Știri
Știri din categoria Bănci

BNR pregătește un memorandum către autorități pentru o strategie „imună la ciclurile electorale” privind recuperarea tezaurului de la Moscova, potrivit G4Media. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că demersul ar urma să fie înaintat după „epuizarea crizei politice” și că miza este obținerea unui sprijin instituțional și social care să asigure continuitate, indiferent de schimbările politice.
În intervenția sa la o dezbatere dedicată tezaurului BNR evacuat la Moscova, Isărescu a argumentat că eforturile de recuperare au nevoie de un cadru care să nu fie afectat de „calculele politice pe termen scurt”, pentru a permite formarea unui consens național.
Guvernatorul a reamintit că una dintre cele mai mari pierderi istorice asociate BNR este tezaurul transferat la Moscova în 1916 și 1917: 91,5 tone de aur fin. El a menționat că transferul s-a făcut într-un context militar nefavorabil, pe baza unui protocol româno-rus care garanta integritatea valorilor, însă puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului în ianuarie 1918.
Totodată, Isărescu a spus că tema tezaurului a intrat pe agenda sa chiar din ziua numirii ca guvernator, la 4 septembrie 1990, când a preluat un dosar cu 166 de documente oficiale (alcătuit în 1922), transmis succesiv între guvernatori, cu un angajament de a continua eforturile de recuperare.
În contextul ultimilor ani, Isărescu a indicat drept reper adoptarea, la 14 martie 2024, de către Parlamentul European, a unei rezoluții privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, iar BNR a urmărit „internaționalizarea” subiectului.
Printre acțiunile menționate:
Memorandumul anunțat ar urma să fie instrumentul prin care BNR propune autorităților o „nouă strategie” de abordare a dosarului, cu accent pe continuitate și sprijin instituțional. Publicația notează că declarațiile au fost transmise de Agerpres.
Recomandate

Amenzile de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci, decise în 2026, pun din nou sub lupă modul în care se formează ROBOR , un indicator care influențează dobânzile la unele credite, după ce BNR avertiza încă din 2022 că „băncile au cam sărit calul”, potrivit Adevărul . În august 2022, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că de „4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul”, acuzând o creștere a indicelui „mult mai mult decât rata de politică monetară”. Declarația a fost făcută la conferința de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației. „De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul, s-a dus în sus, mult mai mult decât rata de politică monetară.” Guvernatorul a pus atunci evoluția pe seama unei „suprareacții” la riscuri economice și geopolitice și a transmis băncilor să urmărească mai atent semnalele BNR, astfel încât ROBOR la 3 luni „cel mai sensibil” să se apropie de rata de politică monetară. Investigația Consiliului Concurenței și sancțiunile din 2026 La câteva luni după declarațiile din 2022, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind posibile încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a ROBOR. Ancheta s-a încheiat în 2026, iar pe 7 iunie 2026 instituția a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), conform materialului citat. „Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.” Ce a reținut autoritatea: schimb de informații și coordonare la cotații Consiliul Concurenței a concluzionat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale despre cotațiile transmise în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilesc cotațiile de referință). Potrivit autorității, în loc să acționeze independent, băncile și-ar fi ajustat cotațiile în funcție de cele ale concurenților, influențând astfel nivelul indicelui folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Instituția susține că are un ansamblu de probe și avertizează că inclusiv variații foarte mici ale ROBOR pot produce efecte financiare semnificative pentru debitori. Pentru detalii despre decizia din 2026, materialul face trimitere la ancheta finalizată cu sancționarea celor zece bănci, publicată tot de Adevărul . [...]

CEC Bank anunță că va contesta în instanță amenda Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , susținând că sancțiunea este „absolut inacceptabilă” și că decizia se bazează pe interpretări eronate ale mecanismelor pieței, potrivit Banking News . Miza depășește cazul punctual: banca invocă un posibil conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR, ceea ce poate complica modul în care este evaluat și reglementat procesul de fixing (stabilire) a indicelui. CEC Bank afirmă că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă” cu cadrul legal și cu regulamentele BNR, inclusiv cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit. Banca respinge „categoric” orice acuzație de manipulare a ROBOR și spune că propriile contribuții la calcul au reflectat „întotdeauna condițiile reale” ale pieței, fără coordonare ilicită cu alți participanți și fără intenția de a influența artificial nivelul ratei. Ce reproșează CEC Bank deciziei Consiliului Concurenței În poziția citată, banca susține că sancționarea celor 10 bănci participante la procesul de fixing este „profund nejustificată”, „lipsită de fundament juridic solid” și construită pe interpretări greșite ale mecanismelor de piață. CEC Bank mai afirmă că transparența nu este opțională pentru băncile participante, ci o cerință legală impusă de BNR și o componentă funcțională a sistemului de fixing. Un element central al mesajului este ideea unui „conflict instituțional” între Consiliul Concurenței și BNR, în condițiile în care BNR este administratorul indicelui și al mecanismului ROBOR, iar metodologia este descrisă ca fiind riguroasă și supervizată de banca centrală. Investigație de durată și precedentul din 2008 CEC Bank arată că investigația Consiliului Concurenței a durat „ani întregi” și că, pe parcurs, instituția a cooperat, a furnizat documentele cerute și explicații detaliate. Cu toate acestea, banca susține că „concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea” operațiunilor sale. În sprijinul poziției sale, CEC Bank invocă și un precedent: în 2008, Consiliul Concurenței ar fi investigat „exact aceeași speță”, în același cadru legal, iar concluzia de atunci ar fi fost că nu au existat indicii de încălcare. Ce urmează: contestarea la Curtea de Apel București și posibil până la instanțe europene Banca spune că va ataca decizia la Curtea de Apel București și, „dacă va fi necesar”, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene. CEC Bank anticipează un proces de durată și afirmă că o instanță independentă va evalua cazul „pe baza probelor reale” și a standardelor juridice aplicabile. Argumentul de impact: risc pentru stabilitatea sectorului și finanțarea economiei CEC Bank califică amenda drept una dintre cele mai severe penalizări prevăzute de legislația concurenței și susține că aplicarea unei sancțiuni „în absența unor probe clare, directe și incontestabile” ar fi arbitrară și ar putea afecta „grav stabilitatea” sectorului bancar, cu efecte asupra finanțării economiei reale. Banca mai afirmă că decizia nu îi va afecta capacitatea de a-și onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri și solicită BNR, Ministerului Finanțelor și altor autorități să analizeze „impactul sistemic” al deciziei, pledând pentru un dialog instituțional deschis. [...]

Exim Banca Românească deschide un nou front juridic împotriva sancțiunilor din dosarul ROBOR , anunțând că va ataca în instanță amenda primită de la Consiliul Concurenței , într-un caz cu potențial impact de reglementare pentru întreg sectorul bancar, potrivit Mediafax . Banca spune că acuzațiile autorității „nu reflectă realitatea” și susține că și-a desfășurat activitatea cu respectarea regulilor impuse de Banca Națională a României (BNR), inclusiv a cadrului aplicabil instituțiilor de credit din România și din Uniunea Europeană. Miza: contestarea în instanță a unei decizii cu efecte pentru piața monetară Exim Banca Românească afirmă că autoritatea de concurență ar fi interpretat greșit modul de funcționare al pieței monetare și rolul BNR în supravegherea acesteia. În plus, banca susține că, pe parcursul investigației, a furnizat Consiliului Concurenței „un volum consistent de date, analize și explicații tehnice” care, în opinia sa, ar demonstra conformitatea conduitei. „Exim Banca Românească consideră că anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieței monetare și astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat și al supravegherii exercitate de banca centrală”, spun oficialii băncii. Instituția, controlată de statul român, precizează că va contesta decizia după comunicarea motivării de către Consiliul Concurenței. Amenzi mari și o reacție în lanț în sistemul bancar În acest caz, Exim Banca Românească a fost sancționată cu 96,49 milioane de lei , iar banca anunță că va folosi „toate căile legale disponibile” pentru a-și susține poziția. Dosarul are o dimensiune sistemică: Consiliul Concurenței a anunțat amenzi totale de aproximativ 710 milioane de euro (aprox. 3,55 miliarde lei) pentru zece bănci, la finalul unei investigații derulate pe parcursul mai multor ani. Autoritatea susține că băncile ar fi încălcat regulile concurenței în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, influențând modul de calcul. Pe lângă Exim Banca Românească, au anunțat că vor ataca în instanță decizia și Banca Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank , conform informațiilor din articol. „Exim Banca Românească va contesta decizia în instanță și va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale, cu convingerea că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor sale”, au transmis reprezentanții băncii. [...]

ING Bank contestă amenda de 405,91 milioane lei, iar disputa cu Consiliul Concurenței mută presiunea în instanță și pe criteriile de probă ale anchetei ROBOR , potrivit Economedia . Banca susține că sancțiunea și concluziile investigației ar porni de la „o înțelegere eronată” a modului de funcționare a pieței monetare interbancare și anunță că va folosi „toate căile legale” pentru a contesta decizia. În reacția transmisă după comunicarea publică a autorității din 7 iunie 2026, ING Bank România respinge „categoric” concluziile și sancțiunile, pe care le consideră „profund neîntemeiate”. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea reglementărilor și a normelor aplicabile, „în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României”, și că mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”. Miza: sancțiuni record și un precedent de reglementare pentru piața bancară Cazul face parte dintr-o investigație mai amplă în care Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei), pentru încălcarea normelor de concurență – Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Autoritatea acuză băncile de coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și, potrivit autorității, a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare din mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, în contextul constatării încălcării TFUE. Reacții similare în sistem: contestații anunțate de mai multe bănci Pe lângă ING, mai multe instituții de credit au indicat că vor contesta decizia în instanță, invocând lipsa unei înțelegeri între bănci sau nefundamentarea concluziilor. În material sunt menționate, între altele, poziții similare din partea Băncii Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank România. Pentru piață, următorul pas relevant este comunicarea „deciziei motivate”, după care băncile își pot construi formal apărarea în instanță. În lipsa acestei motivări, nu sunt încă publice toate elementele de probă și raționamentul complet al autorității, ceea ce limitează evaluarea externă a solidității cazului. [...]

BCR anunță că va contesta amenda de 577,36 milioane lei și reclamă o problemă de „predictibilitate și consecvență” în practica Consiliului Concurenței , după ce autoritatea a sancționat 10 bănci pentru presupuse încălcări ale regulilor de concurență legate de ROBOR, potrivit Profit . Consiliul Concurenței a comunicat la 7 iunie 2026 amenzi totale de 3,73 miliarde lei, invocând o pretinsă coordonare a comportamentului prin schimb de informații „confidențiale și strategice”, în special despre preț, privind nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. BCR spune însă că, la momentul reacției, nu primise decizia finală motivată, ci doar comunicarea publică. În poziția transmisă, banca respinge concluziile autorității și susține că schimbarea de abordare este „surprinzătoare”, în condițiile în care Consiliul Concurenței ar fi analizat anterior stabilirea indicilor ROBID/ROBOR și ar fi închis o investigație în 2013 fără să constate încălcări ale normelor de concurență. BCR afirmă că această diferență de tratament ridică probleme de predictibilitate și consecvență administrativă. Miza de reglementare: cum se apără băncile pe tema ROBOR BCR argumentează că mecanismul ROBOR este „cunoscut, accesibil și transparent”, desfășurat într-un cadru sectorial supravegheat de Banca Națională a României și guvernat de reguli aplicabile pieței monetare interbancare emise de banca centrală. În acest context, banca afirmă că orice acuzație privind schimburi de informații confidențiale trebuie analizată strict în raport cu procedura de fixing, informațiile efectiv disponibile în piață și obligațiile aplicabile participanților. Banca mai susține că referirile generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot înlocui analiza concretă a cadrului normativ și instituțional din România și cere ca eventualele comparații internaționale să fie relevante și aplicabile pieței locale. Ce urmează: contestarea în instanță, după comunicarea deciziei motivate BCR spune că va contesta decizia „în condițiile legii” după ce îi va fi comunicată și că va folosi toate mijloacele procedurale disponibile pentru a-și apăra poziția și reputația, inclusiv la nivel internațional. În paralel, banca afirmă că va continua să informeze piața despre evoluții, în limitele obligațiilor legale de raportare. Amenzile anunțate de Consiliul Concurenței (selectiv, conform listei publicate) În material este redată lista amenzilor comunicate public pentru băncile vizate: Banca Transilvania : 875,74 milioane lei BCR: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România, preluată): 85,03 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei În același material sunt prezentate reacții similare de contestare din partea altor bănci, inclusiv Banca Transilvania, BRD și UniCredit, care indică faptul că disputa se mută în instanță după comunicarea motivării oficiale a deciziei. Pentru piață, următorul reper practic este tocmai publicarea și transmiterea deciziilor motivate, care va determina calendarul și conținutul contestațiilor. [...]

ING Bank anunță că va contesta în instanță amenda din dosarul ROBOR , după ce Consiliul Concurenței a comunicat public, pe 7 iunie 2026, sancțiunile aplicate băncilor participante la procesul de fixing, potrivit Profit . Miza imediată este una de reglementare: decizia autorității de concurență deschide un front de litigii cu potențial de durată, în timp ce băncile susțin că mecanismul ROBOR funcționează într-un cadru strict reglementat și supravegheat de BNR. ING Bank România spune că „respinge categoric” concluziile și sancțiunile dispuse, pe care le consideră „profund neîntemeiate” și bazate pe „o înțelegere eronată” a pieței monetare interbancare. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat „cu respectarea reglementărilor legale” și a normelor aplicabile, într-un cadru „reglementat și supravegheat” de Banca Națională a României, iar mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank România va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață.” Reacție în lanț: mai multe bănci anunță contestarea sancțiunilor În același context, și alte instituții de credit vizate de decizia Consiliului Concurenței au transmis poziții publice dure și intenția de a ataca sancțiunile în instanță. Raiffeisen Bank afirmă că investigația „nu a relevat nicio dovadă” privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR și că va contesta decizia în instanță. CEC Bank își exprimă „dezacordul total” față de sancționarea celor 10 bănci participante la fixing, respinge acuzațiile de manipulare și susține că transparența este o cerință legală, nu o opțiune. Banca de stat arată că va contesta decizia la Curtea de Apel București și, dacă va fi necesar, până la „ultimul grad de jurisdicție disponibil”, inclusiv prin luarea în considerare a instanțelor europene. În articol este menționat că CEC Bank a fost amendată cu 332,98 milioane de lei. BCR precizează că, la momentul reacției, nu primise decizia finală motivată, dar respinge concluziile ca neîntemeiate „în fapt și în drept”. Banca indică faptul că autoritatea a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR și, în urma investigației închise în 2013, ar fi constatat inexistența unei încălcări. În articol este menționat că amenda indicată pentru BCR este de 577,36 milioane lei, iar valoarea totală a amenzilor anunțate pentru cele 10 bănci este de 3,73 miliarde lei. Banca Transilvania arată că nu primise comunicarea oficială scrisă a deciziei la momentul publicării informației și anunță că va iniția demersuri de contestare după confirmarea oficială și motivarea acesteia. În articol este menționată o amendă de 875,74 milioane lei (în nume propriu) și una de 85,03 milioane lei aferentă OTP Bank România. UniCredit Bank, pentru care este menționată o amendă de 431,03 milioane de lei, califică decizia drept „injustă” și anunță contestarea în instanță. Ce urmează: litigiile depind de „decizia motivată” Un element comun în pozițiile băncilor este trimiterea la etapa procedurală următoare: comunicarea deciziei motivate a Consiliului Concurenței. Abia după această comunicare, instituțiile vizate spun că își vor formula în mod complet apărările și vor declanșa contestarea pe cale judiciară. În paralel, Profit notează că, după amenzile pe tema ROBOR, ar urma să înceapă procese ale clienților cu credite, într-un material separat: Profit . [...]