Știri
Știri din categoria Curs BNR
Deprecierea leului peste 5,34 lei/euro ridică miza pentru costurile de finanțare și prețuri, într-un moment în care piața așteaptă verdictul S&P Global privind ratingul României, potrivit HotNews.
Pe piața interbancară, euro a trecut vineri dimineață de 5,34 lei, într-o sesiune de depreciere a monedei naționale, cu câteva ore înainte ca S&P Global să anunțe dacă menține România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează.
În acest context, BNR ar putea interveni pentru a atenua mișcarea, după ce rezerva valutară a scăzut luna trecută cu 4,8 miliarde de euro. Banca centrală nu comentează intervențiile, dar operează în regim de „flotare controlată”, care permite intervenții când volatilitatea este ridicată — iar volatilitatea, prin definiție, complică planificarea cheltuielilor și veniturilor, pentru că face cursul mai greu de anticipat.
„Ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat la Digi24 Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Același oficial a explicat că deciziile BNR influențează lichiditatea din piață, cu efecte posibile asupra finanțării economiei și chiar a bugetului.
HotNews arată că trecerea de la 5,27 lei la 5,34 lei înseamnă un plus de 7 bani pe euro, adică aproximativ 1,33%. Totodată, publicația precizează că valoarea de 5,34 lei este din piața interbancară, în timp ce cursul BNR de joi, 1 octombrie, a fost de 5,2777 lei; raportat la acesta, creșterea este de aproximativ 1,18%. Cursul efectiv la bănci sau case de schimb poate diferi.
Efectele imediate, la nivel de gospodărie, depind de structura veniturilor și plăților:
La nivel macroeconomic, un leu mai slab tinde să împingă în sus costurile în lei pentru importuri (dacă prețurile în euro rămân aceleași), iar firmele pot fie să absoarbă diferența, fie să o transfere treptat în prețuri. În același timp, datoriile în euro devin mai costisitoare pentru companii și pentru stat dacă sunt plătite din venituri în lei.
Exportatorii pot încasa mai mulți lei pentru euro primiți, însă avantajul se reduce dacă producția depinde de materiale importate.
Publicația subliniază că o depreciere de 1,33% nu înseamnă o scumpire automată și imediată a tuturor prețurilor cu 1,33%: efectul depinde de cât timp rămâne cursul la acest nivel. Dacă mișcarea persistă sau continuă, presiunea asupra bugetelor se acumulează.
Recomandate
Leul a rămas sub presiune, cu euro aproape de 5,28 lei, chiar în ziua votului de învestire a Guvernului , iar cotațiile din piața interbancară indică o stabilizare la maxime istorice recente, potrivit Economica . Pe piața interbancară, euro a evoluat în ultimele ore într-un interval strâns, între 5,2772 lei și 5,2792 lei, foarte aproape de nivelul de referință anunțat de Banca Națională a României (BNR) marți, 29 septembrie: 5,2780 lei/euro. Cu o săptămână înainte, pe 23 septembrie, cursul de referință urcase la 5,2788 lei/euro, cel mai ridicat nivel din istorie pentru euro față de leu. Semnalul pentru economie: euro rămâne „lipit” de maxime Din perspectiva companiilor și a consumatorilor, menținerea euro peste 5,27 lei pentru mai multe ședințe consecutive înseamnă costuri mai mari pentru importuri și pentru plățile denominate în euro (chirii, rate, contracte comerciale), chiar dacă mișcările zilnice sunt mici. BNR a consemnat marți a cincea ședință consecutivă cu euro peste 5,27 lei, conform datelor publicate pe site-ul instituției. Economica amintește că, în urmă cu două săptămâni, euro staționa în jurul nivelului de 5,26 lei, aproape de precedentul maxim istoric din 6 mai 2026 (5,2688 lei/euro), atins într-un context de criză politică, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan . Cum a evoluat cursul BNR în ultimele 12 ședințe Cotațiile de referință prezentate în material arată o urcare și apoi o menținere la niveluri ridicate: 29 septembrie 2026 – 5,2786 lei/euro 28 septembrie 2026 – 5,2786 lei/euro 25 septembrie 2026 – 5,2718 lei/euro 24 septembrie 2026 – 5,2770 lei/euro 23 septembrie 2026 – 5,2788 lei/euro 22 septembrie 2026 – 5,2647 lei/euro 21 septembrie 2026 – 5,2649 lei/euro 18 septembrie 2026 – 5,2644 lei/euro 17 septembrie 2026 – 5,2601 lei/euro 16 septembrie 2026 – 5,2637 lei/euro 15 septembrie 2026 – 5,2637 lei/euro 14 septembrie 2026 – 5,2567 lei/euro În material se mai arată că 15 septembrie a fost prima zi, după patru luni, în care euro a trecut pragul de 5,26 lei la cursul de referință. Context de piață: BVB a închis pe scădere În aceeași zi, Bursa de Valori București a închis în scădere, cu tranzacții de 117,9 milioane de lei (22,3 milioane de euro), potrivit Agerpres. Indicele BET a coborât cu 0,61%, până la 30.829,30 puncte, iar cele mai lichide acțiuni au fost Banca Transilvania (24,7 milioane de lei), OMV Petrom (19,7 milioane de lei) și Romgaz (11,3 milioane de lei). Pentru curs, semnalul imediat rămâne că piața interbancară nu s-a îndepărtat de nivelurile record recente, în pofida evenimentului politic al zilei, iar referința BNR rămâne reperul principal pentru următoarele ședințe. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
Consiliul Concurenței impune băncilor un termen de 60 de zile pentru schimbarea mecanismului ROBOR , o cerință care poate modifica funcționarea pieței interbancare și adaugă incertitudine operațională în interiorul instituțiilor de credit, potrivit Profit . Miza este una de reglementare și de funcționare a pieței: după investigația privind cotațiile ROBOR, băncile din panelul ROBOR trebuie să vină cu propuneri pentru „un nou plan” privind modul în care sunt făcute cotațiile, în termen de 60 de zile. Publicația notează că decizia „generează incertitudini” în rândul băncilor, inclusiv pentru că acestea nu ar înțelege exact ce li se cere să modifice. Ce le cere Consiliul Concurenței băncilor Dincolo de sancțiunile aplicate în anchetă, cerințele descrise în material vizează două direcții: revizuirea modului de stabilire a cotațiilor ROBOR , printr-un plan nou propus de bănci în 60 de zile; limitarea publicării de prognoze de către economiștii băncilor , pe motiv că astfel de estimări ar transmite semnale în piață. Context: decizii motivate și sancțiuni totale de 3,7 miliarde lei Consiliul Concurenței a transmis băncilor deciziile motivate privind sancțiunile rezultate din investigația ROBOR, care însumează 3,7 miliarde de lei , conform informațiilor citate de Profit . În acest stadiu, articolul nu detaliază ce formă ar urma să ia noul mecanism de cotație și nici cum ar fi implementată, în practică, restricția privind prognozele economiștilor. Ce este cert, din informațiile disponibile, este termenul de 60 de zile pentru propuneri și intenția autorității de a reduce semnalele publice care pot influența piața. [...]
Croații de la Enna Solar caută finanțare BERD pentru un proiect solar hibrid la Mihăilești , o mișcare care poate accelera intrarea în operare a unei capacități noi de producție și stocare de energie în România. Potrivit Profit , investiția este prima majoră a grupului croat Enna în afara țării de origine, iar finanțarea vizată ar urma să vină de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Proiectul este descris ca un „solar hibrid” de 87,5 MW/140 MWh la Mihăilești, ceea ce indică o combinație între producția fotovoltaică și stocarea energiei în baterii (MWh – capacitatea de stocare). Compania care dezvoltă proiectul este PVP Cepheus SRL , deținută de Enna Solar. Ce finanțare analizează BERD și care este calendarul BERD analizează acordarea unui împrumut senior (credit cu prioritate la rambursare față de alte datorii) către compania de proiect, însă valoarea împrumutului nu este precizată în informațiile disponibile. Decizia de finanțare ar urma să intre în etapa de aprobare: board-ul BERD va anunța luna viitoare dacă aprobă creditul, conform datelor citate. De ce contează pentru piața locală Dincolo de faptul că este prima investiție majoră externă a grupului Enna, demersul de finanțare la BERD este relevant pentru piața românească prin potențialul de a susține implementarea unui proiect care adaugă atât capacitate de producție , cât și stocare , într-un moment în care integrarea surselor regenerabile pune presiune pe flexibilitatea sistemului energetic. În acest stadiu, informațiile publice se limitează la parametrii proiectului și la faptul că finanțarea este în analiză; nu sunt menționate în material valoarea investiției, termenele de execuție sau data estimată de punere în funcțiune. [...]
România mizează pe gaze proprii și pe rolul de coridor regional , iar discuțiile cu SUA pe energie nu vizează cumpărarea de gaze pentru consum intern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , relatate de Profit . Bolojan a respins informațiile potrivit cărora Guvernul ar fi fost „dat jos” la intervenția Statelor Unite din cauza opoziției față de achiziționarea de gaz lichefiat (LNG) dintr-o sursă americană. El a spus că România are un parteneriat cu SUA inclusiv pe energie, iar pe componenta de gaze acesta ar viza, în principal, transportul pe teritoriul național către alte zone din Europa de Est , nu importuri pentru necesarul intern. În același context, premierul a afirmat că România își asigură 80% din resurse din producția proprie și că „de la anul” țara își va dubla capacitatea , aspect cunoscut și acceptat de partenerii americani, conform aceleiași surse. Declarațiile vin pe fondul unor speculații politice legate de relația cu administrația americană și de posibile presiuni comerciale în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul Guvernului indică o linie de politică energetică axată pe creșterea producției interne și pe valorificarea infrastructurii de transport ca avantaj regional, cu implicații directe pentru operatorii din sector și pentru fluxurile de gaze din Europa de Est. [...]
