Știri
Știri din categoria Comunicații
Starlink, rețeaua de sateliți a companiei lui Elon Musk, va lansa împreună cu Deutsche Telekom un serviciu mobil bazat pe satelit în zece țări europene, începând din 2028, potrivit CNBC.
Noul serviciu va utiliza sateliții Starlink de generație a doua, V2, și va permite furnizarea de date, voce și mesagerie direct pe telefoanele mobile, inclusiv în zone unde infrastructura terestră este dificil de extins, precum regiuni montane sau arii protejate. Oficialii Deutsche Telekom susțin că soluția va acoperi lacunele de conectivitate din zonele cu topografie complexă.
Pe lista țărilor incluse se află Germania, Austria, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Croația, Muntenegru și Macedonia de Nord. România nu figurează printre statele anunțate în această etapă.
Starlink operează în prezent aproximativ 9.000 de sateliți și are circa 9 milioane de utilizatori la nivel global. Compania-mamă SpaceX ar pregăti o ofertă publică inițială în acest an, evaluarea fiind estimată la până la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Reuters.
Parteneriatul cu Deutsche Telekom marchează extinderea strategiei Starlink în Europa, într-un moment în care competiția pentru servicii de comunicații prin satelit este în creștere, iar operatorii tradiționali caută soluții pentru acoperire extinsă fără investiții majore în infrastructură fizică.
Recomandate
Pierderea contactului cu un satelit Starlink și apariția probabilă de fragmente ridică miza operațională pentru gestionarea traficului și a deșeurilor pe orbita joasă , într-o constelație care numără deja peste 10.000 de sateliți, potrivit BGR . Pe 30 martie 2026, contul oficial Starlink de pe X a transmis că a pierdut comunicațiile cu satelitul Starlink 34343, invocând o „anomalie”. Starlink a mai spus că va lucra la „acțiuni corective” dacă va fi necesar și că va continua să caute satelitul, împreună cu „deșeuri detectabile”, formulare care sugerează posibilitatea ca aparatul să se fi fragmentat, fără ca SpaceX să confirme explicit un astfel de scenariu. Ce indică monitorizarea independentă: „eveniment de creare de fragmente” La câteva ore după mesajul Starlink, LeoLabs – companie de tehnologie care urmărește sateliți și deșeuri spațiale pe orbita joasă – a publicat pe X propriile constatări. Potrivit LeoLabs, satelitul a fost implicat într-un „eveniment de creare de fragmente”, care a generat cel puțin „zeci de obiecte” în apropierea satelitului. Într-o actualizare ulterioară, LeoLabs a avansat ipoteza că fragmentarea ar fi fost cauzată mai degrabă de o „sursă energetică internă” decât de un impact cu un alt obiect. Compania a mai afirmat că situația seamănă cu un incident din 17 decembrie 2025, când Starlink a pierdut contactul cu satelitul 35956, clasificat atunci tot drept „anomalie”. De ce contează: presiune pe evitarea coliziunilor și pe transparența incidentelor Dincolo de incidentul punctual, cazul pune accent pe două riscuri operaționale: creșterea numărului de obiecte pe orbita joasă , dacă fragmentarea este confirmată, ceea ce complică urmărirea și evitarea coliziunilor; nevoia de caracterizare rapidă a evenimentelor anormale , LeoLabs criticând implicit nivelul de claritate oferit public în astfel de situații. BGR notează că SpaceX operează unul dintre puținele sisteme complet automatizate de evitare a coliziunilor aflate în funcțiune pe orbită. În același timp, dacă astfel de „anomalii” se repetă, sistemul Starlink de conștientizare a situației spațiale (Stargaze Situation Awareness System) ar putea fi pus sub presiune suplimentară în efortul de a gestiona și reduce deșeurile din orbita joasă. Starlink a transmis, totodată, că ceea ce s-a întâmplat cu satelitul 34343 nu reprezintă un pericol pentru viitoarea lansare NASA Artemis II. [...]
Disputa din jurul unei alocări de 860.000 de lei riscă să lovească în candidatura României la Consiliul ITU , după ce proiectul de hotărâre de guvern (HG) privind finanțarea a fost retras de pe agenda Guvernului, pe fondul unor acuzații publice între Palatul Victoria și conducerea ANCOM , potrivit Economica . Miza conflictului este finanțarea unui eveniment în Qatar, legat de susținerea candidaturii României pentru obținerea celui de-al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU/UIT), organism internațional relevant pentru politicile globale din telecomunicații. Ce se dispută: bani publici sau bugetul propriu al ANCOM Ioana Dogioiu , purtător de cuvânt al Guvernului Bolojan, a scris pe Facebook (informație preluată de News.ro) că Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, ar fi dorit ca Guvernul să aprobe prin HG „plata din bani publici a 860 de mii de lei” pentru o „chermeză” de 1.000 de persoane, cu program artistic și cadouri de protocol, în contextul obținerii unui loc în Consiliul ITU. Dogioiu a mai susținut că premierul Ilie Bolojan a dispus scoaterea HG de pe agenda ultimei ședințe de Guvern. În replică, Pavel Popescu afirmă că ANCOM a propus alocarea sumei de 860.000 de lei „din bugetul propriu, fără impact în bugetul Guvernului”, pentru susținerea candidaturii României la Consiliul ITU, și că „candidatura este a României, nu a unei persoane”. Cum descrie ANCOM mecanismul candidaturii și cine ar fi implicat Potrivit lui Popescu, candidatura României ar fi fost depusă în urma unei scrisori comune ANCOM și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), cu informarea prealabilă a Ministerului de Externe, care ar avea rolul de promovare și obținere de sprijin politic din partea altor guverne. El mai susține că România poate fi reprezentată în Consiliul ITU de oficiali delegați din: ANCOM; MEDAT (inclusiv ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, conform postării citate); iar la evenimentul din Qatar ar fi fost invitați și președinții comisiilor parlamentare de profil (Camera Deputaților și Senat), menționându-i pe Radu Mihaiu (USR) și Ciprian Rus (USR), acesta din urmă confirmând participarea alături de alți patru senatori. Argumentul de cost: comparația cu 2018 Pentru a-și susține poziția, Popescu indică un precedent: în 2018, când România a candidat pentru al șaptelea mandat consecutiv în Consiliul ITU, în Dubai, ANCOM ar fi plătit 842.000 de lei, „cu doar 18.000 de lei mai puțin” decât suma propusă acum prin HG. Tot el afirmă că, la opt ani distanță, pentru același obiectiv, costurile „nu s-au dublat, ci s-au triplat”, motiv pentru care bugetul propus ar fi fost „mai mult decât decent, aproape identic” cu cel din 2018. De ce contează: risc de politizare a unui obiectiv de reprezentare internațională Dincolo de schimbul de acuzații, disputa are o componentă de reglementare și reprezentare internațională: România urmărește menținerea prezenței în Consiliul ITU, iar finanțarea și organizarea demersului sunt acum contestate public, inclusiv prin retragerea proiectului de HG de pe ordinea de zi. În relatarea Economica, conflictul este prezentat ca pornind de la acuzația lui Popescu că Ilie Bolojan ar fi retras proiectul „prezentând o realitate falsă” și ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatură. Pe de altă parte, poziția transmisă de Dogioiu pune accent pe natura cheltuielii și pe oportunitatea ei. [...]
Comisia Europeană pregătește o alocare preferențială a spectrului mobil-satelit, care ar limita accesul Starlink și Kuiper la doar o treime din banda UE de 2 GHz , potrivit The Next Web . Măsura, așteptată să fie confirmată miercuri la Bruxelles, este un semnal de politică industrială cu impact direct asupra competiției pe viitoarele servicii „direct-to-device” (conectare directă a telefonului la satelit) în Europa. Decizia vizează banda de 2 GHz pentru servicii mobile-satelit (MSS), un „strat” reglementat și protejat de interferențe, folosit pentru conectivitate în zone unde rețelele mobile terestre nu ajung. Concret, este vorba despre 30 MHz împărțiți în două segmente de frecvențe: 1980–2010 MHz și 2170–2200 MHz. Licențele actuale, acordate în 2009 către Inmarsat (astăzi Viasat ) și Solaris (astăzi EchoStar), expiră în mai 2027, iar alocarea de după 2027 este miza deciziei de miercuri. Ce schimbă propunerea: „două treimi pentru UE”, o treime pentru restul Structura pregătită de Comisie ar rezerva două treimi din bandă pentru companii înregistrate în UE, cu Regatul Unit și Norvegia eligibile să participe la această tranșă. Starlink, Project Kuiper (Amazon) și alte companii din afara UE ar putea concura doar pentru treimea rămasă, printr-o selecție competitivă standard. Din perspectiva pieței, efectul nu este o excludere totală, ci o comprimare a pieței adresabile pentru jucătorii americani: accesul lor la spectrul armonizat la nivelul întregii Uniuni ar fi limitat la o felie de o treime. Legătura cu IRIS2 și „autonomia strategică” în spațiu În practică, tranșa rezervată ar favoriza operatorii din spatele IRIS2, constelația europeană multi-orbită de 290 de sateliți, construită de consorțiul SpaceRISE (SES, Eutelsat și Hispasat), cu Airbus, Thales Alenia Space și OHB între contractori. Concesiunea IRIS2 pe 12 ani a fost semnată în decembrie 2024, la un cost estimat de 10,5 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei), din care circa 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 miliarde lei) provin din fonduri publice. Serviciile guvernamentale ar urma să înceapă în 2030. Publicația plasează decizia în contextul unei strategii mai largi de „autonomie strategică” a UE în spațiu, alimentată de două preocupări: dependența de Starlink (accentuată de amenințări publice privind retragerea serviciului în Ucraina) și o tendință mai amplă în 2026 de restrângere a accesului firmelor americane la categorii considerate strategice (de la instrumente de securitate cibernetică bazate pe inteligență artificială la suveranitatea cloud și echipamente pentru fabricarea cipurilor). Incumbenții Viasat și EchoStar, prinși între reguli și licențele actuale Viasat și EchoStar, deși dețin astăzi licențele, ar intra în categoria „non-UE” în noua schemă, fiind companii listate în SUA. The Next Web notează că Viasat a făcut lobby în ultimele 18 luni pentru prelungirea spectrului S-band, folosit în principal pentru European Aviation Network, operată împreună cu Deutsche Telekom. Rămâne neclar dacă actualii deținători ar putea obține acces la tranșa „europeană” prin asocieri (joint-venture) sau ajustări de structură corporativă — o întrebare pe care anunțul de miercuri ar putea să nu o lămurească pe deplin. De ce contează pentru operatori: spectrul de 2 GHz ca „bază” reglementată pentru D2D Banda de 2 GHz este descrisă ca prea îngustă pentru a susține singură un serviciu la scară „Starlink”, însă oferă exact componenta pe care operatorii mobili o caută: un cadru armonizat la nivelul UE, protejat de interferențe și reglementat, pe care să ruleze traficul „direct-to-device”. În acest sens, rezervarea a două treimi pentru firme europene ar face „preferențial viabile” serviciile europene D2D, fără a le face imposibile pe cele americane. Comisia Europeană este așteptată să publice propunerea formală miercuri după-amiază, ora Bruxelles-ului. Detaliile ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, potrivit persoanelor citate în material. [...]
Peste 7 milioane de zile de roaming România–Moldova în 2025 indică o utilizare accelerată a serviciilor mobile peste Prut, pe fondul ieftinirii tarifelor și al apropierii de regimul european „ Roaming ca Acasă ”, potrivit news.ro , care citează date ANCOM . În 2025, utilizatorii din România și Republica Moldova au cumulat peste 7 milioane de zile de roaming bilateral, cu 66% mai multe decât în 2022, primul an de aplicare a acordului de reducere a tarifelor de roaming și a celor pentru apeluri internaționale între cele două state. Ce arată utilizarea: mobilitate ridicată, dar asimetrică Datele ANCOM indică o diferență mare între cele două sensuri ale roamingului: 14% dintre utilizatorii din Republica Moldova au folosit servicii de roaming în România; 1,4% dintre utilizatorii din România au utilizat roaming în Republica Moldova. ANCOM și autoritatea omoloagă din Republica Moldova, ARCOM, au publicat un raport comun privind evoluția relațiilor bilaterale în comunicații electronice în 2025. Internetul mobil, principalul motor al creșterii Creșterea utilizării a fost împinsă în special de consumul de date mobile. În 2025: traficul de internet al utilizatorilor din Republica Moldova aflați în roaming în România a crescut cu 33%; traficul de internet al utilizatorilor din România aflați în roaming în Republica Moldova a crescut cu 68%. Autoritatea leagă aceste evoluții de reducerea continuă a costurilor și de creșterea numărului de utilizatori care au folosit roaming în statul vecin (plus 14% în 2025). Ce urmează: integrarea Moldovei în „Roaming ca Acasă” de la 1 ianuarie 2026 ANCOM notează că sunt „anticipate evoluții spectaculoase” odată cu îmbunătățirea condițiilor tarifare și cu integrarea Republicii Moldova în regimul „Roaming ca Acasă” al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2026. În prezent, utilizatorii din România care călătoresc în Republica Moldova și cei din Republica Moldova care vin în România pot utiliza voce, SMS și internet mobil în aceleași condiții tarifare ca în țara de origine, în limitele politicii de utilizare rezonabilă (set de reguli care previne utilizarea permanentă a roamingului în locul unui abonament local). Acordul privind reducerea tarifelor de roaming și a celor pentru apeluri internaționale între cele două state a fost semnat de guvernele României și Republicii Moldova la 11 februarie 2022. [...]
ANCOM a obligat Vodafone să refacă notificările către circa 120.000 de firme, după o schimbare de roaming care putea genera costuri neașteptate , inclusiv activarea automată a unui pachet de 49 de euro (aprox. 245 lei) la primul consum, potrivit HotNews . Operatorul a primit o amendă de 1,5 milioane de lei, cea mai mare aplicată de autoritate în primele patru luni din 2026. Sancțiunea a venit după sesizări privind costuri suplimentare la roaming în destinații din afara Spațiului Economic European (SEE) – Marea Britanie, Irlanda de Nord și Gibraltar – și după verificări care au vizat modul de notificare și implementare a noilor tarife, a declarat pentru HotNews Cristin Popa, director executiv de control în cadrul ANCOM. Ce a constatat ANCOM: modificare unilaterală fără drept de renunțare ANCOM spune că, din august 2025, Vodafone a notificat aproximativ 120.000 de abonați persoane juridice că va modifica unilateral contractele, indicând și noile tarife pentru destinațiile din afara SEE, precum și data intrării în vigoare a schimbărilor. Problema identificată de autoritate: notificările nu ar fi inclus, „în conformitate cu obligațiile legale”, informarea despre termenul legal de cel puțin 30 de zile în care clientul poate denunța unilateral contractul dacă nu este de acord cu modificările, fără penalități sau despăgubiri. Vodafone ar fi justificat lipsa acestui drept prin faptul că modificările erau „în beneficiul abonaților”, însă ANCOM a concluzionat că schimbarea nu putea fi considerată exclusiv în beneficiul lor, deoarece, în funcție de țara vizitată și de consum, un abonat putea ajunge să plătească mai mult. De ce contează: trecerea la pachete putea taxa „din prima” cu 49 de euro Potrivit ANCOM, una dintre consecințele schimbării a fost că unii abonați ajungeau să plătească un tarif pe pachet indiferent de consum. Exemplul invocat de autoritate este cazul unui abonat care, într-o escală la Londra, după ce și-a deschis telefonul și a folosit date mobile, a fost taxat direct cu 49 de euro, în loc să i se aplice tariful anterior de 0,003 euro/1 MB. Măsuri și reacția companiei Pe lângă amendă, ANCOM a impus măsuri de remediere: Vodafone a fost obligată să notifice abonații vizați cu privire la revenirea la tarifele aplicabile înainte de 25.09.2025 (data la care a fost notificată prima dată modificarea modului de tarifare) și să le ofere posibilitatea de a solicita în mod expres menținerea modalității de tarifare. Conform ANCOM, compania a achitat amenda în termenul legal și nu a contestat sancțiunea în instanță. Contactați pentru un punct de vedere, oficialii Vodafone România nu au dorit să comenteze. În prezent, potrivit informațiilor publicate de operator pe site-ul său, clienții persoane juridice pot alege între tarifare la consum pentru roaming internațional și tarifare cu pachete de date de 49 de euro, care se activează automat la primul MB/minut/SMS consumat (detalii pe pagina Vodafone despre tarifarea în roaming ). Context: cele mai mari amenzi ANCOM în 2026 În primele patru luni din 2026, ANCOM a derulat 1.803 acțiuni de control și a aplicat amenzi către 601 operatori, în valoare totală de 4.065.350 lei, sumele fiind venit la bugetul de stat. Cea mai mare sancțiune din acest interval a fost cea de 1,5 milioane de lei aplicată Vodafone România. [...]
ANCOM pune la bătaie peste 13,4 milioane de lei pentru licențe software închiriate pe 3 ani , într-o procedură de achiziție care vizează conformitatea legală a utilizării produselor Microsoft în instituție, potrivit Agerpres . Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) un anunț de participare pentru un acord-cadru de „închiriere de licențe software”, cu o valoare estimată de peste 13,4 milioane lei, fără TVA. Contractul ar urma să fie încheiat pe o perioadă de 36 de luni. Ce cumpără ANCOM și de ce contează Conform anunțului, acordul-cadru are ca obiect închirierea de licențe software „pentru asigurarea legalității utilizării produselor și serviciilor software Microsoft utilizate în ANCOM”. În pachet sunt incluse și subscripții cu componenta SA (Software Assurance) – un tip de abonament care, de regulă, acoperă actualizări și drepturi de utilizare pe durata contractului – precum și servicii de suport tehnic. Procedura este o licitație deschisă, iar ANCOM urmărește încheierea acordului-cadru cu un singur operator economic. Calendarul licitației Termenul-limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare este 22 iunie 2026, ora 15:00. ANCOM este instituția care reglementează domeniul comunicațiilor electronice, comunicațiilor audiovizuale și serviciilor poștale. [...]
