Știri
Tag: echostar

Bending Spoons a debutat la bursă, iar acțiunile au urcat 39% în prima zi , ceea ce a dus compania italiană – proprietara AOL – la o capitalizare de piață de 25,7 miliarde de dolari (aprox. 118 mld. lei), potrivit Gizmodo . Listarea a avut loc la un preț de 29 de dolari/acțiune (aprox. 134 lei), iar titlurile au închis prima zi de tranzacționare la 40,50 dolari (aprox. 187 lei). Saltul din debut a împins evaluarea peste dublul celei de dinaintea IPO-ului, estimată la 11 miliarde de dolari (aprox. 51 mld. lei). Ce semnalează IPO-ul: apetit pentru „branduri vechi”, dar încă monetizabile Publicația descrie Bending Spoons ca pe o companie orientată spre achiziții, interesată de mărci „care nu mai sunt la modă”, dar care pot rămâne utile și, implicit, pot genera venituri. În portofoliul menționat apar, pe lângă AOL, Evernote, Meetup, Vimeo și Eventbrite. Context: AOL a mai fost „poveste de bursă”, dar în altă epocă Materialul amintește că AOL a devenit companie listată încă din 1992 și că, la apogeu, a ajuns la o capitalizare de piață de 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 mld. lei). În acest cadru, listarea Bending Spoons readuce în prim-plan un nume cu greutate istorică în internetul timpuriu, însă printr-o structură corporativă complet diferită. Un alt exemplu de „nostalgie” pe bursă Într-o paralelă de piață, Gizmodo notează și evoluția EchoStar (care deține Dish Network, care deține „coaja” Blockbuster Video), al cărei preț al acțiunilor ar fi crescut cu peste 600% în ultimul an. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre factorii care au stat la baza acestei creșteri. [...]

Comisia Europeană pregătește o alocare preferențială a spectrului mobil-satelit, care ar limita accesul Starlink și Kuiper la doar o treime din banda UE de 2 GHz , potrivit The Next Web . Măsura, așteptată să fie confirmată miercuri la Bruxelles, este un semnal de politică industrială cu impact direct asupra competiției pe viitoarele servicii „direct-to-device” (conectare directă a telefonului la satelit) în Europa. Decizia vizează banda de 2 GHz pentru servicii mobile-satelit (MSS), un „strat” reglementat și protejat de interferențe, folosit pentru conectivitate în zone unde rețelele mobile terestre nu ajung. Concret, este vorba despre 30 MHz împărțiți în două segmente de frecvențe: 1980–2010 MHz și 2170–2200 MHz. Licențele actuale, acordate în 2009 către Inmarsat (astăzi Viasat ) și Solaris (astăzi EchoStar), expiră în mai 2027, iar alocarea de după 2027 este miza deciziei de miercuri. Ce schimbă propunerea: „două treimi pentru UE”, o treime pentru restul Structura pregătită de Comisie ar rezerva două treimi din bandă pentru companii înregistrate în UE, cu Regatul Unit și Norvegia eligibile să participe la această tranșă. Starlink, Project Kuiper (Amazon) și alte companii din afara UE ar putea concura doar pentru treimea rămasă, printr-o selecție competitivă standard. Din perspectiva pieței, efectul nu este o excludere totală, ci o comprimare a pieței adresabile pentru jucătorii americani: accesul lor la spectrul armonizat la nivelul întregii Uniuni ar fi limitat la o felie de o treime. Legătura cu IRIS2 și „autonomia strategică” în spațiu În practică, tranșa rezervată ar favoriza operatorii din spatele IRIS2, constelația europeană multi-orbită de 290 de sateliți, construită de consorțiul SpaceRISE (SES, Eutelsat și Hispasat), cu Airbus, Thales Alenia Space și OHB între contractori. Concesiunea IRIS2 pe 12 ani a fost semnată în decembrie 2024, la un cost estimat de 10,5 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei), din care circa 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 miliarde lei) provin din fonduri publice. Serviciile guvernamentale ar urma să înceapă în 2030. Publicația plasează decizia în contextul unei strategii mai largi de „autonomie strategică” a UE în spațiu, alimentată de două preocupări: dependența de Starlink (accentuată de amenințări publice privind retragerea serviciului în Ucraina) și o tendință mai amplă în 2026 de restrângere a accesului firmelor americane la categorii considerate strategice (de la instrumente de securitate cibernetică bazate pe inteligență artificială la suveranitatea cloud și echipamente pentru fabricarea cipurilor). Incumbenții Viasat și EchoStar, prinși între reguli și licențele actuale Viasat și EchoStar, deși dețin astăzi licențele, ar intra în categoria „non-UE” în noua schemă, fiind companii listate în SUA. The Next Web notează că Viasat a făcut lobby în ultimele 18 luni pentru prelungirea spectrului S-band, folosit în principal pentru European Aviation Network, operată împreună cu Deutsche Telekom. Rămâne neclar dacă actualii deținători ar putea obține acces la tranșa „europeană” prin asocieri (joint-venture) sau ajustări de structură corporativă — o întrebare pe care anunțul de miercuri ar putea să nu o lămurească pe deplin. De ce contează pentru operatori: spectrul de 2 GHz ca „bază” reglementată pentru D2D Banda de 2 GHz este descrisă ca prea îngustă pentru a susține singură un serviciu la scară „Starlink”, însă oferă exact componenta pe care operatorii mobili o caută: un cadru armonizat la nivelul UE, protejat de interferențe și reglementat, pe care să ruleze traficul „direct-to-device”. În acest sens, rezervarea a două treimi pentru firme europene ar face „preferențial viabile” serviciile europene D2D, fără a le face imposibile pe cele americane. Comisia Europeană este așteptată să publice propunerea formală miercuri după-amiază, ora Bruxelles-ului. Detaliile ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, potrivit persoanelor citate în material. [...]