă a bazei de clienți pentru intermediarii de pe Bursa de Valori București , cu implicații directe pentru capacitatea operațională a brokerilor (onboarding, suport, conformitate) și pentru dinamica lichidității din piață. În același timp, menținerea ritmului de deschideri în trimestrul al doilea indică faptul că interesul pentru acces la tranzacționare nu a fost un vârf izolat la început de an, ci o tendință care continuă, conform datelor prezentate. [...]