Știri
Știri din categoria Comunicații
Pierderea contactului cu un satelit Starlink și apariția probabilă de fragmente ridică miza operațională pentru gestionarea traficului și a deșeurilor pe orbita joasă, într-o constelație care numără deja peste 10.000 de sateliți, potrivit BGR.
Pe 30 martie 2026, contul oficial Starlink de pe X a transmis că a pierdut comunicațiile cu satelitul Starlink 34343, invocând o „anomalie”. Starlink a mai spus că va lucra la „acțiuni corective” dacă va fi necesar și că va continua să caute satelitul, împreună cu „deșeuri detectabile”, formulare care sugerează posibilitatea ca aparatul să se fi fragmentat, fără ca SpaceX să confirme explicit un astfel de scenariu.
La câteva ore după mesajul Starlink, LeoLabs – companie de tehnologie care urmărește sateliți și deșeuri spațiale pe orbita joasă – a publicat pe X propriile constatări. Potrivit LeoLabs, satelitul a fost implicat într-un „eveniment de creare de fragmente”, care a generat cel puțin „zeci de obiecte” în apropierea satelitului.
Într-o actualizare ulterioară, LeoLabs a avansat ipoteza că fragmentarea ar fi fost cauzată mai degrabă de o „sursă energetică internă” decât de un impact cu un alt obiect. Compania a mai afirmat că situația seamănă cu un incident din 17 decembrie 2025, când Starlink a pierdut contactul cu satelitul 35956, clasificat atunci tot drept „anomalie”.
Dincolo de incidentul punctual, cazul pune accent pe două riscuri operaționale:
BGR notează că SpaceX operează unul dintre puținele sisteme complet automatizate de evitare a coliziunilor aflate în funcțiune pe orbită. În același timp, dacă astfel de „anomalii” se repetă, sistemul Starlink de conștientizare a situației spațiale (Stargaze Situation Awareness System) ar putea fi pus sub presiune suplimentară în efortul de a gestiona și reduce deșeurile din orbita joasă.
Starlink a transmis, totodată, că ceea ce s-a întâmplat cu satelitul 34343 nu reprezintă un pericol pentru viitoarea lansare NASA Artemis II.
Recomandate
Starlink , rețeaua de sateliți a companiei lui Elon Musk, va lansa împreună cu Deutsche Telekom un serviciu mobil bazat pe satelit în zece țări europene, începând din 2028 , potrivit CNBC . Noul serviciu va utiliza sateliții Starlink de generație a doua, V2, și va permite furnizarea de date, voce și mesagerie direct pe telefoanele mobile, inclusiv în zone unde infrastructura terestră este dificil de extins, precum regiuni montane sau arii protejate. Oficialii Deutsche Telekom susțin că soluția va acoperi lacunele de conectivitate din zonele cu topografie complexă. Pe lista țărilor incluse se află Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord. România nu figurează printre statele anunțate în această etapă. Starlink operează în prezent aproximativ 9.000 de sateliți și are circa 9 milioane de utilizatori la nivel global. Compania-mamă SpaceX ar pregăti o ofertă publică inițială în acest an, evaluarea fiind estimată la până la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Reuters. Parteneriatul cu Deutsche Telekom marchează extinderea strategiei Starlink în Europa, într-un moment în care competiția pentru servicii de comunicații prin satelit este în creștere, iar operatorii tradiționali caută soluții pentru acoperire extinsă fără investiții majore în infrastructură fizică. [...]
Comisia Europeană pregătește o alocare preferențială a spectrului mobil-satelit, care ar limita accesul Starlink și Kuiper la doar o treime din banda UE de 2 GHz , potrivit The Next Web . Măsura, așteptată să fie confirmată miercuri la Bruxelles, este un semnal de politică industrială cu impact direct asupra competiției pe viitoarele servicii „direct-to-device” (conectare directă a telefonului la satelit) în Europa. Decizia vizează banda de 2 GHz pentru servicii mobile-satelit (MSS), un „strat” reglementat și protejat de interferențe, folosit pentru conectivitate în zone unde rețelele mobile terestre nu ajung. Concret, este vorba despre 30 MHz împărțiți în două segmente de frecvențe: 1980–2010 MHz și 2170–2200 MHz. Licențele actuale, acordate în 2009 către Inmarsat (astăzi Viasat ) și Solaris (astăzi EchoStar), expiră în mai 2027, iar alocarea de după 2027 este miza deciziei de miercuri. Ce schimbă propunerea: „două treimi pentru UE”, o treime pentru restul Structura pregătită de Comisie ar rezerva două treimi din bandă pentru companii înregistrate în UE, cu Regatul Unit și Norvegia eligibile să participe la această tranșă. Starlink, Project Kuiper (Amazon) și alte companii din afara UE ar putea concura doar pentru treimea rămasă, printr-o selecție competitivă standard. Din perspectiva pieței, efectul nu este o excludere totală, ci o comprimare a pieței adresabile pentru jucătorii americani: accesul lor la spectrul armonizat la nivelul întregii Uniuni ar fi limitat la o felie de o treime. Legătura cu IRIS2 și „autonomia strategică” în spațiu În practică, tranșa rezervată ar favoriza operatorii din spatele IRIS2, constelația europeană multi-orbită de 290 de sateliți, construită de consorțiul SpaceRISE (SES, Eutelsat și Hispasat), cu Airbus, Thales Alenia Space și OHB între contractori. Concesiunea IRIS2 pe 12 ani a fost semnată în decembrie 2024, la un cost estimat de 10,5 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei), din care circa 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 miliarde lei) provin din fonduri publice. Serviciile guvernamentale ar urma să înceapă în 2030. Publicația plasează decizia în contextul unei strategii mai largi de „autonomie strategică” a UE în spațiu, alimentată de două preocupări: dependența de Starlink (accentuată de amenințări publice privind retragerea serviciului în Ucraina) și o tendință mai amplă în 2026 de restrângere a accesului firmelor americane la categorii considerate strategice (de la instrumente de securitate cibernetică bazate pe inteligență artificială la suveranitatea cloud și echipamente pentru fabricarea cipurilor). Incumbenții Viasat și EchoStar, prinși între reguli și licențele actuale Viasat și EchoStar, deși dețin astăzi licențele, ar intra în categoria „non-UE” în noua schemă, fiind companii listate în SUA. The Next Web notează că Viasat a făcut lobby în ultimele 18 luni pentru prelungirea spectrului S-band, folosit în principal pentru European Aviation Network, operată împreună cu Deutsche Telekom. Rămâne neclar dacă actualii deținători ar putea obține acces la tranșa „europeană” prin asocieri (joint-venture) sau ajustări de structură corporativă — o întrebare pe care anunțul de miercuri ar putea să nu o lămurească pe deplin. De ce contează pentru operatori: spectrul de 2 GHz ca „bază” reglementată pentru D2D Banda de 2 GHz este descrisă ca prea îngustă pentru a susține singură un serviciu la scară „Starlink”, însă oferă exact componenta pe care operatorii mobili o caută: un cadru armonizat la nivelul UE, protejat de interferențe și reglementat, pe care să ruleze traficul „direct-to-device”. În acest sens, rezervarea a două treimi pentru firme europene ar face „preferențial viabile” serviciile europene D2D, fără a le face imposibile pe cele americane. Comisia Europeană este așteptată să publice propunerea formală miercuri după-amiază, ora Bruxelles-ului. Detaliile ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, potrivit persoanelor citate în material. [...]
ANCOM a obligat Vodafone să refacă notificările către circa 120.000 de firme, după o schimbare de roaming care putea genera costuri neașteptate , inclusiv activarea automată a unui pachet de 49 de euro (aprox. 245 lei) la primul consum, potrivit HotNews . Operatorul a primit o amendă de 1,5 milioane de lei, cea mai mare aplicată de autoritate în primele patru luni din 2026. Sancțiunea a venit după sesizări privind costuri suplimentare la roaming în destinații din afara Spațiului Economic European (SEE) – Marea Britanie, Irlanda de Nord și Gibraltar – și după verificări care au vizat modul de notificare și implementare a noilor tarife, a declarat pentru HotNews Cristin Popa, director executiv de control în cadrul ANCOM. Ce a constatat ANCOM: modificare unilaterală fără drept de renunțare ANCOM spune că, din august 2025, Vodafone a notificat aproximativ 120.000 de abonați persoane juridice că va modifica unilateral contractele, indicând și noile tarife pentru destinațiile din afara SEE, precum și data intrării în vigoare a schimbărilor. Problema identificată de autoritate: notificările nu ar fi inclus, „în conformitate cu obligațiile legale”, informarea despre termenul legal de cel puțin 30 de zile în care clientul poate denunța unilateral contractul dacă nu este de acord cu modificările, fără penalități sau despăgubiri. Vodafone ar fi justificat lipsa acestui drept prin faptul că modificările erau „în beneficiul abonaților”, însă ANCOM a concluzionat că schimbarea nu putea fi considerată exclusiv în beneficiul lor, deoarece, în funcție de țara vizitată și de consum, un abonat putea ajunge să plătească mai mult. De ce contează: trecerea la pachete putea taxa „din prima” cu 49 de euro Potrivit ANCOM, una dintre consecințele schimbării a fost că unii abonați ajungeau să plătească un tarif pe pachet indiferent de consum. Exemplul invocat de autoritate este cazul unui abonat care, într-o escală la Londra, după ce și-a deschis telefonul și a folosit date mobile, a fost taxat direct cu 49 de euro, în loc să i se aplice tariful anterior de 0,003 euro/1 MB. Măsuri și reacția companiei Pe lângă amendă, ANCOM a impus măsuri de remediere: Vodafone a fost obligată să notifice abonații vizați cu privire la revenirea la tarifele aplicabile înainte de 25.09.2025 (data la care a fost notificată prima dată modificarea modului de tarifare) și să le ofere posibilitatea de a solicita în mod expres menținerea modalității de tarifare. Conform ANCOM, compania a achitat amenda în termenul legal și nu a contestat sancțiunea în instanță. Contactați pentru un punct de vedere, oficialii Vodafone România nu au dorit să comenteze. În prezent, potrivit informațiilor publicate de operator pe site-ul său, clienții persoane juridice pot alege între tarifare la consum pentru roaming internațional și tarifare cu pachete de date de 49 de euro, care se activează automat la primul MB/minut/SMS consumat (detalii pe pagina Vodafone despre tarifarea în roaming ). Context: cele mai mari amenzi ANCOM în 2026 În primele patru luni din 2026, ANCOM a derulat 1.803 acțiuni de control și a aplicat amenzi către 601 operatori, în valoare totală de 4.065.350 lei, sumele fiind venit la bugetul de stat. Cea mai mare sancțiune din acest interval a fost cea de 1,5 milioane de lei aplicată Vodafone România. [...]
ANCOM pune la bătaie peste 13,4 milioane de lei pentru licențe software închiriate pe 3 ani , într-o procedură de achiziție care vizează conformitatea legală a utilizării produselor Microsoft în instituție, potrivit Agerpres . Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) un anunț de participare pentru un acord-cadru de „închiriere de licențe software”, cu o valoare estimată de peste 13,4 milioane lei, fără TVA. Contractul ar urma să fie încheiat pe o perioadă de 36 de luni. Ce cumpără ANCOM și de ce contează Conform anunțului, acordul-cadru are ca obiect închirierea de licențe software „pentru asigurarea legalității utilizării produselor și serviciilor software Microsoft utilizate în ANCOM”. În pachet sunt incluse și subscripții cu componenta SA (Software Assurance) – un tip de abonament care, de regulă, acoperă actualizări și drepturi de utilizare pe durata contractului – precum și servicii de suport tehnic. Procedura este o licitație deschisă, iar ANCOM urmărește încheierea acordului-cadru cu un singur operator economic. Calendarul licitației Termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 22 iunie 2026, ora 15:00. ANCOM este instituția care reglementează domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale și serviciilor poștale. [...]
Restricționarea accelerată a Telegram în Rusia riscă să lovească direct în comunicațiile și logistica armatei, dar și în mecanismele informale de finanțare ale efortului de război , pe fondul unei mutări forțate a utilizatorilor către o aplicație controlată de VK, potrivit G4Media . În primele luni din 2026, autoritățile ruse au început să încetinească funcționarea Telegram, cea mai folosită platformă de mesagerie din Rusia. La începutul anului, aplicația depășise WhatsApp și ajunsese la peste 90 de milioane de utilizatori în Rusia, conform informațiilor preluate de publicație. Pe acest fond, fondatorul Telegram, Pavel Durov , a fost acuzat oficial că refuză eliminarea conținutului interzis și că ar pune în pericol securitatea națională. Restricțiile sunt prezentate ca parte a unei strategii mai largi de a împinge utilizatorii către Max, o aplicație controlată de holdingul VK, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin. Semnalul FSB și contradicția din teren Pe 21 februarie 2026, FSB a avertizat public că Telegram nu este sigur pentru personalul militar rus, susținând că aplicația ar permite forțelor ucrainene să obțină rapid informații, cu riscuri pentru militari. Mesajul a fost amplificat de presa pro-Kremlin și de agenția TASS, prin relatări ale unor militari care susțin că Telegram ar compromite operațiunile de luptă. În același timp, canale pro-război „Z” au criticat măsurile, iar corespondenți de front au indicat că Telegram rămâne principalul instrument de coordonare între unități, folosit pentru transmiterea de imagini, coordonate, informații de intelligence și rapoarte post-lovitură. Inclusiv comentatori loiali Kremlinului au avertizat că eliminarea Telegram fără o alternativă funcțională ar afecta grav eficiența operațională a armatei ruse. Impact operațional: VPN-uri pe front, pierderi la strângerea de fonduri Potrivit The Insider , citat în material, trupele ruse continuă să folosească Telegram prin VPN-uri (rețele private virtuale, utilizate pentru ocolirea restricțiilor), însă campaniile de strângere de fonduri ar fi înregistrat deja pierderi semnificative. Ecosistemul de voluntari, ingineri și producători din așa-numitul „complex militar-industrial popular” ar funcționa aproape exclusiv prin Telegram. Limitarea aplicației afectează și grupurile mobile de apărare aeriană și coordonarea logistică, iar experții citați avertizează că ritmul operațiunilor militare va încetini inevitabil. În pofida poziției Kremlinului, inclusiv a declarațiilor lui Vladimir Putin despre riscurile „sistemelor de comunicații necontrolate”, materialul notează că Telegram rămâne un element-cheie în războiul modern purtat de Rusia, iar blocarea fără o alternativă robustă ar putea afecta coordonarea, fluxul de informații și sprijinul financiar din societatea civilă. [...]
Curtea de Apel București a suspendat reorganizarea ANCOM , invocând riscuri pentru independența funcțională a instituției, potrivit HotNews.ro . Decizia vizează reforma anunțată de Guvernul condus de Ilie Bolojan la finalul lui 2025, care includea tăieri de posturi și reducerea salariilor în mai multe autorități autonome. Suspendarea privește trei decizii semnate la 16 decembrie 2025 de președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, prin care era stabilită reorganizarea instituției și criteriile de selecție a angajaților. Măsurile ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie 2026, inclusiv prin concedieri. În motivarea consultată de publicație, instanța arată că „există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare”, pe fondul unui calendar considerat prea scurt și al lipsei unor criterii suficient de clare și transparente pentru restructurare. Curtea apreciază că reorganizarea, în forma propusă, poate afecta stabilitatea și independența autorității de reglementare. „Curtea constată că există indicii temeinice privind nelegalitatea deciziilor de reorganizare.” Judecătorul mai reține că, în decizia privind reducerea numărului de salariați, „sunt evidente criterii subiective, neclare sub aspectul ordinii de aplicare a etapelor”. În opinia instanței, acest tip de formulare poate genera incertitudine profesională și disfuncționalități în activitatea instituției. Un alt argument central este riscul unei vătămări imediate pentru angajați, pe fondul lipsei unor standarde „clare și verificabile” în conținutul deciziilor. Instanța apreciază că, în aceste condiții, sunt create „premisele unei vătămări individuale grave cu caracter iminent și serios”. Demersul în instanță a fost inițiat de angajați, care au cerut suspendarea efectelor reorganizării până la soluționarea definitivă a proceselor pe fond. 326 de angajați ANCOM s-au alăturat acțiunii, deși, potrivit datelor citate, 250 dintre ei nu ar fi fost afectați direct de măsurile de reformă. Sindicatul și salariații au fost reprezentați de casa de avocatură a europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea. În fața instanței, avocații angajaților au susținut că Guvernul ar urmări subordonarea ANCOM, instituție a cărei independență ar fi garantată de Constituție și de directive europene. De cealaltă parte, juristul ANCOM a arătat că Legea 145/2025, în baza căreia au fost emise deciziile de reorganizare, a fost declarată constituțională, astfel că aplicarea ei era obligatorie. ANCOM a contestat hotărârea Curții de Apel București, iar dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, care urmează să dea un verdict definitiv. Până atunci, suspendarea produce efecte, blocând aplicarea reorganizării în forma decisă la nivelul conducerii autorității. Ce a reținut instanța în motivare (pe scurt) reorganizarea a fost decisă într-un interval considerat prea scurt, cu efecte majore asupra structurii instituției; lipsa unor criterii clare și transparente pentru restructurare și selecție; existența unor criterii apreciate ca „subiective” și „neclare” în reducerea de personal; risc de afectare a independenței funcționale a ANCOM și de disfuncționalități interne; posibilitatea unei „vătămări individuale grave” pentru angajați, cu caracter iminent. Date-cheie despre reorganizarea ANCOM (conform informațiilor citate) În paralel, HotNews.ro arată că, în cazurile ASF și ANRE, aceeași instanță (Curtea de Apel București) a respins cererile de suspendare a reorganizărilor și reducerilor salariale. Aceste decizii nu sunt definitive și, potrivit sursei, nu au fost încă motivate. Contextul mai larg al reformei este legat de pachetul de măsuri pentru eficientizarea unor autorități administrative autonome, finanțate din taxe percepute sectoarelor supravegheate. În articol sunt menționate și niveluri ale salariilor medii nete pe 2025: 18.635 lei la ANRE, 13.562 lei la ASF și 12.934 lei la ANCOM. [...]
