Știri
Știri din categoria Comunicații
Comisia Europeană pregătește o alocare preferențială a spectrului mobil-satelit, care ar limita accesul Starlink și Kuiper la doar o treime din banda UE de 2 GHz, potrivit The Next Web. Măsura, așteptată să fie confirmată miercuri la Bruxelles, este un semnal de politică industrială cu impact direct asupra competiției pe viitoarele servicii „direct-to-device” (conectare directă a telefonului la satelit) în Europa.
Decizia vizează banda de 2 GHz pentru servicii mobile-satelit (MSS), un „strat” reglementat și protejat de interferențe, folosit pentru conectivitate în zone unde rețelele mobile terestre nu ajung. Concret, este vorba despre 30 MHz împărțiți în două segmente de frecvențe: 1980–2010 MHz și 2170–2200 MHz. Licențele actuale, acordate în 2009 către Inmarsat (astăzi Viasat) și Solaris (astăzi EchoStar), expiră în mai 2027, iar alocarea de după 2027 este miza deciziei de miercuri.
Structura pregătită de Comisie ar rezerva două treimi din bandă pentru companii înregistrate în UE, cu Regatul Unit și Norvegia eligibile să participe la această tranșă. Starlink, Project Kuiper (Amazon) și alte companii din afara UE ar putea concura doar pentru treimea rămasă, printr-o selecție competitivă standard.
Din perspectiva pieței, efectul nu este o excludere totală, ci o comprimare a pieței adresabile pentru jucătorii americani: accesul lor la spectrul armonizat la nivelul întregii Uniuni ar fi limitat la o felie de o treime.
În practică, tranșa rezervată ar favoriza operatorii din spatele IRIS2, constelația europeană multi-orbită de 290 de sateliți, construită de consorțiul SpaceRISE (SES, Eutelsat și Hispasat), cu Airbus, Thales Alenia Space și OHB între contractori. Concesiunea IRIS2 pe 12 ani a fost semnată în decembrie 2024, la un cost estimat de 10,5 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei), din care circa 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 miliarde lei) provin din fonduri publice. Serviciile guvernamentale ar urma să înceapă în 2030.
Publicația plasează decizia în contextul unei strategii mai largi de „autonomie strategică” a UE în spațiu, alimentată de două preocupări: dependența de Starlink (accentuată de amenințări publice privind retragerea serviciului în Ucraina) și o tendință mai amplă în 2026 de restrângere a accesului firmelor americane la categorii considerate strategice (de la instrumente de securitate cibernetică bazate pe inteligență artificială la suveranitatea cloud și echipamente pentru fabricarea cipurilor).
Viasat și EchoStar, deși dețin astăzi licențele, ar intra în categoria „non-UE” în noua schemă, fiind companii listate în SUA. The Next Web notează că Viasat a făcut lobby în ultimele 18 luni pentru prelungirea spectrului S-band, folosit în principal pentru European Aviation Network, operată împreună cu Deutsche Telekom. Rămâne neclar dacă actualii deținători ar putea obține acces la tranșa „europeană” prin asocieri (joint-venture) sau ajustări de structură corporativă — o întrebare pe care anunțul de miercuri ar putea să nu o lămurească pe deplin.
Banda de 2 GHz este descrisă ca prea îngustă pentru a susține singură un serviciu la scară „Starlink”, însă oferă exact componenta pe care operatorii mobili o caută: un cadru armonizat la nivelul UE, protejat de interferențe și reglementat, pe care să ruleze traficul „direct-to-device”. În acest sens, rezervarea a două treimi pentru firme europene ar face „preferențial viabile” serviciile europene D2D, fără a le face imposibile pe cele americane.
Comisia Europeană este așteptată să publice propunerea formală miercuri după-amiază, ora Bruxelles-ului. Detaliile ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, potrivit persoanelor citate în material.
Recomandate
Pierderea contactului cu un satelit Starlink și apariția probabilă de fragmente ridică miza operațională pentru gestionarea traficului și a deșeurilor pe orbita joasă , într-o constelație care numără deja peste 10.000 de sateliți, potrivit BGR . Pe 30 martie 2026, contul oficial Starlink de pe X a transmis că a pierdut comunicațiile cu satelitul Starlink 34343, invocând o „anomalie”. Starlink a mai spus că va lucra la „acțiuni corective” dacă va fi necesar și că va continua să caute satelitul, împreună cu „deșeuri detectabile”, formulare care sugerează posibilitatea ca aparatul să se fi fragmentat, fără ca SpaceX să confirme explicit un astfel de scenariu. Ce indică monitorizarea independentă: „eveniment de creare de fragmente” La câteva ore după mesajul Starlink, LeoLabs – companie de tehnologie care urmărește sateliți și deșeuri spațiale pe orbita joasă – a publicat pe X propriile constatări. Potrivit LeoLabs, satelitul a fost implicat într-un „eveniment de creare de fragmente”, care a generat cel puțin „zeci de obiecte” în apropierea satelitului. Într-o actualizare ulterioară, LeoLabs a avansat ipoteza că fragmentarea ar fi fost cauzată mai degrabă de o „sursă energetică internă” decât de un impact cu un alt obiect. Compania a mai afirmat că situația seamănă cu un incident din 17 decembrie 2025, când Starlink a pierdut contactul cu satelitul 35956, clasificat atunci tot drept „anomalie”. De ce contează: presiune pe evitarea coliziunilor și pe transparența incidentelor Dincolo de incidentul punctual, cazul pune accent pe două riscuri operaționale: creșterea numărului de obiecte pe orbita joasă , dacă fragmentarea este confirmată, ceea ce complică urmărirea și evitarea coliziunilor; nevoia de caracterizare rapidă a evenimentelor anormale , LeoLabs criticând implicit nivelul de claritate oferit public în astfel de situații. BGR notează că SpaceX operează unul dintre puținele sisteme complet automatizate de evitare a coliziunilor aflate în funcțiune pe orbită. În același timp, dacă astfel de „anomalii” se repetă, sistemul Starlink de conștientizare a situației spațiale (Stargaze Situation Awareness System) ar putea fi pus sub presiune suplimentară în efortul de a gestiona și reduce deșeurile din orbita joasă. Starlink a transmis, totodată, că ceea ce s-a întâmplat cu satelitul 34343 nu reprezintă un pericol pentru viitoarea lansare NASA Artemis II. [...]
Starlink , rețeaua de sateliți a companiei lui Elon Musk, va lansa împreună cu Deutsche Telekom un serviciu mobil bazat pe satelit în zece țări europene, începând din 2028 , potrivit CNBC . Noul serviciu va utiliza sateliții Starlink de generație a doua, V2, și va permite furnizarea de date, voce și mesagerie direct pe telefoanele mobile, inclusiv în zone unde infrastructura terestră este dificil de extins, precum regiuni montane sau arii protejate. Oficialii Deutsche Telekom susțin că soluția va acoperi lacunele de conectivitate din zonele cu topografie complexă. Pe lista țărilor incluse se află Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord. România nu figurează printre statele anunțate în această etapă. Starlink operează în prezent aproximativ 9.000 de sateliți și are circa 9 milioane de utilizatori la nivel global. Compania-mamă SpaceX ar pregăti o ofertă publică inițială în acest an, evaluarea fiind estimată la până la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Reuters. Parteneriatul cu Deutsche Telekom marchează extinderea strategiei Starlink în Europa, într-un moment în care competiția pentru servicii de comunicații prin satelit este în creștere, iar operatorii tradiționali caută soluții pentru acoperire extinsă fără investiții majore în infrastructură fizică. [...]
Aproape toți europenii au acces la telefonie mobilă și majoritatea au internet acasă , potrivit Eurobarometer , care a publicat în ianuarie 2026 rezultatele unui sondaj al Comisiei Europene despre comunicații electronice și Piața Unică Digitală. Datele conturează un tablou în care conectivitatea de bază este larg răspândită, dar calitatea conexiunilor și utilizarea efectivă a serviciilor rămân inegale. Sondajul (culegere de date în ianuarie–februarie 2025, publicare în ianuarie 2026) urmărește, între altele, accesul la internet și telefonie, tipurile de conexiuni, serviciile „la pachet” (de exemplu internet + televiziune + telefonie), precum și aspecte care influențează direct accesul și încrederea în servicii, cum sunt apelurile și mesajele frauduloase, roamingul și comunicarea de urgență. Pe componenta de acces, rezultatele indică o penetrare foarte ridicată a telefoniei mobile și o scădere a relevanței telefoniei fixe, în timp ce internetul a devenit o utilitate aproape standard la nivel de gospodărie. Concret, Eurobarometer notează: 97% dintre europeni au acces la un telefon mobil; 41% au acces la un telefon fix; 85% dintre gospodării au acces la internet. Dincolo de simpla existență a accesului, sondajul intră în detalii despre calitatea percepută a conexiunii la domiciliu. 40% dintre respondenți spun că au acasă o conexiune de tip „gigabit” (peste 1 GB/s), iar 29% afirmă că viteza actuală le acoperă nevoile curente. Diferența dintre aceste două repere sugerează că o parte din utilizatori fie nu au nevoie de viteze foarte mari, fie nu resimt beneficiile în utilizarea de zi cu zi, ceea ce contează în discuția despre investiții și priorități de acoperire. Când au fost întrebați despre tipul conexiunii la internet de acasă, 40% dintre respondenți au indicat că au o conexiune Gigabit (peste 1GB/s). Accesul efectiv la servicii este influențat și de riscurile asociate utilizării, iar aici sondajul semnalează o creștere a incidentelor raportate. 19% dintre respondenți spun că au primit un apel de la un număr necunoscut și au fost taxați după ce au răspuns sau au sunat înapoi, cu 6 puncte procentuale peste nivelul din 2020. Tot 19% declară că au primit un SMS (sau alt tip de mesaj) nesolicitat și au fost taxați după ce au răspuns sau l-au deschis, în creștere cu 7 puncte procentuale față de 2020. Pentru accesul la servicii, aceste evoluții sunt relevante deoarece pot duce la comportamente de evitare (de exemplu, răspuns mai rar la numere necunoscute) și la costuri neprevăzute pentru utilizatori. În mobilitate, roamingul rămâne un indicator important al funcționării Pieței Unice Digitale , pentru că arată dacă utilizatorii își pot folosi serviciile „ca acasă” când călătoresc în UE. 78% dintre cei care au călătorit într-o altă țară din UE spun că beneficiază de roaming fără taxe suplimentare, iar 61% afirmă că nu au experimentat viteze mai mici la internetul mobil decât în țara de origine; același procent (61%) spune că nu a întâlnit standarde mai slabe ale rețelei broadband. Totuși, 19% dintre călători declară că au fost suprataxați pentru utilizarea serviciilor de roaming, iar o parte semnificativă continuă să își limiteze utilizarea: 34% opresc datele în roaming, iar 25% își opresc telefonul mobil când sunt în alt stat membru. Un alt element care ține de acces, în sensul cel mai concret, este posibilitatea de a apela rapid serviciile de urgență. Sondajul arată că 75% dintre respondenți sunt conștienți de existența numărului unic european de urgență 112, un nivel ridicat, dar care lasă în continuare un sfert dintre cetățeni în afara acestei informări de bază. Per ansamblu, datele Eurobarometer indică o Uniune Europeană în care accesul la comunicații este aproape universal la nivel de telefonie mobilă și foarte extins la internet, însă experiența utilizatorilor este modelată de calitatea conexiunii, de riscurile de fraudă și de încrederea în utilizarea serviciilor în deplasare. Pentru agenda Pieței Unice Digitale, aceste rezultate pun în aceeași ecuație investițiile în rețele, protecția consumatorilor și informarea publică, inclusiv în privința serviciilor esențiale precum 112. [...]
ANCOM a obligat Vodafone să refacă notificările către circa 120.000 de firme, după o schimbare de roaming care putea genera costuri neașteptate , inclusiv activarea automată a unui pachet de 49 de euro (aprox. 245 lei) la primul consum, potrivit HotNews . Operatorul a primit o amendă de 1,5 milioane de lei, cea mai mare aplicată de autoritate în primele patru luni din 2026. Sancțiunea a venit după sesizări privind costuri suplimentare la roaming în destinații din afara Spațiului Economic European (SEE) – Marea Britanie, Irlanda de Nord și Gibraltar – și după verificări care au vizat modul de notificare și implementare a noilor tarife, a declarat pentru HotNews Cristin Popa, director executiv de control în cadrul ANCOM. Ce a constatat ANCOM: modificare unilaterală fără drept de renunțare ANCOM spune că, din august 2025, Vodafone a notificat aproximativ 120.000 de abonați persoane juridice că va modifica unilateral contractele, indicând și noile tarife pentru destinațiile din afara SEE, precum și data intrării în vigoare a schimbărilor. Problema identificată de autoritate: notificările nu ar fi inclus, „în conformitate cu obligațiile legale”, informarea despre termenul legal de cel puțin 30 de zile în care clientul poate denunța unilateral contractul dacă nu este de acord cu modificările, fără penalități sau despăgubiri. Vodafone ar fi justificat lipsa acestui drept prin faptul că modificările erau „în beneficiul abonaților”, însă ANCOM a concluzionat că schimbarea nu putea fi considerată exclusiv în beneficiul lor, deoarece, în funcție de țara vizitată și de consum, un abonat putea ajunge să plătească mai mult. De ce contează: trecerea la pachete putea taxa „din prima” cu 49 de euro Potrivit ANCOM, una dintre consecințele schimbării a fost că unii abonați ajungeau să plătească un tarif pe pachet indiferent de consum. Exemplul invocat de autoritate este cazul unui abonat care, într-o escală la Londra, după ce și-a deschis telefonul și a folosit date mobile, a fost taxat direct cu 49 de euro, în loc să i se aplice tariful anterior de 0,003 euro/1 MB. Măsuri și reacția companiei Pe lângă amendă, ANCOM a impus măsuri de remediere: Vodafone a fost obligată să notifice abonații vizați cu privire la revenirea la tarifele aplicabile înainte de 25.09.2025 (data la care a fost notificată prima dată modificarea modului de tarifare) și să le ofere posibilitatea de a solicita în mod expres menținerea modalității de tarifare. Conform ANCOM, compania a achitat amenda în termenul legal și nu a contestat sancțiunea în instanță. Contactați pentru un punct de vedere, oficialii Vodafone România nu au dorit să comenteze. În prezent, potrivit informațiilor publicate de operator pe site-ul său, clienții persoane juridice pot alege între tarifare la consum pentru roaming internațional și tarifare cu pachete de date de 49 de euro, care se activează automat la primul MB/minut/SMS consumat (detalii pe pagina Vodafone despre tarifarea în roaming ). Context: cele mai mari amenzi ANCOM în 2026 În primele patru luni din 2026, ANCOM a derulat 1.803 acțiuni de control și a aplicat amenzi către 601 operatori, în valoare totală de 4.065.350 lei, sumele fiind venit la bugetul de stat. Cea mai mare sancțiune din acest interval a fost cea de 1,5 milioane de lei aplicată Vodafone România. [...]
ANCOM pune la bătaie peste 13,4 milioane de lei pentru licențe software închiriate pe 3 ani , într-o procedură de achiziție care vizează conformitatea legală a utilizării produselor Microsoft în instituție, potrivit Agerpres . Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) un anunț de participare pentru un acord-cadru de „închiriere de licențe software”, cu o valoare estimată de peste 13,4 milioane lei, fără TVA. Contractul ar urma să fie încheiat pe o perioadă de 36 de luni. Ce cumpără ANCOM și de ce contează Conform anunțului, acordul-cadru are ca obiect închirierea de licențe software „pentru asigurarea legalității utilizării produselor și serviciilor software Microsoft utilizate în ANCOM”. În pachet sunt incluse și subscripții cu componenta SA (Software Assurance) – un tip de abonament care, de regulă, acoperă actualizări și drepturi de utilizare pe durata contractului – precum și servicii de suport tehnic. Procedura este o licitație deschisă, iar ANCOM urmărește încheierea acordului-cadru cu un singur operator economic. Calendarul licitației Termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 22 iunie 2026, ora 15:00. ANCOM este instituția care reglementează domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale și serviciilor poștale. [...]
Restricționarea accelerată a Telegram în Rusia riscă să lovească direct în comunicațiile și logistica armatei, dar și în mecanismele informale de finanțare ale efortului de război , pe fondul unei mutări forțate a utilizatorilor către o aplicație controlată de VK, potrivit G4Media . În primele luni din 2026, autoritățile ruse au început să încetinească funcționarea Telegram, cea mai folosită platformă de mesagerie din Rusia. La începutul anului, aplicația depășise WhatsApp și ajunsese la peste 90 de milioane de utilizatori în Rusia, conform informațiilor preluate de publicație. Pe acest fond, fondatorul Telegram, Pavel Durov , a fost acuzat oficial că refuză eliminarea conținutului interzis și că ar pune în pericol securitatea națională. Restricțiile sunt prezentate ca parte a unei strategii mai largi de a împinge utilizatorii către Max, o aplicație controlată de holdingul VK, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin. Semnalul FSB și contradicția din teren Pe 21 februarie 2026, FSB a avertizat public că Telegram nu este sigur pentru personalul militar rus, susținând că aplicația ar permite forțelor ucrainene să obțină rapid informații, cu riscuri pentru militari. Mesajul a fost amplificat de presa pro-Kremlin și de agenția TASS, prin relatări ale unor militari care susțin că Telegram ar compromite operațiunile de luptă. În același timp, canale pro-război „Z” au criticat măsurile, iar corespondenți de front au indicat că Telegram rămâne principalul instrument de coordonare între unități, folosit pentru transmiterea de imagini, coordonate, informații de intelligence și rapoarte post-lovitură. Inclusiv comentatori loiali Kremlinului au avertizat că eliminarea Telegram fără o alternativă funcțională ar afecta grav eficiența operațională a armatei ruse. Impact operațional: VPN-uri pe front, pierderi la strângerea de fonduri Potrivit The Insider , citat în material, trupele ruse continuă să folosească Telegram prin VPN-uri (rețele private virtuale, utilizate pentru ocolirea restricțiilor), însă campaniile de strângere de fonduri ar fi înregistrat deja pierderi semnificative. Ecosistemul de voluntari, ingineri și producători din așa-numitul „complex militar-industrial popular” ar funcționa aproape exclusiv prin Telegram. Limitarea aplicației afectează și grupurile mobile de apărare aeriană și coordonarea logistică, iar experții citați avertizează că ritmul operațiunilor militare va încetini inevitabil. În pofida poziției Kremlinului, inclusiv a declarațiilor lui Vladimir Putin despre riscurile „sistemelor de comunicații necontrolate”, materialul notează că Telegram rămâne un element-cheie în războiul modern purtat de Rusia, iar blocarea fără o alternativă robustă ar putea afecta coordonarea, fluxul de informații și sprijinul financiar din societatea civilă. [...]
