Știri
Știri din categoria Bănci

BNR pregătește un memorandum către autorități pentru o strategie „imună la ciclurile electorale” privind recuperarea tezaurului de la Moscova, potrivit G4Media. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că demersul ar urma să fie înaintat după „epuizarea crizei politice” și că miza este obținerea unui sprijin instituțional și social care să asigure continuitate, indiferent de schimbările politice.
În intervenția sa la o dezbatere dedicată tezaurului BNR evacuat la Moscova, Isărescu a argumentat că eforturile de recuperare au nevoie de un cadru care să nu fie afectat de „calculele politice pe termen scurt”, pentru a permite formarea unui consens național.
Guvernatorul a reamintit că una dintre cele mai mari pierderi istorice asociate BNR este tezaurul transferat la Moscova în 1916 și 1917: 91,5 tone de aur fin. El a menționat că transferul s-a făcut într-un context militar nefavorabil, pe baza unui protocol româno-rus care garanta integritatea valorilor, însă puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului în ianuarie 1918.
Totodată, Isărescu a spus că tema tezaurului a intrat pe agenda sa chiar din ziua numirii ca guvernator, la 4 septembrie 1990, când a preluat un dosar cu 166 de documente oficiale (alcătuit în 1922), transmis succesiv între guvernatori, cu un angajament de a continua eforturile de recuperare.
În contextul ultimilor ani, Isărescu a indicat drept reper adoptarea, la 14 martie 2024, de către Parlamentul European, a unei rezoluții privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, iar BNR a urmărit „internaționalizarea” subiectului.
Printre acțiunile menționate:
Memorandumul anunțat ar urma să fie instrumentul prin care BNR propune autorităților o „nouă strategie” de abordare a dosarului, cu accent pe continuitate și sprijin instituțional. Publicația notează că declarațiile au fost transmise de Agerpres.
Recomandate

BNR scoate la vânzare o bancnotă de 100 de lei la 240 de lei , într-o emisiune numismatică ce mizează pe cererea de colecție și pe disponibilitatea publicului de a plăti un preț semnificativ peste valoarea nominală, potrivit Antena 3 . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând din 14 septembrie, o bancnotă aniversară pentru colecționare, imprimată pe suport de polimer, cu tema „ Eugeniu Carada , întemeietorul Băncii Naționale a României – 190 de ani de la naștere”. Bancnota are dimensiuni identice cu cele ale bancnotei de circulație de 100 de lei și este realizată în tehnică mixtă (ofset și imprimare în relief), incluzând și o fereastră transparentă complexă, cu elemente de securitate. Preț și disponibilitate: cât costă și de unde se cumpără BNR a stabilit următoarele prețuri de vânzare (cu TVA inclus și materialele aferente): bancnota aniversară de 100 de lei: 240 de lei (include pliantul de prezentare); coala specială cu patru bancnote aniversare: 840 de lei (include certificatul de autenticitate). Vânzarea va începe din 15 septembrie 2026 și se va face prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș . Tiraj limitat și statut: bancnotă de colecție, dar cu putere circulatorie Tirajul aprobat este de 16.000 de bancnote aniversare și 1.000 de coli speciale (fiecare cu câte patru bancnote). Bancnotele sunt introduse în pliante de prezentare (în română, engleză și franceză), iar colile speciale sunt însoțite de certificat de autenticitate, ambele fiind livrate într-un plic personalizat. BNR precizează că aceste bancnote aniversare „au putere circulatorie pe teritoriul României”, deși sunt emise pentru colecționare și sunt vândute la un preț mult peste valoarea nominală. [...]

BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]

Rezervele valutare ale BNR au scăzut în iunie, pe fondul unor ieșiri mai mari decât intrările , ceea ce menține în prim-plan nevoia de finanțare externă și calendarul plăților de datorie publică din lunile următoare, potrivit Ziarul Financiar . La 30 iunie 2026, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au ajuns la 63,4 miliarde de euro, în scădere de la 64 miliarde de euro la final de mai. În același timp, rezervele internaționale totale (valute plus aur) s-au redus la 75,2 miliarde de euro, de la 77 miliarde de euro în luna precedentă. Ce a împins în jos rezervele în iunie În cursul lunii, intrările în conturile BNR au totalizat 4,02 miliarde de euro. Suma a inclus: modificarea rezervelor minime obligatorii (RMO) în valută ale băncilor; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; o tranșă de aproximativ 2,25 miliarde de euro din împrumutul acordat de Comisia Europeană în cadrul PNRR . În paralel, ieșirile au fost de 4,58 miliarde de euro, reprezentând în principal: modificarea RMO; plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută. Aurul a rămas constant, dar evaluarea depinde de preț Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, fiind evaluată la 11,7 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie. În acest tablou, scăderea rezervelor internaționale totale a venit din componenta valutară, nu din cantitatea de aur. Ce urmează: plăți programate în iulie BNR indică faptul că în luna iulie sunt programate plăți în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, de aproximativ 697 milioane de euro (aprox. 3,65 miliarde lei). Acest calendar rămâne relevant pentru dinamica rezervelor, în măsura în care nu este compensat de intrări noi în valută. [...]

Banca Transilvania extinde stimulentele pentru digitalizarea relației cu IMM-urile , oferind 24 de luni de gratuitate la o serie de servicii pentru firmele care își deschid contul de business prin aplicația BT Go , potrivit Banca Transilvania . Miza operațională este reducerea costurilor și a timpului de onboarding pentru companii, cu deschidere de cont complet digitală. Oferta se adresează companiilor noi în relația cu BT, IMM-urilor și microcompaniilor, indiferent dacă sunt nou înființate sau deja mature și indiferent de domeniul de activitate. Condiția este ca deschiderea contului să fie făcută în BT Go până la finalul acestui an. Ce include gratuitatea pe 24 de luni Pentru firmele eligibile, banca menționează 24 de luni fără costuri pentru o serie de servicii, între care: plăți; conturi; carduri; încasări nelimitate în rețeaua BT și în relația cu alte bănci; depuneri de numerar; „alte servicii” (fără detaliere completă în material). Detaliile comerciale ale pachetului sunt prezentate de bancă la pagina dedicată „acestei oferte”, disponibilă aici . Onboarding 100% digital: cont deschis în medie în 15 minute Deschiderea contului se face integral din aplicația BT Go , fără deplasare la bancă și pe baza cărții de identitate. Banca indică un timp mediu de parcurgere a pașilor de aproximativ 15 minute, cu un minim raportat de 6 minute, iar fluxul este disponibil non-stop (24/7). După deschiderea contului, aplicația include atât funcționalități de banking (plăți, schimb valutar, card, POS), cât și instrumente de administrare financiară, precum extrase în mai multe formate și emitere de facturi. Context: adopție ridicată în rândul clienților BT BT afirmă că peste 600.000 de companii își gestionează relația cu banca prin BT Go, iar aplicația ar fi folosită de 90% dintre firmele care lucrează cu banca. În plus, banca indică un rating de 4,7 în App Store și 4,8 în Google Play, precum și un NPS (indicator de satisfacție) de 82,6 din 100 pentru procesul de deschidere a contului. „Propunerea de 24 de luni gratuite pentru plăți și încasări arată încrederea noastră în posibilitățile BT Go de a servi antreprenorii și business-urile acestora.” — Tiberiu Moisă , Director General Adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania (profil: LinkedIn ) Din perspectiva firmelor, oferta reduce costul inițial al operațiunilor bancare și mută interacțiunea cu banca în zona de autoservire digitală, într-un interval de timp scurt, ceea ce poate conta în special pentru microcompanii și IMM-uri la început de drum. [...]

Autoritățile ungare au deschis o anchetă penală la Eximbank, banca de stat pentru comerț internațional și investiții străine, într-un demers care poate avea efecte directe asupra guvernanței și controlului utilizării banilor publici în finanțări externe, potrivit HotNews , care citează Reuters. Poliția din Ungaria a anunțat că investighează patru cazuri legate de Eximbank, sub suspiciunea de abuz în serviciu și gestionare defectuoasă. Printre acestea se află și un împrumut de 1 miliard de euro acordat Macedoniei de Nord. Ancheta a fost declanșată după o plângere depusă luna trecută de Ministerul Economiei, în urma unui audit al băncii. Anchetatorii au preluat luni mii de pagini de documente interne ale Ministerului Economiei pentru a sprijini investigația, conform unui comunicat al poliției. Ce tranzacții sunt în vizor și ce a invocat guvernul Magyar În iulie, Ministerul Economiei a trimis poliției patru cazuri, inclusiv împrumutul către Macedonia de Nord, care ar fi avut o dobândă de 3,25% și o garanție integrală din partea statului. Premierul Peter Magyar a spus luna trecută că împrumutul ar fi putut deturna fonduri destinate sprijinirii companiilor ungare, pentru a consolida poziția unui aliat politic străin al lui Viktor Orban și pentru a aduce beneficii unor companii apropiate de fostul guvern. Un alt caz menționat de Magyar vizează un proiect de infrastructură din Africa, pentru care Eximbank și Banca de Dezvoltare a Ungariei ar fi oferit o garanție de finanțare de 126 de miliarde de forinți (398 de milioane de dolari, aprox. 1,8 miliarde lei). Context politic și reacții Ancheta se înscrie în agenda guvernului condus de Peter Magyar de a investiga presupuse acte de corupție din perioada administrației anterioare a lui Viktor Orban, care a negat acuzațiile, potrivit relatării Reuters. Eximbank a fost coordonată de Ministerul Afacerilor Externe până când responsabilitatea a fost transferată Ministerului Economiei în iunie 2022. Banca nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, conform aceleiași surse. Notă de context: Eximbank din Ungaria nu are legătură cu banca omonimă din România, care și-a schimbat numele în Exim Banca Românească în 2022. [...]

Profitul net al băncilor a rămas la aproape 7,4 mld. lei în S1/2026 , un nivel comparabil cu cel din prima jumătate a lui 2025, în pofida recesiunii și a unui ritm mai lent al creditării, potrivit Ziarul Financiar , pe baza datelor BNR. Sistemul bancar românesc, format din 29 de bănci, a continuat să livreze rezultate solide într-un context descris ca „complicat” din punct de vedere economic, social și politic. Publicația notează că, dacă performanța se menține și în semestrul al doilea, profitul pe întreg anul ar putea urca din nou spre 15 mld. lei. De ce contează: profitabilitate ridicată, dar cu semne de temperare În spatele profitului, principala sursă de câștig rămân dobânzile încasate la credite. Totuși, indicatorii de rentabilitate au coborât ușor față de anul trecut: la final de iunie 2026, rentabilitatea activelor (ROA) era de 1,5%, iar rentabilitatea capitalului (ROE) de 15,5%. Context macro: recesiune și creditare „cu frâna trasă” Pe partea de economie reală, articolul indică o combinație de factori care, în mod normal, ar pune presiune pe sectorul bancar: economia a intrat în recesiune , cu PIB în scădere în S1/2026 cu 0,8% an/an (serie brută), în tandem cu ajustarea fiscală; creditarea sectorului privat a avansat cu circa 7%, sub ritmul din S1/2025; inflația a început să scadă mai vizibil abia din iunie, după ce a stat aproape un an în jurul a 10%. În acest tablou, menținerea profitului la un nivel apropiat de cel din 2025 sugerează că băncile au reușit să-și păstreze marjele și volumul de venituri, chiar dacă dinamica împrumuturilor s-a temperat. [...]