Știri
Știri din categoria Comunicații
Aproape toți europenii au acces la telefonie mobilă și majoritatea au internet acasă, potrivit Eurobarometer, care a publicat în ianuarie 2026 rezultatele unui sondaj al Comisiei Europene despre comunicații electronice și Piața Unică Digitală. Datele conturează un tablou în care conectivitatea de bază este larg răspândită, dar calitatea conexiunilor și utilizarea efectivă a serviciilor rămân inegale.
Sondajul (culegere de date în ianuarie–februarie 2025, publicare în ianuarie 2026) urmărește, între altele, accesul la internet și telefonie, tipurile de conexiuni, serviciile „la pachet” (de exemplu internet + televiziune + telefonie), precum și aspecte care influențează direct accesul și încrederea în servicii, cum sunt apelurile și mesajele frauduloase, roamingul și comunicarea de urgență.
Pe componenta de acces, rezultatele indică o penetrare foarte ridicată a telefoniei mobile și o scădere a relevanței telefoniei fixe, în timp ce internetul a devenit o utilitate aproape standard la nivel de gospodărie. Concret, Eurobarometer notează:
Dincolo de simpla existență a accesului, sondajul intră în detalii despre calitatea percepută a conexiunii la domiciliu. 40% dintre respondenți spun că au acasă o conexiune de tip „gigabit” (peste 1 GB/s), iar 29% afirmă că viteza actuală le acoperă nevoile curente. Diferența dintre aceste două repere sugerează că o parte din utilizatori fie nu au nevoie de viteze foarte mari, fie nu resimt beneficiile în utilizarea de zi cu zi, ceea ce contează în discuția despre investiții și priorități de acoperire.
Când au fost întrebați despre tipul conexiunii la internet de acasă, 40% dintre respondenți au indicat că au o conexiune Gigabit (peste 1GB/s).
Accesul efectiv la servicii este influențat și de riscurile asociate utilizării, iar aici sondajul semnalează o creștere a incidentelor raportate. 19% dintre respondenți spun că au primit un apel de la un număr necunoscut și au fost taxați după ce au răspuns sau au sunat înapoi, cu 6 puncte procentuale peste nivelul din 2020. Tot 19% declară că au primit un SMS (sau alt tip de mesaj) nesolicitat și au fost taxați după ce au răspuns sau l-au deschis, în creștere cu 7 puncte procentuale față de 2020. Pentru accesul la servicii, aceste evoluții sunt relevante deoarece pot duce la comportamente de evitare (de exemplu, răspuns mai rar la numere necunoscute) și la costuri neprevăzute pentru utilizatori.
În mobilitate, roamingul rămâne un indicator important al funcționării Pieței Unice Digitale, pentru că arată dacă utilizatorii își pot folosi serviciile „ca acasă” când călătoresc în UE. 78% dintre cei care au călătorit într-o altă țară din UE spun că beneficiază de roaming fără taxe suplimentare, iar 61% afirmă că nu au experimentat viteze mai mici la internetul mobil decât în țara de origine; același procent (61%) spune că nu a întâlnit standarde mai slabe ale rețelei broadband. Totuși, 19% dintre călători declară că au fost suprataxați pentru utilizarea serviciilor de roaming, iar o parte semnificativă continuă să își limiteze utilizarea: 34% opresc datele în roaming, iar 25% își opresc telefonul mobil când sunt în alt stat membru.
Un alt element care ține de acces, în sensul cel mai concret, este posibilitatea de a apela rapid serviciile de urgență. Sondajul arată că 75% dintre respondenți sunt conștienți de existența numărului unic european de urgență 112, un nivel ridicat, dar care lasă în continuare un sfert dintre cetățeni în afara acestei informări de bază.
Per ansamblu, datele Eurobarometer indică o Uniune Europeană în care accesul la comunicații este aproape universal la nivel de telefonie mobilă și foarte extins la internet, însă experiența utilizatorilor este modelată de calitatea conexiunii, de riscurile de fraudă și de încrederea în utilizarea serviciilor în deplasare. Pentru agenda Pieței Unice Digitale, aceste rezultate pun în aceeași ecuație investițiile în rețele, protecția consumatorilor și informarea publică, inclusiv în privința serviciilor esențiale precum 112.
Recomandate
Românii din zonele de graniță vor fi avertizați prin panouri rutiere asupra riscului de roaming involuntar, fenomen care afectează deja mii de utilizatori de telefonie mobilă , transmite Știrile ProTV . În peste 350 de localități din România, telefonul se poate conecta automat la rețele din afara Uniunii Europene, deși utilizatorul nu a părăsit teritoriul național. Roamingul involuntar apare în apropierea frontierelor, mai ales cu state non-UE precum Serbia, unde tarifele de voce și date sunt de câteva ori mai mari decât în UE. Aceste conexiuni nedorite pot duce la facturi de sute de euro în doar câteva zile , în special în rândul celor care nu au dezactivat opțiunea de roaming sau datele mobile. Cristin Popa, director executiv ANCOM: „Ținem telefonul setat pe manual în ceea ce privește alegerea rețelei, astfel încât în momentul în care rămân fără semnal, să nu mi se ducă automat să mi se conecteze la operatorul din țara vecină. Să verificăm în partea de sus a ecranului, dacă suntem în rețeaua operatorului unde suntem abonați.” Începând cu 2026, peste 500 de panouri de avertizare vor fi montate în 19 județe de frontieră, la intrările în zonele cu risc. Măsura este prevăzută într-o lege recentă care obligă autoritățile să informeze cetățenii cu privire la posibilitatea de conectare automată la rețele străine. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) recomandă utilizatorilor din aceste zone să selecteze manual rețeaua mobilă din telefon și să verifice constant denumirea rețelei afișate pe ecran. Este singura metodă eficientă de a preveni comutarea automată la un operator străin. Cazuri frecvente au fost semnalate în zonele de pescuit de pe Dunăre, unde semnalul rețelelor sârbești poate depăși ușor frontiera și prelua controlul asupra telefoanelor utilizatorilor români. Vicepreședintele AJVPS Gorj a declarat că aproape toți pescarii din zonă s-au confruntat cu astfel de situații, mulți fiind taxați în roaming fără să știe. Măsura vine pe fondul numărului tot mai mare de reclamații primite în ultimii ani, în special din partea vârstnicilor sau a turiștilor din alte zone ale țării, care nu știu că riscă să plătească suplimentar doar pentru că s-au aflat în apropierea unei granițe. [...]
Curtea de Apel București a suspendat reorganizarea ANCOM , invocând riscuri pentru independența funcțională a instituției, potrivit HotNews.ro . Decizia vizează reforma anunțată de Guvernul condus de Ilie Bolojan la finalul lui 2025, care includea tăieri de posturi și reducerea salariilor în mai multe autorități autonome. Suspendarea privește trei decizii semnate la 16 decembrie 2025 de președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, prin care era stabilită reorganizarea instituției și criteriile de selecție a angajaților. Măsurile ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie 2026, inclusiv prin concedieri. În motivarea consultată de publicație, instanța arată că „există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare”, pe fondul unui calendar considerat prea scurt și al lipsei unor criterii suficient de clare și transparente pentru restructurare. Curtea apreciază că reorganizarea, în forma propusă, poate afecta stabilitatea și independența autorității de reglementare. „Curtea constată că există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare.” Judecătorul mai reține că, în decizia privind reducerea numărului de salariați, „sunt evidente criterii subiective, neclare sub aspectul ordinii de aplicare a etapelor”. În opinia instanței, acest tip de formulare poate genera incertitudine profesională și disfuncționalități în activitatea instituției. Un alt argument central este riscul unei vătămări imediate pentru angajați, pe fondul lipsei unor standarde „clare și verificabile” în conținutul deciziilor. Instanța apreciază că, în aceste condiții, sunt create „premisele unei vătămări individuale grave cu caracter iminent și serios”. Demersul în instanță a fost inițiat de angajați, care au cerut suspendarea efectelor reorganizării până la soluționarea definitivă a proceselor pe fond. 326 de angajați ANCOM s-au alăturat acțiunii, deși, potrivit datelor citate, 250 dintre ei nu ar fi fost afectați direct de măsurile de reformă. Sindicatul și salariații au fost reprezentați de casa de avocatură a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea. În fața instanței, avocații angajaților au susținut că Guvernul ar urmări subordonarea ANCOM, instituție a cărei independență ar fi garantată de Constituție și de directive europene. De cealaltă parte, juristul ANCOM a arătat că Legea 145/2025, în baza căreia au fost emise deciziile de reorganizare, a fost declarată constituțională, astfel că aplicarea ei era obligatorie. ANCOM a contestat hotărârea Curții de Apel București, iar dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să dea un verdict definitiv. Până atunci, suspendarea produce efecte, blocând aplicarea reorganizării în forma decisă la nivelul conducerii autorității. Ce a reținut instanța în motivare (pe scurt) reorganizarea a fost decisă într-un interval considerat prea scurt, cu efecte majore asupra structurii instituției; lipsa unor criterii clare și transparente pentru restructurare și selecție; existența unor criterii apreciate ca „subiective” și „neclare” în reducerea de personal; risc de afectare a independenței funcționale a ANCOM și de disfuncționalități interne; posibilitatea unei „vătămări individuale grave” pentru angajați, cu caracter iminent. Date-cheie despre reorganizarea ANCOM (conform informațiilor citate) În paralel, HotNews.ro arată că, în cazurile ASF și ANRE, aceeași instanță (Curtea de Apel București) a respins cererile de suspendare a reorganizărilor și reducerilor salariale. Aceste decizii nu sunt definitive și, potrivit sursei, nu au fost încă motivate. Contextul mai larg al reformei este legat de pachetul de măsuri pentru eficientizarea unor autorități administrative autonome, finanțate din taxe percepute sectoarelor supravegheate. În articol sunt menționate și niveluri ale salariilor medii nete pe 2025: 18.635 lei la ANRE, 13.562 lei la ASF și 12.934 lei la ANCOM. [...]
Republica Moldova va lansa în 2027 sistemul de avertizare publică „MD-ALERT”. Potrivit Mediafax , Guvernul de la Chișinău a aprobat conceptul unui mecanism de informare rapidă a populației în situații de pericol, similar cu RO-ALERT din România. „În prezent, țara noastră nu dispune de un mecanism eficient de avertizare publică, capabil să transmită în timp real mesaje către populație în situații de risc precum inundații, valuri de căldură extreme sau precipitații abundente. În acest context, instituirea unui sistem modern de alertare devine o necesitate pentru protejarea vieții și siguranței cetățenilor”, se arată într-un comunicat al Guvernului. Conform informațiilor transmise, MD-ALERT va funcționa prin rețelele de comunicații mobile și va folosi tehnologii care permit trimiterea mesajelor direct către persoanele aflate în zonele vizate. Autoritățile susțin că nu va fi nevoie de instalarea unor aplicații suplimentare, iar sistemul ar urma să sprijine intervenții mai rapide în caz de urgență. Costul estimat al implementării este de aproximativ 5 milioane de euro, sumă care include și mentenanța pentru primii cinci ani. Finanțarea este acoperită integral dintr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar după această perioadă costurile de întreținere, estimate la circa 340.000 de euro pe an, vor fi suportate din bugetul de stat. [...]
Internetul mobil a fost întrerupt brusc în mai multe orașe mari din Rusia , potrivit Adevărul , pe fondul unor măsuri de securitate invocate de autorități în legătură cu riscul unor atacuri cu drone și al unor restricții care au afectat inclusiv aplicații de mesagerie și servicii bancare. În Sankt Petersburg , întreruperile masive au fost raportate luni dimineață, 9 martie, după un episod similar semnalat anterior la Moscova. Conform datelor platformei Downdetector, problemele au început în jurul orei 6:00, iar în scurt timp s-au strâns aproape 1.500 de reclamații ale utilizatorilor. Utilizatorii au relatat pe rețelele sociale că nu mai funcționează serviciile de mesagerie și că nu pot accesa site-uri și aplicații, inclusiv Telegram și aplicații bancare. În unele cazuri, accesul la internet a rămas posibil doar pentru anumite servicii incluse pe așa-numitele „liste albe”, notează 1ru , adică o selecție de platforme permise în mod explicit în timpul restricțiilor. Întreruperile au coincis cu un anunț al guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, care a avertizat asupra unui pericol legat de posibile atacuri cu drone și a spus că ar putea apărea o scădere a vitezei internetului mobil în regiune. Oficialul a pus situația în legătură cu activarea unor „măsuri suplimentare de securitate radio-tehnică”, care ar fi putut afecta stabilitatea echipamentelor civile de comunicații, ceea ce sugerează folosirea unor mijloace de bruiaj sau control al semnalului radio pentru reducerea riscurilor. Datele de monitorizare a activității rețelelor indică faptul că cele mai mari dificultăți au apărut la servicii sensibile la întârzieri și pierderi de date, precum Telegram, aplicațiile de mobile banking și alte programe care au nevoie de o conexiune constantă la servere. În paralel, serviciile de urgență au primit aproximativ 400 de apeluri în prima oră după apariția problemelor, iar în următoarele 24 de ore numărul sesizărilor s-a apropiat de 1.500; operatorii au transmis că lucrează în regim intensificat și își coordonează acțiunile cu instituțiile responsabile pentru a reduce impactul asupra abonaților. La Moscova, situația ar fi mai degrabă una prelungită decât un incident punctual: internetul mobil este limitat sau întrerupt de aproape cinci zile, iar anumite platforme de pe „lista albă” continuă să funcționeze, inclusiv portalul guvernamental „Gosuslugi”, rețelele sociale rusești „VKontakte” și „Odnoklassniki”, servicii Yandex, platforme de comerț online și site-uri ale instituțiilor statului. Operatorii Beeline, MegaFon și T2 au invocat „restricții externe”, însă surse din industrie citate de Kommersant susțin că ar fi existat ordine de restricționare a internetului mobil în anumite zone ale capitalei, iar publicația IT Kod Durov a relatat despre teste de întrerupere completă a conexiunii în centrul Moscovei, în perioada 5-6 martie, când nu ar fi funcționat nici internetul mobil, nici apelurile telefonice, telefoanele afișând „numai apeluri de urgență”. [...]
Starlink , rețeaua de sateliți a companiei lui Elon Musk, va lansa împreună cu Deutsche Telekom un serviciu mobil bazat pe satelit în zece țări europene, începând din 2028 , potrivit CNBC . Noul serviciu va utiliza sateliții Starlink de generație a doua, V2, și va permite furnizarea de date, voce și mesagerie direct pe telefoanele mobile, inclusiv în zone unde infrastructura terestră este dificil de extins, precum regiuni montane sau arii protejate. Oficialii Deutsche Telekom susțin că soluția va acoperi lacunele de conectivitate din zonele cu topografie complexă. Pe lista țărilor incluse se află Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord. România nu figurează printre statele anunțate în această etapă. Starlink operează în prezent aproximativ 9.000 de sateliți și are circa 9 milioane de utilizatori la nivel global. Compania-mamă SpaceX ar pregăti o ofertă publică inițială în acest an, evaluarea fiind estimată la până la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Reuters. Parteneriatul cu Deutsche Telekom marchează extinderea strategiei Starlink în Europa, într-un moment în care competiția pentru servicii de comunicații prin satelit este în creștere, iar operatorii tradiționali caută soluții pentru acoperire extinsă fără investiții majore în infrastructură fizică. [...]
Vodafone România și Satellite Connect Europe vor testa în 2026 conectivitatea mobilă prin satelit în România , într-un parteneriat care vizează eliminarea zonelor fără semnal și creșterea rezilienței comunicațiilor, potrivit comunicatului transmis de Vodafone România . Testele pentru serviciile de tip „direct to device” (D2D) sunt programate să înceapă în vara acestui an, marcând primul pas concret către integrarea tehnologiei satelitare în rețelele mobile comerciale 4G și 5G existente. Colaborarea presupune conectarea directă a smartphone-urilor la sateliți atunci când semnalul terestru scade sau lipsește. Practic, telefonul va comuta automat între rețeaua mobilă clasică și conexiunea prin satelit, fără intervenția utilizatorului. Obiectivul este eliminarea întreruperilor în zonele izolate sau slab acoperite, dar și asigurarea comunicațiilor în situații critice. Ce presupune tehnologia D2D Noua soluție are la bază câteva elemente-cheie: integrarea capacității satelitare în infrastructura 4G și 5G existentă; conectare automată a dispozitivului la satelit în lipsa semnalului terestru; utilizare directă pe smartphone-uri, fără echipamente suplimentare; interoperabilitate la nivel european, în baza unui cadru armonizat. Potrivit companiei, serviciul ar putea sprijini în special: comunitățile rurale și zonele montane; intervențiile serviciilor de urgență în caz de fenomene meteo severe; gestionarea unor incidente majore sau crize transfrontaliere. Context european și miză strategică Inițiativa face parte din strategia mai amplă a grupului Vodafone de a deveni un furnizor important de servicii comerciale de conectivitate mobilă prin satelit în Europa. De asemenea, proiectul este aliniat obiectivelor europene privind „Deceniul Digital”, care vizează extinderea accesului la comunicații fiabile și reducerea decalajelor digitale. Satellite Connect Europe , companie cu sediul în Luxemburg și joint venture între Vodafone și AST SpaceMobile , este responsabilă de dezvoltarea infrastructurii satelitare și de colaborarea cu operatorii mobili europeni și instituțiile Uniunii Europene pentru stabilirea unui cadru de reglementare comun. Directorul general al Vodafone România, Nedim Baytorun, a subliniat că testele din 2026 reprezintă un pas concret pentru integrarea rețelelor mobile și satelitare, în timp ce Meredith Sharples, director general al Satellite Connect Europe, a vorbit despre consolidarea încrederii operatorilor europeni în serviciile de tip D2D. Dacă testele programate pentru vara lui 2026 vor confirma funcționarea la scară reală, România ar putea deveni una dintre primele piețe europene unde conectivitatea mobilă prin satelit este integrată direct în serviciile comerciale curente. [...]
