Știri
Știri din categoria Curs BNR

Deprecierea leului cu 2,7% în două săptămâni pune presiune pe „flotarea controlată” a BNR, într-un context în care criza politică reaprinde volatilitatea pe piața valutară, potrivit Profit.
Leul a pierdut 2,7% față de euro în ultimele două săptămâni, inclusiv o depreciere de 0,8% marți, una dintre cele mai mari scăderi dintre monedele piețelor emergente, conform Bloomberg, citat de publicație. Mișcarea vine pe fondul tensiunilor politice interne, care „testează” din nou regimul BNR de flotare controlată a cursului.
Deprecierea de marți este legată de adoptarea în Parlament a moțiunii privind înlăturarea guvernului condus de Ilie Bolojan. În urmă cu un an, banca centrală a permis, de asemenea, slăbirea leului în perioada turbulențelor din jurul alegerilor prezidențiale.
În piața interbancară, cursul a debutat și miercuri peste 5,23 lei/euro, fiind la 5,2352 lei/euro la momentul publicării articolului, potrivit datelor prezentate.
Spre deosebire de alte bănci centrale din regiune, care permit o flexibilitate mai mare a cursului, România menține leul într-o bandă de tranzacționare nespecificată față de euro, arată Bloomberg. Autoritățile consideră această stabilitate suplimentară o ancoră care a limitat presiunile inflaționiste anul trecut, într-un moment în care populația a resimțit măsuri bugetare adoptate pentru reducerea deficitului bugetar (cel mai mare din UE, potrivit sursei).
În acest context, căderea guvernului, pe fondul problemelor de creștere economică și inflație, complică opțiunile băncii centrale în privința cursului. Pe termen scurt, „deprecierea monedei ar putea fi cea mai bună opțiune”, afirmă Piotr Matys, analist la In Touch Capital Markets, citat de Bloomberg.
Recomandate

Leul a rămas sub presiune, cu euro aproape de 5,28 lei, chiar în ziua votului de învestire a Guvernului , iar cotațiile din piața interbancară indică o stabilizare la maxime istorice recente, potrivit Economica . Pe piața interbancară, euro a evoluat în ultimele ore într-un interval strâns, între 5,2772 lei și 5,2792 lei, foarte aproape de nivelul de referință anunțat de Banca Națională a României (BNR) marți, 29 septembrie: 5,2780 lei/euro. Cu o săptămână înainte, pe 23 septembrie, cursul de referință urcase la 5,2788 lei/euro, cel mai ridicat nivel din istorie pentru euro față de leu. Semnalul pentru economie: euro rămâne „lipit” de maxime Din perspectiva companiilor și a consumatorilor, menținerea euro peste 5,27 lei pentru mai multe ședințe consecutive înseamnă costuri mai mari pentru importuri și pentru plățile denominate în euro (chirii, rate, contracte comerciale), chiar dacă mișcările zilnice sunt mici. BNR a consemnat marți a cincea ședință consecutivă cu euro peste 5,27 lei, conform datelor publicate pe site-ul instituției. Economica amintește că, în urmă cu două săptămâni, euro staționa în jurul nivelului de 5,26 lei, aproape de precedentul maxim istoric din 6 mai 2026 (5,2688 lei/euro), atins într-un context de criză politică, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan . Cum a evoluat cursul BNR în ultimele 12 ședințe Cotațiile de referință prezentate în material arată o urcare și apoi o menținere la niveluri ridicate: 29 septembrie 2026 – 5,2786 lei/euro 28 septembrie 2026 – 5,2786 lei/euro 25 septembrie 2026 – 5,2718 lei/euro 24 septembrie 2026 – 5,2770 lei/euro 23 septembrie 2026 – 5,2788 lei/euro 22 septembrie 2026 – 5,2647 lei/euro 21 septembrie 2026 – 5,2649 lei/euro 18 septembrie 2026 – 5,2644 lei/euro 17 septembrie 2026 – 5,2601 lei/euro 16 septembrie 2026 – 5,2637 lei/euro 15 septembrie 2026 – 5,2637 lei/euro 14 septembrie 2026 – 5,2567 lei/euro În material se mai arată că 15 septembrie a fost prima zi, după patru luni, în care euro a trecut pragul de 5,26 lei la cursul de referință. Context de piață: BVB a închis pe scădere În aceeași zi, Bursa de Valori București a închis în scădere, cu tranzacții de 117,9 milioane de lei (22,3 milioane de euro), potrivit Agerpres. Indicele BET a coborât cu 0,61%, până la 30.829,30 puncte, iar cele mai lichide acțiuni au fost Banca Transilvania (24,7 milioane de lei), OMV Petrom (19,7 milioane de lei) și Romgaz (11,3 milioane de lei). Pentru curs, semnalul imediat rămâne că piața interbancară nu s-a îndepărtat de nivelurile record recente, în pofida evenimentului politic al zilei, iar referința BNR rămâne reperul principal pentru următoarele ședințe. [...]

Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]

Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]

România mizează pe gaze proprii și pe rolul de coridor regional , iar discuțiile cu SUA pe energie nu vizează cumpărarea de gaze pentru consum intern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , relatate de Profit . Bolojan a respins informațiile potrivit cărora Guvernul ar fi fost „dat jos” la intervenția Statelor Unite din cauza opoziției față de achiziționarea de gaz lichefiat (LNG) dintr-o sursă americană. El a spus că România are un parteneriat cu SUA inclusiv pe energie, iar pe componenta de gaze acesta ar viza, în principal, transportul pe teritoriul național către alte zone din Europa de Est , nu importuri pentru necesarul intern. În același context, premierul a afirmat că România își asigură 80% din resurse din producția proprie și că „de la anul” țara își va dubla capacitatea , aspect cunoscut și acceptat de partenerii americani, conform aceleiași surse. Declarațiile vin pe fondul unor speculații politice legate de relația cu administrația americană și de posibile presiuni comerciale în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul Guvernului indică o linie de politică energetică axată pe creșterea producției interne și pe valorificarea infrastructurii de transport ca avantaj regional, cu implicații directe pentru operatorii din sector și pentru fluxurile de gaze din Europa de Est. [...]

Croații de la Enna Solar caută finanțare BERD pentru un proiect solar hibrid la Mihăilești , o mișcare care poate accelera intrarea în operare a unei capacități noi de producție și stocare de energie în România. Potrivit Profit , investiția este prima majoră a grupului croat Enna în afara țării de origine, iar finanțarea vizată ar urma să vină de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectul este descris ca un „solar hibrid” de 87,5 MW/140 MWh la Mihăilești, ceea ce indică o combinație între producția fotovoltaică și stocarea energiei în baterii (MWh – capacitatea de stocare). Compania care dezvoltă proiectul este PVP Cepheus SRL , deținută de Enna Solar. Ce finanțare analizează BERD și care este calendarul BERD analizează acordarea unui împrumut senior (credit cu prioritate la rambursare față de alte datorii) către compania de proiect, însă valoarea împrumutului nu este precizată în informațiile disponibile. Decizia de finanțare ar urma să intre în etapa de aprobare: board-ul BERD va anunța luna viitoare dacă aprobă creditul, conform datelor citate. De ce contează pentru piața locală Dincolo de faptul că este prima investiție majoră externă a grupului Enna, demersul de finanțare la BERD este relevant pentru piața românească prin potențialul de a susține implementarea unui proiect care adaugă atât capacitate de producție , cât și stocare , într-un moment în care integrarea surselor regenerabile pune presiune pe flexibilitatea sistemului energetic. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la parametrii proiectului și la faptul că finanțarea este în analiză; nu sunt menționate în material valoarea investiției, termenele de execuție sau data estimată de punere în funcțiune. [...]

Reducerea cu 25% a accizei la motorină a fost prelungită până la 15 octombrie, evitând o scumpire estimată la 85 de bani/litru , potrivit Profit . Decizia Ministerului Finanțelor menține, cel puțin temporar, presiunea în jos asupra prețului motorinei la pompă, cu efect direct asupra costurilor de transport și, în lanț, asupra prețurilor din economie. Măsura se aplică pentru prima jumătate a lunii octombrie, intervalul confirmat oficial fiind 1–15 octombrie 2026. Conform informațiilor publicate, prelungirea reducerii de acciză a fost justificată prin menținerea presiunilor pe piața carburanților. Ce a decis Ministerul Finanțelor și de ce contează Ministerul de Finanțe a extins perioada de aplicare a reducerii cu 25% a accizei la motorină, ceea ce, conform articolului, a evitat o posibilă scumpire a motorinei cu 85 de bani. În practică, o astfel de creștere ar fi fost resimțită imediat în benzinării și ar fi alimentat costurile operaționale pentru transportatori și companiile cu flote. Contextul deciziei: mecanism „calibrat” după cotații și prețurile la pompă Finanțele arată că intervenția continuă măsura aplicată în perioada anterioară și că mecanismul este „calibrat” în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu obiectivul de a limita efectele asupra populației și economiei. Înainte de confirmarea oficială, Profit notează că, la momentul redactării, analiza care să justifice reducerea nu era publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor, însă „surse guvernamentale” au indicat că documentul a fost redactat și semnat. Ce urmează Prelungirea este limitată la 1–15 octombrie 2026, ceea ce sugerează că evoluția prețurilor la carburanți și a cotațiilor internaționale va rămâne criteriul-cheie pentru o eventuală continuare sau retragere a reducerii de acciză după această dată. [...]