Știri
Știri din categoria Comunicații
Parlamentul Rusiei a adoptat o lege care permite FSB să oprească internetul și serviciile mobile, consolidând controlul autorităților asupra infrastructurii de comunicații. Măsura a fost aprobată în a treia lectură de Duma de Stat și este relatată de The Moscow Times.
Proiectul obligă furnizorii de internet și operatorii de telefonie mobilă din Rusia să se conformeze ordinelor emise de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pentru întreruperea serviciilor de telecomunicații. În forma finală, textul a fost modificat astfel încât FSB să poată emite „cerințe obligatorii”, nu doar „solicitări”, iar referințele explicite la „amenințări la adresa securității” au fost eliminate din justificare.
Potrivit vice-ministrului rus al comunicațiilor, Igor Lebedev, legea permite blocarea nu doar a internetului și rețelelor mobile, ci și a apelurilor telefonice, a mesajelor text și chiar a serviciilor poștale. Autoritățile ruse susțin că măsura este necesară pentru protejarea cetățenilor și a instituțiilor statului, în contextul întreruperilor frecvente ale comunicațiilor din mai multe regiuni, pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei.
Jurnalista independentă Farida Rustamova a relatat că ordinele FSB privind întreruperile ar avea la bază un decret clasificat semnat de președintele rus Vladimir Putin în august 2025.
Pentru a intra în vigoare, modificările la Legea comunicațiilor trebuie aprobate de Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, și promulgate de Vladimir Putin.
Noua lege întărește controlul statului rus asupra rețelelor de comunicații, într-un context în care întreruperile regionale ale internetului au devenit tot mai frecvente. Criticii avertizează că prevederile ar putea permite blocarea comunicațiilor în situații sensibile din punct de vedere politic, în timp ce autoritățile de la Moscova afirmă că obiectivul este exclusiv protejarea securității naționale.
Recomandate
Rusia intensifică presiunile asupra Telegram și îl acuză direct pe fondatorul Pavel Durov că tolerează activități infracționale , într-o nouă etapă a conflictului dintre autorități și populara aplicație de mesagerie, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute joi, 19 februarie 2026, la Moscova , de șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov. Acesta l-a acuzat pe Durov că urmărește „interese mercantile” și că permite, prin modul în care gestionează platforma, desfășurarea unor activități ilegale, inclusiv delicvență juvenilă, terorism și sabotaj. Bortnikov a susținut că tentativele anterioare de dialog cu fondatorul Telegram au fost fără rezultat. Restricții și acuzații privind securitatea Autoritatea rusă de reglementare în comunicații a impus în februarie restricții tehnice asupra Telegram, invocând refuzul companiei de a șterge conținut considerat extremist. Măsurile vizează încetinirea aplicației și limitarea funcționalităților sale. În paralel, un ministru rus a afirmat că servicii de informații străine ar putea intercepta mesajele trimise de militarii ruși prin Telegram. Compania a respins ferm acuzațiile, declarând pentru Reuters că „nu a fost descoperită nicio breșă în criptarea Telegram”. Telegram susține că presiunile au drept scop forțarea utilizatorilor să migreze către o nouă aplicație de stat, numită MAX . Potrivit companiei , acuzațiile privind vulnerabilitățile de securitate sunt „o fabricație deliberată” menită să justifice interzicerea platformei și transferul comunicațiilor către un sistem controlat de stat. Utilizare extinsă, inclusiv în armată Aplicația este larg folosită în Rusia , inclusiv de soldați implicați în conflictul din Ucraina, corespondenți de război și politicieni. În ciuda restricțiilor, instituții precum Kremlinul și Ministerul Apărării continuă să publice informații pe Telegram, iar utilizatorii pot ocoli limitările prin rețele private virtuale. Autoritățile ruse au blocat sau restricționat anterior și alte platforme străine, precum WhatsApp și FaceTime , încurajând utilizarea aplicațiilor interne. Disputa actuală marchează însă o escaladare directă la adresa fondatorului Telegram și ridică semne de întrebare privind viitorul uneia dintre cele mai influente platforme de comunicare din Rusia. [...]
Internetul mobil a fost întrerupt brusc în mai multe orașe mari din Rusia , potrivit Adevărul , pe fondul unor măsuri de securitate invocate de autorități în legătură cu riscul unor atacuri cu drone și al unor restricții care au afectat inclusiv aplicații de mesagerie și servicii bancare. În Sankt Petersburg , întreruperile masive au fost raportate luni dimineață, 9 martie, după un episod similar semnalat anterior la Moscova. Conform datelor platformei Downdetector, problemele au început în jurul orei 6:00, iar în scurt timp s-au strâns aproape 1.500 de reclamații ale utilizatorilor. Utilizatorii au relatat pe rețelele sociale că nu mai funcționează serviciile de mesagerie și că nu pot accesa site-uri și aplicații, inclusiv Telegram și aplicații bancare. În unele cazuri, accesul la internet a rămas posibil doar pentru anumite servicii incluse pe așa-numitele „liste albe”, notează 1ru , adică o selecție de platforme permise în mod explicit în timpul restricțiilor. Întreruperile au coincis cu un anunț al guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care a avertizat asupra unui pericol legat de posibile atacuri cu drone și a spus că ar putea apărea o scădere a vitezei internetului mobil în regiune. Oficialul a pus situația în legătură cu activarea unor „măsuri suplimentare de securitate radio-tehnică”, care ar fi putut afecta stabilitatea echipamentelor civile de comunicații, ceea ce sugerează folosirea unor mijloace de bruiaj sau control al semnalului radio pentru reducerea riscurilor. Datele de monitorizare a activității rețelelor indică faptul că cele mai mari dificultăți au apărut la servicii sensibile la întârzieri și pierderi de date, precum Telegram, aplicațiile de mobile banking și alte programe care au nevoie de o conexiune constantă la servere. În paralel, serviciile de urgență au primit aproximativ 400 de apeluri în prima oră după apariția problemelor, iar în următoarele 24 de ore numărul sesizărilor s-a apropiat de 1.500; operatorii au transmis că lucrează în regim intensificat și își coordonează acțiunile cu instituțiile responsabile pentru a reduce impactul asupra abonaților. La Moscova, situația ar fi mai degrabă una prelungită decât un incident punctual: internetul mobil este limitat sau întrerupt de aproape cinci zile, iar anumite platforme de pe „lista albă” continuă să funcționeze, inclusiv portalul guvernamental „Gosuslugi”, rețelele sociale rusești „VKontakte” și „Odnoklassniki”, servicii Yandex, platforme de comerț online și site-uri ale instituțiilor statului. Operatorii Beeline, MegaFon și T2 au invocat „restricții externe”, însă surse din industrie citate de Kommersant susțin că ar fi existat ordine de restricționare a internetului mobil în anumite zone ale capitalei, iar publicația IT Kod Durov a relatat despre teste de întrerupere completă a conexiunii în centrul Moscovei, în perioada 5-6 martie, când nu ar fi funcționat nici internetul mobil, nici apelurile telefonice, telefoanele afișând „numai apeluri de urgență”. [...]
Curtea de Apel București a suspendat reorganizarea ANCOM , invocând riscuri pentru independența funcțională a instituției, potrivit HotNews.ro . Decizia vizează reforma anunțată de Guvernul condus de Ilie Bolojan la finalul lui 2025, care includea tăieri de posturi și reducerea salariilor în mai multe autorități autonome. Suspendarea privește trei decizii semnate la 16 decembrie 2025 de președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, prin care era stabilită reorganizarea instituției și criteriile de selecție a angajaților. Măsurile ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie 2026, inclusiv prin concedieri. În motivarea consultată de publicație, instanța arată că „există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare”, pe fondul unui calendar considerat prea scurt și al lipsei unor criterii suficient de clare și transparente pentru restructurare. Curtea apreciază că reorganizarea, în forma propusă, poate afecta stabilitatea și independența autorității de reglementare. „Curtea constată că există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare.” Judecătorul mai reține că, în decizia privind reducerea numărului de salariați, „sunt evidente criterii subiective, neclare sub aspectul ordinii de aplicare a etapelor”. În opinia instanței, acest tip de formulare poate genera incertitudine profesională și disfuncționalități în activitatea instituției. Un alt argument central este riscul unei vătămări imediate pentru angajați, pe fondul lipsei unor standarde „clare și verificabile” în conținutul deciziilor. Instanța apreciază că, în aceste condiții, sunt create „premisele unei vătămări individuale grave cu caracter iminent și serios”. Demersul în instanță a fost inițiat de angajați, care au cerut suspendarea efectelor reorganizării până la soluționarea definitivă a proceselor pe fond. 326 de angajați ANCOM s-au alăturat acțiunii, deși, potrivit datelor citate, 250 dintre ei nu ar fi fost afectați direct de măsurile de reformă. Sindicatul și salariații au fost reprezentați de casa de avocatură a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea. În fața instanței, avocații angajaților au susținut că Guvernul ar urmări subordonarea ANCOM, instituție a cărei independență ar fi garantată de Constituție și de directive europene. De cealaltă parte, juristul ANCOM a arătat că Legea 145/2025, în baza căreia au fost emise deciziile de reorganizare, a fost declarată constituțională, astfel că aplicarea ei era obligatorie. ANCOM a contestat hotărârea Curții de Apel București, iar dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să dea un verdict definitiv. Până atunci, suspendarea produce efecte, blocând aplicarea reorganizării în forma decisă la nivelul conducerii autorității. Ce a reținut instanța în motivare (pe scurt) reorganizarea a fost decisă într-un interval considerat prea scurt, cu efecte majore asupra structurii instituției; lipsa unor criterii clare și transparente pentru restructurare și selecție; existența unor criterii apreciate ca „subiective” și „neclare” în reducerea de personal; risc de afectare a independenței funcționale a ANCOM și de disfuncționalități interne; posibilitatea unei „vătămări individuale grave” pentru angajați, cu caracter iminent. Date-cheie despre reorganizarea ANCOM (conform informațiilor citate) În paralel, HotNews.ro arată că, în cazurile ASF și ANRE, aceeași instanță (Curtea de Apel București) a respins cererile de suspendare a reorganizărilor și reducerilor salariale. Aceste decizii nu sunt definitive și, potrivit sursei, nu au fost încă motivate. Contextul mai larg al reformei este legat de pachetul de măsuri pentru eficientizarea unor autorități administrative autonome, finanțate din taxe percepute sectoarelor supravegheate. În articol sunt menționate și niveluri ale salariilor medii nete pe 2025: 18.635 lei la ANRE, 13.562 lei la ASF și 12.934 lei la ANCOM. [...]
Republica Moldova va lansa în 2027 sistemul de avertizare publică „MD-ALERT”. Potrivit Mediafax , Guvernul de la Chișinău a aprobat conceptul unui mecanism de informare rapidă a populației în situații de pericol, similar cu RO-ALERT din România. „În prezent, țara noastră nu dispune de un mecanism eficient de avertizare publică, capabil să transmită în timp real mesaje către populație în situații de risc precum inundații, valuri de căldură extreme sau precipitații abundente. În acest context, instituirea unui sistem modern de alertare devine o necesitate pentru protejarea vieții și siguranței cetățenilor”, se arată într-un comunicat al Guvernului. Conform informațiilor transmise, MD-ALERT va funcționa prin rețelele de comunicații mobile și va folosi tehnologii care permit trimiterea mesajelor direct către persoanele aflate în zonele vizate. Autoritățile susțin că nu va fi nevoie de instalarea unor aplicații suplimentare, iar sistemul ar urma să sprijine intervenții mai rapide în caz de urgență. Costul estimat al implementării este de aproximativ 5 milioane de euro, sumă care include și mentenanța pentru primii cinci ani. Finanțarea este acoperită integral dintr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar după această perioadă costurile de întreținere, estimate la circa 340.000 de euro pe an, vor fi suportate din bugetul de stat. [...]
Starlink , rețeaua de sateliți a companiei lui Elon Musk, va lansa împreună cu Deutsche Telekom un serviciu mobil bazat pe satelit în zece țări europene, începând din 2028 , potrivit CNBC . Noul serviciu va utiliza sateliții Starlink de generație a doua, V2, și va permite furnizarea de date, voce și mesagerie direct pe telefoanele mobile, inclusiv în zone unde infrastructura terestră este dificil de extins, precum regiuni montane sau arii protejate. Oficialii Deutsche Telekom susțin că soluția va acoperi lacunele de conectivitate din zonele cu topografie complexă. Pe lista țărilor incluse se află Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord. România nu figurează printre statele anunțate în această etapă. Starlink operează în prezent aproximativ 9.000 de sateliți și are circa 9 milioane de utilizatori la nivel global. Compania-mamă SpaceX ar pregăti o ofertă publică inițială în acest an, evaluarea fiind estimată la până la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Reuters. Parteneriatul cu Deutsche Telekom marchează extinderea strategiei Starlink în Europa, într-un moment în care competiția pentru servicii de comunicații prin satelit este în creștere, iar operatorii tradiționali caută soluții pentru acoperire extinsă fără investiții majore în infrastructură fizică. [...]
Vodafone România și Satellite Connect Europe vor testa în 2026 conectivitatea mobilă prin satelit în România , într-un parteneriat care vizează eliminarea zonelor fără semnal și creșterea rezilienței comunicațiilor, potrivit comunicatului transmis de Vodafone România . Testele pentru serviciile de tip „direct to device” (D2D) sunt programate să înceapă în vara acestui an, marcând primul pas concret către integrarea tehnologiei satelitare în rețelele mobile comerciale 4G și 5G existente. Colaborarea presupune conectarea directă a smartphone-urilor la sateliți atunci când semnalul terestru scade sau lipsește. Practic, telefonul va comuta automat între rețeaua mobilă clasică și conexiunea prin satelit, fără intervenția utilizatorului. Obiectivul este eliminarea întreruperilor în zonele izolate sau slab acoperite, dar și asigurarea comunicațiilor în situații critice. Ce presupune tehnologia D2D Noua soluție are la bază câteva elemente-cheie: integrarea capacității satelitare în infrastructura 4G și 5G existentă; conectare automată a dispozitivului la satelit în lipsa semnalului terestru; utilizare directă pe smartphone-uri, fără echipamente suplimentare; interoperabilitate la nivel european, în baza unui cadru armonizat. Potrivit companiei, serviciul ar putea sprijini în special: comunitățile rurale și zonele montane; intervențiile serviciilor de urgență în caz de fenomene meteo severe; gestionarea unor incidente majore sau crize transfrontaliere. Context european și miză strategică Inițiativa face parte din strategia mai amplă a grupului Vodafone de a deveni un furnizor important de servicii comerciale de conectivitate mobilă prin satelit în Europa. De asemenea, proiectul este aliniat obiectivelor europene privind „Deceniul Digital”, care vizează extinderea accesului la comunicații fiabile și reducerea decalajelor digitale. Satellite Connect Europe , companie cu sediul în Luxemburg și joint venture între Vodafone și AST SpaceMobile , este responsabilă de dezvoltarea infrastructurii satelitare și de colaborarea cu operatorii mobili europeni și instituțiile Uniunii Europene pentru stabilirea unui cadru de reglementare comun. Directorul general al Vodafone România, Nedim Baytorun, a subliniat că testele din 2026 reprezintă un pas concret pentru integrarea rețelelor mobile și satelitare, în timp ce Meredith Sharples, director general al Satellite Connect Europe, a vorbit despre consolidarea încrederii operatorilor europeni în serviciile de tip D2D. Dacă testele programate pentru vara lui 2026 vor confirma funcționarea la scară reală, România ar putea deveni una dintre primele piețe europene unde conectivitatea mobilă prin satelit este integrată direct în serviciile comerciale curente. [...]
