Știri
Știri din categoria Comunicații
Rusia intensifică presiunile asupra Telegram și îl acuză direct pe fondatorul Pavel Durov că tolerează activități infracționale, într-o nouă etapă a conflictului dintre autorități și populara aplicație de mesagerie, potrivit Reuters. Declarațiile au fost făcute joi, 19 februarie 2026, la Moscova, de șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov.
Acesta l-a acuzat pe Durov că urmărește „interese mercantile” și că permite, prin modul în care gestionează platforma, desfășurarea unor activități ilegale, inclusiv delicvență juvenilă, terorism și sabotaj. Bortnikov a susținut că tentativele anterioare de dialog cu fondatorul Telegram au fost fără rezultat.
Autoritatea rusă de reglementare în comunicații a impus în februarie restricții tehnice asupra Telegram, invocând refuzul companiei de a șterge conținut considerat extremist. Măsurile vizează încetinirea aplicației și limitarea funcționalităților sale.
În paralel, un ministru rus a afirmat că servicii de informații străine ar putea intercepta mesajele trimise de militarii ruși prin Telegram. Compania a respins ferm acuzațiile, declarând pentru Reuters că „nu a fost descoperită nicio breșă în criptarea Telegram”.
Telegram susține că presiunile au drept scop forțarea utilizatorilor să migreze către o nouă aplicație de stat, numită MAX. Potrivit companiei, acuzațiile privind vulnerabilitățile de securitate sunt „o fabricație deliberată” menită să justifice interzicerea platformei și transferul comunicațiilor către un sistem controlat de stat.
Aplicația este larg folosită în Rusia, inclusiv de soldați implicați în conflictul din Ucraina, corespondenți de război și politicieni. În ciuda restricțiilor, instituții precum Kremlinul și Ministerul Apărării continuă să publice informații pe Telegram, iar utilizatorii pot ocoli limitările prin rețele private virtuale.
Autoritățile ruse au blocat sau restricționat anterior și alte platforme străine, precum WhatsApp și FaceTime, încurajând utilizarea aplicațiilor interne. Disputa actuală marchează însă o escaladare directă la adresa fondatorului Telegram și ridică semne de întrebare privind viitorul uneia dintre cele mai influente platforme de comunicare din Rusia.
Recomandate
Restricționarea accelerată a Telegram în Rusia riscă să lovească direct în comunicațiile și logistica armatei, dar și în mecanismele informale de finanțare ale efortului de război , pe fondul unei mutări forțate a utilizatorilor către o aplicație controlată de VK, potrivit G4Media . În primele luni din 2026, autoritățile ruse au început să încetinească funcționarea Telegram, cea mai folosită platformă de mesagerie din Rusia. La începutul anului, aplicația depășise WhatsApp și ajunsese la peste 90 de milioane de utilizatori în Rusia, conform informațiilor preluate de publicație. Pe acest fond, fondatorul Telegram, Pavel Durov , a fost acuzat oficial că refuză eliminarea conținutului interzis și că ar pune în pericol securitatea națională. Restricțiile sunt prezentate ca parte a unei strategii mai largi de a împinge utilizatorii către Max, o aplicație controlată de holdingul VK, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin. Semnalul FSB și contradicția din teren Pe 21 februarie 2026, FSB a avertizat public că Telegram nu este sigur pentru personalul militar rus, susținând că aplicația ar permite forțelor ucrainene să obțină rapid informații, cu riscuri pentru militari. Mesajul a fost amplificat de presa pro-Kremlin și de agenția TASS, prin relatări ale unor militari care susțin că Telegram ar compromite operațiunile de luptă. În același timp, canale pro-război „Z” au criticat măsurile, iar corespondenți de front au indicat că Telegram rămâne principalul instrument de coordonare între unități, folosit pentru transmiterea de imagini, coordonate, informații de intelligence și rapoarte post-lovitură. Inclusiv comentatori loiali Kremlinului au avertizat că eliminarea Telegram fără o alternativă funcțională ar afecta grav eficiența operațională a armatei ruse. Impact operațional: VPN-uri pe front, pierderi la strângerea de fonduri Potrivit The Insider , citat în material, trupele ruse continuă să folosească Telegram prin VPN-uri (rețele private virtuale, utilizate pentru ocolirea restricțiilor), însă campaniile de strângere de fonduri ar fi înregistrat deja pierderi semnificative. Ecosistemul de voluntari, ingineri și producători din așa-numitul „complex militar-industrial popular” ar funcționa aproape exclusiv prin Telegram. Limitarea aplicației afectează și grupurile mobile de apărare aeriană și coordonarea logistică, iar experții citați avertizează că ritmul operațiunilor militare va încetini inevitabil. În pofida poziției Kremlinului, inclusiv a declarațiilor lui Vladimir Putin despre riscurile „sistemelor de comunicații necontrolate”, materialul notează că Telegram rămâne un element-cheie în războiul modern purtat de Rusia, iar blocarea fără o alternativă robustă ar putea afecta coordonarea, fluxul de informații și sprijinul financiar din societatea civilă. [...]
Parlamentul Rusiei a adoptat o lege care permite FSB să oprească internetul și serviciile mobile , consolidând controlul autorităților asupra infrastructurii de comunicații. Măsura a fost aprobată în a treia lectură de Duma de Stat și este relatată de The Moscow Times . Proiectul obligă furnizorii de internet și operatorii de telefonie mobilă din Rusia să se conformeze ordinelor emise de Serviciul Federal de Securitate (FSB) pentru întreruperea serviciilor de telecomunicații. În forma finală, textul a fost modificat astfel încât FSB să poată emite „cerințe obligatorii”, nu doar „solicitări”, iar referințele explicite la „amenințări la adresa securității” au fost eliminate din justificare. Extinderea atribuțiilor FSB Potrivit vice-ministrului rus al comunicațiilor, Igor Lebedev , legea permite blocarea nu doar a internetului și rețelelor mobile, ci și a apelurilor telefonice, a mesajelor text și chiar a serviciilor poștale. Autoritățile ruse susțin că măsura este necesară pentru protejarea cetățenilor și a instituțiilor statului, în contextul întreruperilor frecvente ale comunicațiilor din mai multe regiuni, pe fondul atacurilor cu drone atribuite Ucrainei. Jurnalista independentă Farida Rustamova a relatat că ordinele FSB privind întreruperile ar avea la bază un decret clasificat semnat de președintele rus Vladimir Putin în august 2025. Următorii pași Pentru a intra în vigoare, modificările la Legea comunicațiilor trebuie aprobate de Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, și promulgate de Vladimir Putin . Noua lege întărește controlul statului rus asupra rețelelor de comunicații, într-un context în care întreruperile regionale ale internetului au devenit tot mai frecvente. Criticii avertizează că prevederile ar putea permite blocarea comunicațiilor în situații sensibile din punct de vedere politic, în timp ce autoritățile de la Moscova afirmă că obiectivul este exclusiv protejarea securității naționale. [...]
Internetul mobil a fost întrerupt brusc în mai multe orașe mari din Rusia , potrivit Adevărul , pe fondul unor măsuri de securitate invocate de autorități în legătură cu riscul unor atacuri cu drone și al unor restricții care au afectat inclusiv aplicații de mesagerie și servicii bancare. În Sankt Petersburg , întreruperile masive au fost raportate luni dimineață, 9 martie, după un episod similar semnalat anterior la Moscova. Conform datelor platformei Downdetector, problemele au început în jurul orei 6:00, iar în scurt timp s-au strâns aproape 1.500 de reclamații ale utilizatorilor. Utilizatorii au relatat pe rețelele sociale că nu mai funcționează serviciile de mesagerie și că nu pot accesa site-uri și aplicații, inclusiv Telegram și aplicații bancare. În unele cazuri, accesul la internet a rămas posibil doar pentru anumite servicii incluse pe așa-numitele „liste albe”, notează 1ru , adică o selecție de platforme permise în mod explicit în timpul restricțiilor. Întreruperile au coincis cu un anunț al guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care a avertizat asupra unui pericol legat de posibile atacuri cu drone și a spus că ar putea apărea o scădere a vitezei internetului mobil în regiune. Oficialul a pus situația în legătură cu activarea unor „măsuri suplimentare de securitate radio-tehnică”, care ar fi putut afecta stabilitatea echipamentelor civile de comunicații, ceea ce sugerează folosirea unor mijloace de bruiaj sau control al semnalului radio pentru reducerea riscurilor. Datele de monitorizare a activității rețelelor indică faptul că cele mai mari dificultăți au apărut la servicii sensibile la întârzieri și pierderi de date, precum Telegram, aplicațiile de mobile banking și alte programe care au nevoie de o conexiune constantă la servere. În paralel, serviciile de urgență au primit aproximativ 400 de apeluri în prima oră după apariția problemelor, iar în următoarele 24 de ore numărul sesizărilor s-a apropiat de 1.500; operatorii au transmis că lucrează în regim intensificat și își coordonează acțiunile cu instituțiile responsabile pentru a reduce impactul asupra abonaților. La Moscova, situația ar fi mai degrabă una prelungită decât un incident punctual: internetul mobil este limitat sau întrerupt de aproape cinci zile, iar anumite platforme de pe „lista albă” continuă să funcționeze, inclusiv portalul guvernamental „Gosuslugi”, rețelele sociale rusești „VKontakte” și „Odnoklassniki”, servicii Yandex, platforme de comerț online și site-uri ale instituțiilor statului. Operatorii Beeline, MegaFon și T2 au invocat „restricții externe”, însă surse din industrie citate de Kommersant susțin că ar fi existat ordine de restricționare a internetului mobil în anumite zone ale capitalei, iar publicația IT Kod Durov a relatat despre teste de întrerupere completă a conexiunii în centrul Moscovei, în perioada 5-6 martie, când nu ar fi funcționat nici internetul mobil, nici apelurile telefonice, telefoanele afișând „numai apeluri de urgență”. [...]
Comisia Europeană pregătește o alocare preferențială a spectrului mobil-satelit, care ar limita accesul Starlink și Kuiper la doar o treime din banda UE de 2 GHz , potrivit The Next Web . Măsura, așteptată să fie confirmată miercuri la Bruxelles, este un semnal de politică industrială cu impact direct asupra competiției pe viitoarele servicii „direct-to-device” (conectare directă a telefonului la satelit) în Europa. Decizia vizează banda de 2 GHz pentru servicii mobile-satelit (MSS), un „strat” reglementat și protejat de interferențe, folosit pentru conectivitate în zone unde rețelele mobile terestre nu ajung. Concret, este vorba despre 30 MHz împărțiți în două segmente de frecvențe: 1980–2010 MHz și 2170–2200 MHz. Licențele actuale, acordate în 2009 către Inmarsat (astăzi Viasat ) și Solaris (astăzi EchoStar), expiră în mai 2027, iar alocarea de după 2027 este miza deciziei de miercuri. Ce schimbă propunerea: „două treimi pentru UE”, o treime pentru restul Structura pregătită de Comisie ar rezerva două treimi din bandă pentru companii înregistrate în UE, cu Regatul Unit și Norvegia eligibile să participe la această tranșă. Starlink, Project Kuiper (Amazon) și alte companii din afara UE ar putea concura doar pentru treimea rămasă, printr-o selecție competitivă standard. Din perspectiva pieței, efectul nu este o excludere totală, ci o comprimare a pieței adresabile pentru jucătorii americani: accesul lor la spectrul armonizat la nivelul întregii Uniuni ar fi limitat la o felie de o treime. Legătura cu IRIS2 și „autonomia strategică” în spațiu În practică, tranșa rezervată ar favoriza operatorii din spatele IRIS2, constelația europeană multi-orbită de 290 de sateliți, construită de consorțiul SpaceRISE (SES, Eutelsat și Hispasat), cu Airbus, Thales Alenia Space și OHB între contractori. Concesiunea IRIS2 pe 12 ani a fost semnată în decembrie 2024, la un cost estimat de 10,5 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei), din care circa 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 miliarde lei) provin din fonduri publice. Serviciile guvernamentale ar urma să înceapă în 2030. Publicația plasează decizia în contextul unei strategii mai largi de „autonomie strategică” a UE în spațiu, alimentată de două preocupări: dependența de Starlink (accentuată de amenințări publice privind retragerea serviciului în Ucraina) și o tendință mai amplă în 2026 de restrângere a accesului firmelor americane la categorii considerate strategice (de la instrumente de securitate cibernetică bazate pe inteligență artificială la suveranitatea cloud și echipamente pentru fabricarea cipurilor). Incumbenții Viasat și EchoStar, prinși între reguli și licențele actuale Viasat și EchoStar, deși dețin astăzi licențele, ar intra în categoria „non-UE” în noua schemă, fiind companii listate în SUA. The Next Web notează că Viasat a făcut lobby în ultimele 18 luni pentru prelungirea spectrului S-band, folosit în principal pentru European Aviation Network, operată împreună cu Deutsche Telekom. Rămâne neclar dacă actualii deținători ar putea obține acces la tranșa „europeană” prin asocieri (joint-venture) sau ajustări de structură corporativă — o întrebare pe care anunțul de miercuri ar putea să nu o lămurească pe deplin. De ce contează pentru operatori: spectrul de 2 GHz ca „bază” reglementată pentru D2D Banda de 2 GHz este descrisă ca prea îngustă pentru a susține singură un serviciu la scară „Starlink”, însă oferă exact componenta pe care operatorii mobili o caută: un cadru armonizat la nivelul UE, protejat de interferențe și reglementat, pe care să ruleze traficul „direct-to-device”. În acest sens, rezervarea a două treimi pentru firme europene ar face „preferențial viabile” serviciile europene D2D, fără a le face imposibile pe cele americane. Comisia Europeană este așteptată să publice propunerea formală miercuri după-amiază, ora Bruxelles-ului. Detaliile ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, potrivit persoanelor citate în material. [...]
ANCOM a obligat Vodafone să refacă notificările către circa 120.000 de firme, după o schimbare de roaming care putea genera costuri neașteptate , inclusiv activarea automată a unui pachet de 49 de euro (aprox. 245 lei) la primul consum, potrivit HotNews . Operatorul a primit o amendă de 1,5 milioane de lei, cea mai mare aplicată de autoritate în primele patru luni din 2026. Sancțiunea a venit după sesizări privind costuri suplimentare la roaming în destinații din afara Spațiului Economic European (SEE) – Marea Britanie, Irlanda de Nord și Gibraltar – și după verificări care au vizat modul de notificare și implementare a noilor tarife, a declarat pentru HotNews Cristin Popa, director executiv de control în cadrul ANCOM. Ce a constatat ANCOM: modificare unilaterală fără drept de renunțare ANCOM spune că, din august 2025, Vodafone a notificat aproximativ 120.000 de abonați persoane juridice că va modifica unilateral contractele, indicând și noile tarife pentru destinațiile din afara SEE, precum și data intrării în vigoare a schimbărilor. Problema identificată de autoritate: notificările nu ar fi inclus, „în conformitate cu obligațiile legale”, informarea despre termenul legal de cel puțin 30 de zile în care clientul poate denunța unilateral contractul dacă nu este de acord cu modificările, fără penalități sau despăgubiri. Vodafone ar fi justificat lipsa acestui drept prin faptul că modificările erau „în beneficiul abonaților”, însă ANCOM a concluzionat că schimbarea nu putea fi considerată exclusiv în beneficiul lor, deoarece, în funcție de țara vizitată și de consum, un abonat putea ajunge să plătească mai mult. De ce contează: trecerea la pachete putea taxa „din prima” cu 49 de euro Potrivit ANCOM, una dintre consecințele schimbării a fost că unii abonați ajungeau să plătească un tarif pe pachet indiferent de consum. Exemplul invocat de autoritate este cazul unui abonat care, într-o escală la Londra, după ce și-a deschis telefonul și a folosit date mobile, a fost taxat direct cu 49 de euro, în loc să i se aplice tariful anterior de 0,003 euro/1 MB. Măsuri și reacția companiei Pe lângă amendă, ANCOM a impus măsuri de remediere: Vodafone a fost obligată să notifice abonații vizați cu privire la revenirea la tarifele aplicabile înainte de 25.09.2025 (data la care a fost notificată prima dată modificarea modului de tarifare) și să le ofere posibilitatea de a solicita în mod expres menținerea modalității de tarifare. Conform ANCOM, compania a achitat amenda în termenul legal și nu a contestat sancțiunea în instanță. Contactați pentru un punct de vedere, oficialii Vodafone România nu au dorit să comenteze. În prezent, potrivit informațiilor publicate de operator pe site-ul său, clienții persoane juridice pot alege între tarifare la consum pentru roaming internațional și tarifare cu pachete de date de 49 de euro, care se activează automat la primul MB/minut/SMS consumat (detalii pe pagina Vodafone despre tarifarea în roaming ). Context: cele mai mari amenzi ANCOM în 2026 În primele patru luni din 2026, ANCOM a derulat 1.803 acțiuni de control și a aplicat amenzi către 601 operatori, în valoare totală de 4.065.350 lei, sumele fiind venit la bugetul de stat. Cea mai mare sancțiune din acest interval a fost cea de 1,5 milioane de lei aplicată Vodafone România. [...]
ANCOM pune la bătaie peste 13,4 milioane de lei pentru licențe software închiriate pe 3 ani , într-o procedură de achiziție care vizează conformitatea legală a utilizării produselor Microsoft în instituție, potrivit Agerpres . Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) un anunț de participare pentru un acord-cadru de „închiriere de licențe software”, cu o valoare estimată de peste 13,4 milioane lei, fără TVA. Contractul ar urma să fie încheiat pe o perioadă de 36 de luni. Ce cumpără ANCOM și de ce contează Conform anunțului, acordul-cadru are ca obiect închirierea de licențe software „pentru asigurarea legalității utilizării produselor și serviciilor software Microsoft utilizate în ANCOM”. În pachet sunt incluse și subscripții cu componenta SA (Software Assurance) – un tip de abonament care, de regulă, acoperă actualizări și drepturi de utilizare pe durata contractului – precum și servicii de suport tehnic. Procedura este o licitație deschisă, iar ANCOM urmărește încheierea acordului-cadru cu un singur operator economic. Calendarul licitației Termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 22 iunie 2026, ora 15:00. ANCOM este instituția care reglementează domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale și serviciilor poștale. [...]
