Știri
Știri din categoria Curs BNR
După turbulențele de săptămâna trecută, cursul euro a coborât ușor sub 5,34 lei, iar ROBOR la 3 luni a rămas la 6,10%, semn că presiunea imediată din piața valutară s-a mai temperat, fără o relaxare similară în costul finanțării în lei, potrivit Ziarul Financiar.
Banca Națională a României a publicat marți, la ora 13:00, un curs oficial de 5,3370 lei/euro, în ușoară scădere față de 5,3373 lei/euro în ziua precedentă și sub nivelul de la finalul săptămânii trecute, când euro a fost peste 5,34 lei.
În paralel, ROBOR la 3 luni – indice folosit la calculul dobânzilor variabile pentru creditele în lei contractate de populație înainte de mai 2019, dar și pentru creditele companiilor – a stagnat la 6,10%. Publicația notează că, pe alte scadențe, dobânzile interbancare „chiar s-au redus ușor”, fără a oferi în fragmentul disponibil nivelurile exacte.
Mișcarea marginală a cursului indică o piață valutară mai calmă pe termen scurt, însă menținerea ROBOR la 3 luni la 6,10% sugerează că costul creditării în lei rămâne ridicat pentru o parte din debitorii cu dobândă variabilă și pentru firmele finanțate în lei.
Conform datelor prezentate în material, cursurile afișate au fost:
Recomandate
Scăderea cu 4,8 miliarde de euro a rezervei valutare în septembrie ridică semne de întrebare despre presiunea pe leu și intervențiile BNR , în condițiile în care banca centrală nu detaliază cea mai mare parte a ieșirilor, potrivit HotNews . Rezervele valutare ale BNR au coborât în septembrie cu 4,8 miliarde de euro, până la 60,06 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un recul de 7,4% într-o singură lună, arată datele publicate joi de banca centrală. Scăderea șterge integral câștigul din august, susținut, între altele, de prefinanțarea de aproximativ 2,5 miliarde de euro din împrumutul SAFE acordat României de Comisia Europeană. Comparativ cu restul anului, septembrie iese puternic din tipar: în intervalul ianuarie–iulie rezerva valutară se redusese cu 1,57 miliarde de euro (de la 64,8 la 63,23 miliarde), iar cea mai mare scădere lunară fusese în aprilie, de 2,2 miliarde. Cu alte cuvinte, pierderea din septembrie a fost mai mult decât dublul celei mai slabe luni de până atunci și aproape de trei ori cât scăderea cumulată din ianuarie până în iulie. Ce explică scăderea și ce rămâne neclar Din „mecanica” lunii reiese că ieșirile au totalizat 8,1 miliarde de euro, în timp ce intrările au fost de 3,3 miliarde de euro. Serviciul datoriei publice în valută (rate și dobânzi) a consumat circa 2,68 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din ieșiri. Pentru restul scăderii, comunicarea BNR rămâne generală: sunt menționate modificarea rezervelor minime în valută ale băncilor, plăți din contul Comisiei Europene „și altele”, fără detalierea componentelor. În lipsa acestor informații, cea mai mare parte a scăderii rămâne, deocamdată, neexplicată public. Legătura cu cursul: record pe euro, dar fără concluzii despre intervenții În același interval, pe 23 septembrie, euro a atins 5,2788 lei la cursul BNR , maximul perioadei și un nivel record pentru leu. Datele publicate nu permit însă să se afirme că banca centrală a vândut valută pentru a tempera deprecierea, notează publicația. Aurul și rezervele internaționale totale Stocul de aur a rămas la 103,6 tone, dar valoarea lui a scăzut de la 12,76 miliarde la 12,28 miliarde de euro (minus 3,8%), exclusiv din cauza prețului internațional exprimat în euro. Astfel, rezervele internaționale totale (valută plus aur) au coborât la 72,34 miliarde de euro, cu 5,3 miliarde de euro mai puțin decât în august. Ce urmează: presiune mai mică din plățile de datorie Pentru octombrie, plățile scadente pentru datoria în valută însumează circa 350 de milioane de euro, de aproape opt ori mai puțin decât în septembrie. Asta reduce semnificativ presiunea „mecanică” a datoriei asupra rezervei, însă rămâne deschisă întrebarea privind factorii care au generat restul ieșirilor din septembrie, în absența unor detalii publice. [...]
Euro a urcat la un nou maxim istoric, 5,3527 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile companiilor și populației cu plăți în valută, de la importuri la rate și chirii denominate în euro, potrivit Profit , care citează cursul de referință anunțat marți de BNR. Cursul oficial a ajuns la 5,3527 lei pentru 1 euro , în creștere de la 5,3306 lei înregistrat luni. Publicația notează că precedentul record fusese atins vineri, 2 octombrie, când euro urcase la 5,3447 lei . Ce se vede în restul principalelor cotații BNR Pe lângă euro, BNR a publicat și următoarele niveluri pentru valutele principale: 1 dolar american : 4,7616 lei (de la 4,7569 lei ) 1 liră sterlină : 6,3036 lei 1 franc elvețian : 5,7285 lei De ce contează acest nivel pentru economie Un euro mai scump se transmite, în general, în costuri mai mari pentru bunurile și serviciile cu componentă de import și pentru obligațiile de plată legate de euro. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese care sunt factorii care au dus la această mișcare a cursului, însă noul record ridică miza pentru companiile expuse la valută și pentru debitorii cu plăți în euro. [...]
ROBOR la 6 luni a coborât ușor, semnalând o relaxare marginală a costurilor de finanțare în lei , într-un context în care dobânzile interbancare rămân strâns legate de lichiditatea din piață și de nivelul dobânzilor BNR, potrivit Profit . Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut la 6,16%, de la 6,17%. În același timp, ROBOR la 3 luni a stagnat la 6,11%, conform datelor prezentate de publicație. De ce contează pentru credite și costul banilor ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei. Evoluția sa este influențată în principal de lichiditatea din piață și de dobânzile stabilite de Banca Națională a României , notează sursa. ROBOR la 3 luni este reperul folosit la calculul dobânzilor pentru majoritatea creditelor în lei, inclusiv pentru împrumuturile persoanelor fizice acordate înainte de 2019. În acest context, faptul că ROBOR la 3 luni a rămas neschimbat sugerează că, pe termen foarte scurt, costurile aferente acestor credite nu primesc un impuls de reducere din această componentă. Ce indică mișcarea de azi Scăderea ROBOR la 6 luni este de amplitudine redusă și, singură, nu schimbă semnificativ tabloul dobânzilor din piață, dar poate fi citită ca un semnal de stabilizare sau ușoară detensionare pe scadențe mai lungi, în măsura în care condițiile de lichiditate și așteptările privind dobânzile BNR rămân favorabile. [...]
CFA România anticipează o depreciere treptată a leului, cu euro la 5,40–5,50 lei la final de 2027 , ceea ce ridică miza pentru companiile și populația cu costuri în valută, potrivit HotNews . Luni, la ora 12:00, pe piața interbancară un euro se tranzacționa la 5,3285 lei. În acest context, Adrian Codirlașu , președintele CFA România, a spus la lansarea raportului „FY 2027 Macroeconomic Outlook” că așteptările organizației sunt „undeva la 5,4–5,5 lei pentru un euro pe finalul anului viitor”, cu „riscul ca euro să fie puțin mai mare în final decât proiecția”. De ce contează: pragurile depășite tind să devină noul minim Mesajul central al CFA România este că, odată depășite, nivelurile de curs nu mai sunt recuperate ușor. Codirlașu a respins explicit scenariul revenirii la 5 lei/euro: „Nu! În momentul în care euro a depășit un anumit nivel, s-a consolidat acolo sau s-a dus mai departe în sus”. În interpretarea CFA România, această dinamică sugerează că ajustarea cursului rămâne, structural, în sensul deprecierii leului, chiar dacă mișcările pot fi administrate astfel încât să evite șocuri bruște. Ce stă în spatele scenariului: inflație, „deficite gemene” și rolul BNR CFA România indică drept argumente principale diferențialul de inflație față de zona euro și „deficitele gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), ambele încă mari. În același timp, politica BNR de volatilitate scăzută ar urma să mențină o ajustare treptată, „fără salturi”, în logica prezentată în articol. Codirlașu a mai spus că, după o perioadă în care cursul a fost folosit ca ancoră antiinflaționistă, „de anul trecut a început o anumită depreciere” de circa 15 bani, echivalentul a 2–3% pe an, iar ipoteza CFA este că această depreciere anuală va continua. Cifrele din raport și semnalul din sondajul intern Raportul CFA România indică pentru finalul lui 2027 un interval EUR/RON de 5,40–5,50. Pornind de la 5,278 (cursul BCE din 24 septembrie, citat în material), aceasta ar însemna o depreciere nominală suplimentară de 2,3%–4,2%. Sondajul intern al CFA România este în aceeași direcție: în august, membrii organizației se așteptau la un curs de 5,36 peste 12 luni, iar 90% dintre respondenți anticipau o depreciere suplimentară. Context: cum s-a mișcat leul în 2026 În 2026, leul a pierdut 3,6% față de euro de la finalul lui 2025, iar „aproape toată mișcarea” s-a produs într-o singură săptămână (30 aprilie–7 mai), perioadă care a coincis cu căderea coaliției de guvernare. Cursul a depășit astfel intervalul de 5,15–5,20 prognozat anterior de CFA pentru 2026, iar autorii au recunoscut că scenariul advers s-a materializat parțial. Raportul menționat în articol este „FY 2027 Macroeconomic Outlook”, disponibil aici: FY 2027 Macroeconomic Outlook . [...]
Deprecierea leului peste 5,34 lei/euro ridică miza pentru costurile de finanțare și prețuri , într-un moment în care piața așteaptă verdictul S&P Global privind ratingul României, potrivit HotNews . Pe piața interbancară, euro a trecut vineri dimineață de 5,34 lei, într-o sesiune de depreciere a monedei naționale, cu câteva ore înainte ca S&P Global să anunțe dacă menține România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor sau o retrogradează. În acest context, BNR ar putea interveni pentru a atenua mișcarea, după ce rezerva valutară a scăzut luna trecută cu 4,8 miliarde de euro. Banca centrală nu comentează intervențiile, dar operează în regim de „flotare controlată”, care permite intervenții când volatilitatea este ridicată — iar volatilitatea, prin definiție, complică planificarea cheltuielilor și veniturilor, pentru că face cursul mai greu de anticipat. „Ceea ce încearcă banca acum este să găsească un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor. În perioadele complicate, acest echilibru nu este ușor de găsit”, a declarat la Digi24 Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR. Același oficial a explicat că deciziile BNR influențează lichiditatea din piață, cu efecte posibile asupra finanțării economiei și chiar a bugetului. Ce înseamnă practic euro la 5,34 lei HotNews arată că trecerea de la 5,27 lei la 5,34 lei înseamnă un plus de 7 bani pe euro, adică aproximativ 1,33%. Totodată, publicația precizează că valoarea de 5,34 lei este din piața interbancară, în timp ce cursul BNR de joi, 1 octombrie, a fost de 5,2777 lei; raportat la acesta, creșterea este de aproximativ 1,18%. Cursul efectiv la bănci sau case de schimb poate diferi. Efectele imediate, la nivel de gospodărie, depind de structura veniturilor și plăților: dacă ai salariul în lei și plăți în euro, pierzi putere de cumpărare pentru acele plăți; dacă ai venituri sau economii în euro, acestea valorează mai mult în lei; o rată stabilită în lei nu crește automat doar din cauza cursului. De ce contează pentru companii și stat La nivel macroeconomic, un leu mai slab tinde să împingă în sus costurile în lei pentru importuri (dacă prețurile în euro rămân aceleași), iar firmele pot fie să absoarbă diferența, fie să o transfere treptat în prețuri. În același timp, datoriile în euro devin mai costisitoare pentru companii și pentru stat dacă sunt plătite din venituri în lei. Exportatorii pot încasa mai mulți lei pentru euro primiți, însă avantajul se reduce dacă producția depinde de materiale importate. Publicația subliniază că o depreciere de 1,33% nu înseamnă o scumpire automată și imediată a tuturor prețurilor cu 1,33%: efectul depinde de cât timp rămâne cursul la acest nivel. Dacă mișcarea persistă sau continuă, presiunea asupra bugetelor se acumulează. [...]
Trecerea euro peste 5,34 lei pe interbancar readuce în prim-plan costul apărării leului din rezervele valutare , după ce BNR a raportat o scădere de 4,8 miliarde de euro în septembrie, bani folosiți parțial și pentru susținerea cursului, potrivit Adevărul . Mișcarea a fost una rapidă: euro a urcat pentru scurt timp la un nivel record, apoi a coborât ușor. Saltul s-a produs joi în jurul orei 15:00, când euro a crescut brusc de la aproximativ 5,28 lei la peste 5,33 lei, iar în anumite momente a depășit 5,34 lei pe piața interbancară. Potrivit articolului, episodul a venit la scurt timp după publicarea datelor BNR privind rezervele valutare. BNR: volatilitate mai mare și un „echilibru” cu dobânzile Dan Suciu , purtătorul de cuvânt al BNR, a spus că o volatilitate mai ridicată a cursului trebuie luată în calcul în perioada aceasta și că banca centrală încearcă să mențină un echilibru între mișcarea cursului și evoluția dobânzilor, conform știrileprotv.ro. „Volatilitatea mai mare a cursului este o realitate pe care nu o putem ignora în această perioadă. Încearcă Banca Națională să țină un echilibru între variația cursului și variația dobânzilor.” Ce factori văd economiștii: politică internă și așteptări legate de rating În evaluarea economiștilor citați, deprecierea leului are mai multe cauze, de la contextul internațional și creșterea dobânzilor la nivel global, până la situația politică și economică din România. Economistul Andrei Caramitru a legat reacția piețelor de respingerea Guvernului Mureșan în Parlament. Presiunea asupra leului apare și înaintea raportului agenției de rating S&P , așteptat vineri noapte, în condițiile în care România riscă o retrogradare în categoria statelor cu rating nerecomandat investițiilor, iar analiza va include stabilitatea politică și perspectivele fiscale. Ce urmează: cursul oficial de vineri BNR urmează să publice vineri, la ora 13:00, cursul oficial euro-leu, conform aceleiași surse. Pentru piață, acesta va fi un reper important după episodul de volatilitate din interbancar. [...]
