Știri
Știri din categoria Curs BNR
Euro a urcat la un nou maxim istoric, 5,3527 lei, ceea ce pune presiune directă pe costurile companiilor și populației cu plăți în valută, de la importuri la rate și chirii denominate în euro, potrivit Profit, care citează cursul de referință anunțat marți de BNR.
Cursul oficial a ajuns la 5,3527 lei pentru 1 euro, în creștere de la 5,3306 lei înregistrat luni. Publicația notează că precedentul record fusese atins vineri, 2 octombrie, când euro urcase la 5,3447 lei.
Pe lângă euro, BNR a publicat și următoarele niveluri pentru valutele principale:
Un euro mai scump se transmite, în general, în costuri mai mari pentru bunurile și serviciile cu componentă de import și pentru obligațiile de plată legate de euro. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese care sunt factorii care au dus la această mișcare a cursului, însă noul record ridică miza pentru companiile expuse la valută și pentru debitorii cu plăți în euro.
Recomandate
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
Deprecierea leului peste 5,34 lei/euro ridică miza pentru costurile de finanțare și prețuri , într-un moment în care piața așteaptă verdictul S&P Global privind ratingul României, potrivit HotNews . Pe piața interbancară, euro a trecut vineri dimineață de 5,34 lei, într-o sesiune de depreciere a monedei naționale, cu câteva ore înainte ca S&P Global să anunțe dacă menține România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează. În acest context, BNR ar putea interveni pentru a atenua mișcarea, după ce rezerva valutară a scăzut luna trecută cu 4,8 miliarde de euro. Banca centrală nu comentează intervențiile, dar operează în regim de „flotare controlată”, care permite intervenții când volatilitatea este ridicată — iar volatilitatea, prin definiție, complică planificarea cheltuielilor și veniturilor, pentru că face cursul mai greu de anticipat. „Ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat la Digi24 Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR. Același oficial a explicat că deciziile BNR influențează lichiditatea din piață, cu efecte posibile asupra finanțării economiei și chiar a bugetului. Ce înseamnă practic euro la 5,34 lei HotNews arată că trecerea de la 5,27 lei la 5,34 lei înseamnă un plus de 7 bani pe euro, adică aproximativ 1,33%. Totodată, publicația precizează că valoarea de 5,34 lei este din piața interbancară, în timp ce cursul BNR de joi, 1 octombrie, a fost de 5,2777 lei; raportat la acesta, creșterea este de aproximativ 1,18%. Cursul efectiv la bănci sau case de schimb poate diferi. Efectele imediate, la nivel de gospodărie, depind de structura veniturilor și plăților: dacă ai salariul în lei și plăți în euro, pierzi putere de cumpărare pentru acele plăți; dacă ai venituri sau economii în euro, acestea valorează mai mult în lei; o rată stabilită în lei nu crește automat doar din cauza cursului. De ce contează pentru companii și stat La nivel macroeconomic, un leu mai slab tinde să împingă în sus costurile în lei pentru importuri (dacă prețurile în euro rămân aceleași), iar firmele pot fie să absoarbă diferența, fie să o transfere treptat în prețuri. În același timp, datoriile în euro devin mai costisitoare pentru companii și pentru stat dacă sunt plătite din venituri în lei. Exportatorii pot încasa mai mulți lei pentru euro primiți, însă avantajul se reduce dacă producția depinde de materiale importate. Publicația subliniază că o depreciere de 1,33% nu înseamnă o scumpire automată și imediată a tuturor prețurilor cu 1,33%: efectul depinde de cât timp rămâne cursul la acest nivel. Dacă mișcarea persistă sau continuă, presiunea asupra bugetelor se acumulează. [...]
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
Leul a rămas sub presiune, cu euro aproape de 5,28 lei, chiar în ziua votului de învestire a Guvernului , iar cotațiile din piața interbancară indică o stabilizare la maxime istorice recente, potrivit Economica . Pe piața interbancară, euro a evoluat în ultimele ore într-un interval strâns, între 5,2772 lei și 5,2792 lei, foarte aproape de nivelul de referință anunțat de Banca Națională a României (BNR) marți, 29 septembrie: 5,2780 lei/euro. Cu o săptămână înainte, pe 23 septembrie, cursul de referință urcase la 5,2788 lei/euro, cel mai ridicat nivel din istorie pentru euro față de leu. Semnalul pentru economie: euro rămâne „lipit” de maxime Din perspectiva companiilor și a consumatorilor, menținerea euro peste 5,27 lei pentru mai multe ședințe consecutive înseamnă costuri mai mari pentru importuri și pentru plățile denominate în euro (chirii, rate, contracte comerciale), chiar dacă mișcările zilnice sunt mici. BNR a consemnat marți a cincea ședință consecutivă cu euro peste 5,27 lei, conform datelor publicate pe site-ul instituției. Economica amintește că, în urmă cu două săptămâni, euro staționa în jurul nivelului de 5,26 lei, aproape de precedentul maxim istoric din 6 mai 2026 (5,2688 lei/euro), atins într-un context de criză politică, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan . Cum a evoluat cursul BNR în ultimele 12 ședințe Cotațiile de referință prezentate în material arată o urcare și apoi o menținere la niveluri ridicate: 29 septembrie 2026 – 5,2786 lei/euro 28 septembrie 2026 – 5,2786 lei/euro 25 septembrie 2026 – 5,2718 lei/euro 24 septembrie 2026 – 5,2770 lei/euro 23 septembrie 2026 – 5,2788 lei/euro 22 septembrie 2026 – 5,2647 lei/euro 21 septembrie 2026 – 5,2649 lei/euro 18 septembrie 2026 – 5,2644 lei/euro 17 septembrie 2026 – 5,2601 lei/euro 16 septembrie 2026 – 5,2637 lei/euro 15 septembrie 2026 – 5,2637 lei/euro 14 septembrie 2026 – 5,2567 lei/euro În material se mai arată că 15 septembrie a fost prima zi, după patru luni, în care euro a trecut pragul de 5,26 lei la cursul de referință. Context de piață: BVB a închis pe scădere În aceeași zi, Bursa de Valori București a închis în scădere, cu tranzacții de 117,9 milioane de lei (22,3 milioane de euro), potrivit Agerpres. Indicele BET a coborât cu 0,61%, până la 30.829,30 puncte, iar cele mai lichide acțiuni au fost Banca Transilvania (24,7 milioane de lei), OMV Petrom (19,7 milioane de lei) și Romgaz (11,3 milioane de lei). Pentru curs, semnalul imediat rămâne că piața interbancară nu s-a îndepărtat de nivelurile record recente, în pofida evenimentului politic al zilei, iar referința BNR rămâne reperul principal pentru următoarele ședințe. [...]
CFA România anticipează o depreciere treptată a leului, cu euro la 5,40–5,50 lei la final de 2027 , ceea ce ridică miza pentru companiile și populația cu costuri în valută, potrivit HotNews . Luni, la ora 12:00, pe piața interbancară un euro se tranzacționa la 5,3285 lei. În acest context, Adrian Codirlașu , președintele CFA România, a spus la lansarea raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook” că așteptările organizației sunt „undeva la 5,4–5,5 lei pentru un euro pe finalul anului viitor”, cu „riscul ca euro să fie puțin mai mare în final decât proiecția”. De ce contează: pragurile depășite tind să devină noul minim Mesajul central al CFA România este că, odată depășite, nivelurile de curs nu mai sunt recuperate ușor. Codirlașu a respins explicit scenariul revenirii la 5 lei/euro: „Nu! În momentul în care euro a depășit un anumit nivel, s-a consolidat acolo sau s-a dus mai departe în sus”. În interpretarea CFA România, această dinamică sugerează că ajustarea cursului rămâne, structural, în sensul deprecierii leului, chiar dacă mișcările pot fi administrate astfel încât să evite șocuri bruște. Ce stă în spatele scenariului: inflație, „deficite gemene” și rolul BNR CFA România indică drept argumente principale diferențialul de inflație față de zona euro și „deficitele gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), ambele încă mari. În același timp, politica BNR de volatilitate scăzută ar urma să mențină o ajustare treptată, „fără salturi”, în logica prezentată în articol. Codirlașu a mai spus că, după o perioadă în care cursul a fost folosit ca ancoră antiinflaționistă, „de anul trecut a început o anumită depreciere” de circa 15 bani, echivalentul a 2–3% pe an, iar ipoteza CFA este că această depreciere anuală va continua. Cifrele din raport și semnalul din sondajul intern Raportul CFA România indică pentru finalul lui 2027 un interval EUR/RON de 5,40–5,50. Pornind de la 5,278 (cursul BCE din 24 septembrie, citat în material), aceasta ar însemna o depreciere nominală suplimentară de 2,3%–4,2%. Sondajul intern al CFA România este în aceeași direcție: în august, membrii organizației se așteptau la un curs de 5,36 peste 12 luni, iar 90% dintre respondenți anticipau o depreciere suplimentară. Context: cum s-a mișcat leul în 2026 În 2026, leul a pierdut 3,6% față de euro de la finalul lui 2025, iar „aproape toată mișcarea” s-a produs într-o singură săptămână (30 aprilie–7 mai), perioadă care a coincis cu căderea coaliției de guvernare. Cursul a depășit astfel intervalul de 5,15–5,20 prognozat anterior de CFA pentru 2026, iar autorii au recunoscut că scenariul advers s-a materializat parțial. Raportul menționat în articol este „FY 2027 Macroeconomic Outlook”, disponibil aici: FY 2027 Macroeconomic Outlook . [...]
România mizează pe gaze proprii și pe rolul de coridor regional , iar discuțiile cu SUA pe energie nu vizează cumpărarea de gaze pentru consum intern, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , relatate de Profit . Bolojan a respins informațiile potrivit cărora Guvernul ar fi fost „dat jos” la intervenția Statelor Unite din cauza opoziției față de achiziționarea de gaz lichefiat (LNG) dintr-o sursă americană. El a spus că România are un parteneriat cu SUA inclusiv pe energie, iar pe componenta de gaze acesta ar viza, în principal, transportul pe teritoriul național către alte zone din Europa de Est , nu importuri pentru necesarul intern. În același context, premierul a afirmat că România își asigură 80% din resurse din producția proprie și că „de la anul” țara își va dubla capacitatea , aspect cunoscut și acceptat de partenerii americani, conform aceleiași surse. Declarațiile vin pe fondul unor speculații politice legate de relația cu administrația americană și de posibile presiuni comerciale în zona energiei. Din perspectiva pieței, mesajul Guvernului indică o linie de politică energetică axată pe creșterea producției interne și pe valorificarea infrastructurii de transport ca avantaj regional, cu implicații directe pentru operatorii din sector și pentru fluxurile de gaze din Europa de Est. [...]
