Știri
Știri din categoria Bursă
Săptămâna de raportări a Big Tech devine testul-cheie pentru raliul din S&P 500, după ce creșterea accelerată a acțiunilor tehnologice a împins indicele american la maxime istorice, în pofida tensiunilor geopolitice și a presiunilor inflaționiste, potrivit Antena 3. Miza imediată pentru investitori este dacă profiturile și perspectivele pot justifica evaluările și cheltuielile masive pentru inteligență artificială, într-un context în care războiul din Iran a scumpit kerosenul și menține inflația sub presiune.
În aceeași săptămână, Alphabet, Microsoft, Amazon, Meta și Apple își publică rezultatele financiare, iar împreună valorează aproape 16 trilioane de dolari (aprox. 72.800 miliarde lei) și reprezintă un sfert din S&P 500. În paralel, investitorii urmăresc dacă ritmul de creștere a profiturilor poate susține planurile de investiții, cu cheltuieli de capital estimate la 649 de miliarde de dolari (aprox. 2.980 miliarde lei) în 2026, aproape integral direcționate spre inteligență artificială, conform Bloomberg, citat de Antena 3.
„Va fi o săptămână critică. Rezultatele trebuie să valideze această mișcare recentă.” — Keith Lerner, director de investiții și strateg-șef de piață la Truist Advisory Services
Raliul recent a fost alimentat de așa-numitele „Magnificent Seven” (grup care include și Nvidia și Tesla), iar S&P 500 a urcat cu 13% într-un interval de patru săptămâni. În acest timp, acțiunile Alphabet, Amazon, Nvidia și Meta au crescut cu peste 25% de la minimul atins de S&P 500 pe 30 martie.
Această concentrare ridicată în câteva companii amplifică sensibilitatea indicelui la surprizele din sezonul de raportări: rezultate sub așteptări sau ghidaj (estimări ale conducerii pentru trimestrele următoare) mai prudent pot schimba rapid sentimentul de piață.
În primele trei luni ale anului, Big Tech a tras în jos S&P 500, pe fondul îngrijorărilor că firmele cheltuie excesiv pe inteligență artificială. Vânzările masive au redus expunerea investitorilor și au comprimat evaluările, pregătind terenul pentru revenirea din ultimele săptămâni.
În același timp, riscurile economice generate de războiul din Iran — care a împins prețurile petrolului în sus și amenință să mențină inflația ridicată — fac ca dinamica puternică a profiturilor din tehnologie să pară mai atractivă, potrivit lui Allen Bond, manager de portofoliu la Jensen Investment Management, citat de Bloomberg.
Conform Bloomberg Intelligence, profiturile „Magnificent Seven” sunt estimate să crească cu 19% în primul trimestru, față de 12% pentru restul companiilor din S&P 500. Până acum, începutul sezonului este descris drept promițător: Tesla a depășit estimările Wall Street pentru profitul ajustat din primul trimestru, deși rezultatul a fost umbrit de îngrijorări privind creșterea cheltuielilor de capital. Nvidia urmează să raporteze ultima, pe 20 mai.
Pe partea de evaluări, excluzând Tesla, grupul este evaluat la de 25 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni, în scădere de la 29 de ori în octombrie, dar încă peste nivelul de 21 de ori al S&P 500, potrivit datelor Bloomberg.
Cheltuielile de capital cumulate ale Microsoft, Alphabet, Amazon și Meta sunt estimate la 649 de miliarde de dolari (aprox. 2.980 miliarde lei) în 2026, în creștere de la 411 miliarde de dolari (aprox. 1.880 miliarde lei) în 2025, conform Bloomberg. Investitorii vor să vadă dacă aceste investiții se traduc în randamente (ROI – „randamentul investiției”) suficient de puternice.
Amploarea investițiilor apasă însă pe fluxurile de numerar:
Ca reacție, Meta și Microsoft plănuiesc reduceri de personal pentru a compensa impactul cheltuielilor mai mari pe AI, iar anunțul acestor măsuri a tras în jos acțiunile ambelor companii, potrivit materialului.
Un alt indicator urmărit atent este evoluția diviziilor de cloud computing, unde cererea din partea startup-urilor de AI precum Anthropic și OpenAI ar genera o creștere rapidă a vânzărilor, peste oferta disponibilă.
Estimările citate indică:
Totuși, materialul notează că, în trimestrul anterior, creșterea veniturilor Azure de 38% nu a fost suficientă pentru investitori, iar acțiunile Microsoft au scăzut cu 10% a doua zi după raportare.
Pentru bursă, mesajul central al săptămânii este dacă Big Tech poate susține simultan trei așteptări: creștere de profit peste piață, investiții uriașe în AI și o disciplină financiară care să nu deterioreze prea mult cash-flow-ul. Într-o piață împinsă la maxime istorice de câteva companii, orice abatere de la aceste repere riscă să se vadă rapid în indicii americani.
Recomandate
BNP Paribas a ridicat ținta de preț pentru acțiunile Apple la 300 de dolari (aprox. 1.380 lei), de la 260 de dolari (aprox. 1.200 lei), mizând că deficitul de memorie din industrie poate deveni un avantaj competitiv pentru companie , potrivit 9to5Mac . Mesajul-cheie pentru investitori este că presiunea pe costurile componentelor lovește mai puternic producătorii de telefoane din zona low/mid, în timp ce Apple ar avea mai mult spațiu de manevră prin scară, lanț de aprovizionare și orientarea spre modele premium. De ce contează pentru bursă: deficitul de memorie poate schimba cotele de piață Într-o notă pentru investitori, banca (citată de Bloomberg) susține că „memory crunch”-ul (deficitul de memorie) afectează disproporționat jucătorii mai mici, cu marje reduse, care nu pot absorbi ușor scumpirea componentelor. În acest context, BNP Paribas vede o „cale” pentru Apple de a câștiga cotă de piață la iPhone, inclusiv printr-o continuare a schimbării mixului către dispozitive premium. BNP Paribas a făcut două mișcări simultan: a îmbunătățit recomandarea pentru acțiuni de la „neutral” la „outperform”; a crescut ținta de preț la 300 de dolari, un avans de 15,3% față de ținta anterioară de 260 de dolari. „Cu un deficit de memorie care are un impact mai mare asupra competitorilor mai mici din segmentul low/mid, credem că Apple își poate valorifica dimensiunea și lanțul de aprovizionare unic pentru a obține câștiguri de cotă la iPhone, împreună cu continuarea schimbării mixului către dispozitive premium”, a scris analistul David O’Connor. Ce spune Apple despre costuri și aprovizionare Publicația notează că, la conferința de rezultate din trimestrul anterior, CEO-ul Tim Cook și CFO-ul Kevan Parekh au spus că Apple a ieșit din trimestrul din decembrie cu stocuri de iPhone „foarte reduse”, după o cerere peste așteptări, ceea ce a pus compania într-o „cursă” de aprovizionare pentru a recupera. Atunci, constrângerile erau legate de limite de producție la cipuri, nu de memorie, iar memoria ar fi avut un impact redus în trimestrul din decembrie. Totuși, Apple se aștepta ca problema memoriei să apese mai mult pe marje în trimestrul din martie, pentru care compania este așteptată să raporteze pe 30 aprilie, conform aceleiași surse. Cook a mai spus că Apple are „o gamă de opțiuni” pentru a gestiona creșterea costurilor la memorie, fără detalii. Reacția pieței Acțiunile Apple au închis la 270,23 dolari (aprox. 1.240 lei), în creștere cu 2,59% în ziua menționată. Titlul este în urcare cu aproape 5% de la ultimele rezultate trimestriale, în pofida volatilității recente din piață, pusă parțial pe seama conflictului care implică Iran, mai notează 9to5Mac. [...]
România rămâne pe ultimul loc în Europa la mobilitatea forței de muncă , o rigiditate geografică ce limitează capacitatea economiei de a muta rapid oamenii către zonele unde există cerere, potrivit declarațiilor CEO-ului eJobs , Bogdan Badea , la Ziarul Financiar . În practică, acest blocaj se traduce în dificultăți operaționale pentru companii – mai ales în industrie și logistică – chiar și atunci când piața muncii intră în perioade de vârf. Bogdan Badea a spus că a văzut un studiu (pe care precizează că nu l-a realizat eJobs) în care România apărea „pe ultimul loc în Europa” la nivel de mobilitate a forței de muncă, indicând o problemă persistentă, cu efecte directe asupra alocării resursei umane. De ce contează pentru companii: cerere există, oamenii nu se mută Deficitul de mobilitate s-a văzut inclusiv în momentele în care angajatorii aveau nevoie urgentă de personal, iar agențiile de recrutare au încercat să compenseze prin eforturi logistice, mutând fizic oameni din regiuni mai sărace către centre industriale, conform aceleiași intervenții. Badea a descris încercări de a aduce forță de muncă din Moldova către Banat, Ardeal, Brașov și zona Bucureștiului, pentru roluri din producție, logistică și alte domenii, dar a susținut că demersurile „nu funcționau” în mod consistent. Nici pachetele de relocare nu au deblocat mobilitatea Un element relevant din perspectiva costurilor și eficienței recrutării este că, potrivit CEO-ului eJobs, dificultatea a persistat chiar și atunci când se ofereau pachete de relocare, chirie și salarii „mai mult decât corecte”. În acest context, el a descris eforturi de convingere la nivel local, cu deplasări repetate în comunități și discuții cu autorități locale, fără rezultate pe măsura resurselor investite. O problemă structurală, nu una de moment Concluzia transmisă în emisiune este că mobilitatea internă scăzută nu ține doar de ciclul actual al pieței muncii, ci are caracter structural, fiind vizibilă și în perioade de cerere ridicată, când stimulentele și logistica au fost intensificate. [...]
Wellkept Group a cumpărat acțiuni Sphera de 17,5 mil. lei și și-a urcat participația la 17,3% , într-o sesiune în care CEO-ul companiei, Călin Ionescu, a vândut titluri de 2,06 mil. lei, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea este relevantă pentru piață prin prisma consolidării unui acționar important înaintea votului privind dividendele. Tranzacțiile au avut loc pe 21 aprilie. Călin Ionescu a vândut 53.242 de acțiuni SFG la 38,7 lei pe unitate, în timp ce Wellkept Group, al treilea cel mai mare acționar, a cumpărat 452.596 de acțiuni la un preț mediu de 38,69 lei, pentru 17,5 mil. lei. Vehiculul de investiții controlat de Radu Dimofte și-a majorat astfel participația la 17,3%. De ce contează: poziționare înainte de dividende Sphera vizează distribuirea unor dividende în valoare de 41 mil. lei în 2026, decizia urmând să fie supusă votului acționarilor în adunarea generală din 28 aprilie. În acest context, creșterea participației Wellkept poate cântări în dinamica de vot și în echilibrul dintre acționarii relevanți. Context bursier și acționariat Acțiunile SFG au scăzut cu 9% în ultimul an, iar compania are o capitalizare de piață de 1,5 mld. lei. Din acționariat mai fac parte Shaletia Ventures Limited (29,6%), Computerland Romania (20,6%) și Fondul de Pensii Administrat Privat NN. Rezultate și schimbări operaționale recente Sphera a încheiat 2025 cu un profit în scădere cu 36%, la 62 mil. lei, pe fondul costurilor ridicate și al unui consum slab. Vânzările din restaurantele grupului (KFC, Pizza Hut, Taco Bell și Cioccolatitaliani) au crescut cu 1,5%, la 1,6 mld. lei, România generând circa 86% din total. Compania a anunțat în februarie că va închide șapte restaurante Pizza Hut operate prin subsidiara American Restaurant System, iar ulterior a deschis două unități în Italia și Republica Moldova. Pe 27 martie, grupul a inaugurat un restaurant Cioccolatitaliani în Genova, a doua locație sub acest brand în Italia. [...]
Saltul de 26% al acțiunilor Intel a fost declanșat de o prognoză de venituri peste așteptări, semnalând că piața începe să creadă în redresarea companiei pe fondul cererii din inteligența artificială , potrivit Ziarul Financiar . Titlurile au urcat vineri la peste 83 de dolari (aprox. 362 lei), depășind precedentul maxim istoric din 2000. Intel a estimat pentru trimestrul curent venituri între 13,8 și 14,8 miliarde de dolari (aprox. 60–65 mld. lei), peste așteptările Wall Street de 13 miliarde de dolari (aprox. 57 mld. lei). În primul trimestru, veniturile au fost de 13,6 miliarde de dolari (aprox. 59 mld. lei), în creștere cu 7% față de anul anterior și peste estimările analiștilor. De ce contează: AI-ul împinge din nou cererea pentru CPU-uri Creșterea este legată de investițiile masive în centre de date pentru AI, unde Intel furnizează procesoare (CPU-uri) care funcționează alături de cipurile avansate dezvoltate de companii precum Nvidia. Segmentul de centre de date și AI a generat venituri de 5,1 miliarde de dolari (aprox. 22 mld. lei), peste așteptări. Compania susține că trecerea către faza de „inference” în AI (rularea efectivă a modelelor, după antrenare) crește nevoia de CPU-uri, nu doar de GPU-uri (procesoare grafice), ceea ce ar putea susține cererea pentru produsele Intel. Redresare cu costuri: restructurare și retragere din proiecte europene CEO-ul Lip-Bu Tan a vorbit despre o schimbare „fundamentală” la Intel, companie care, potrivit articolului, în urmă cu un an se confrunta cu probleme serioase, inclusiv pierderi de cotă de piață în fața rivalilor asiatici precum TSMC. În paralel, Intel a anunțat măsuri de reducere a costurilor, între care: reducerea a 15% din personal; renunțarea la proiecte costisitoare în Europa, pentru a-și consolida poziția în competiția globală. Sprijin și semne de întrebare: investiții, statul american și pierderea contabilă Redresarea este susținută și de investiții din partea unor jucători majori precum Nvidia și SoftBank, dar și de sprijinul guvernului american, care a preluat o participație de 10%, conform materialului. Totuși, Intel a raportat o pierdere netă de 3,7 miliarde de dolari (aprox. 16 mld. lei), cauzată în principal de o ajustare contabilă legată de achiziția Mobileye . Pe bază ajustată, profitul net a fost de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,5 mld. lei). Conducerea avertizează că industria rămâne afectată de lipsa unor componente esențiale, precum memorie și wafer-e (plăci subțiri de siliciu folosite la fabricarea cipurilor), iar atragerea clienților externi pentru divizia de producție rămâne un obiectiv cheie pentru a doua parte a anului. [...]
Creșterea de peste 1% a indicilor BET și BET-Plus arată o sesiune cu apetit pentru risc la BVB , într-o ședință în care lichiditatea s-a concentrat pe câteva instrumente mari, potrivit Economica . Indicele principal BET, care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată, a urcat cu 1,12%, până la 29.289,67 puncte. BET-Plus, care reflectă evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni, a închis cu un avans de 1,10%. Cum s-au mișcat principalii indici Pe lângă BET și BET-Plus, și ceilalți indici relevanți au încheiat pe plus: BET-BK (reper pentru fondurile de investiții): +1,21% BET-NG (energie și utilități): +1,05% BET-XT (25 de titluri lichide): +1,10% BET-FI (SIF-uri): +0,73% BET AeRO (piața AeRO): +0,94% Unde s-a concentrat lichiditatea Cele mai lichide titluri din ședință au fost: Fondul Deschis de Investiții BT Index România ETF : 20 milioane lei Banca Transilvania : 17,7 milioane lei OMV Petrom: 13,9 milioane lei Cele mai mari creșteri și scăderi Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Bermas: +7,08% FIAIR BET FI Index Invest: +6,56% Rompetrol Rafinare: +6,10% Cele mai importante scăderi au fost consemnate de: Carbochim: -5,84% AETA: -4,63% Impact Developer&Contractor: -4,03% [...]
Banca Angliei avertizează că evaluările din piețe au ajuns la niveluri care nu mai reflectă riscurile economice , iar o corecție ar putea veni „la un moment dat”, cu efecte directe asupra finanțării companiilor și asupra consumului, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la Sarah Breeden , viceguvernator al Băncii Angliei responsabilă de stabilitatea financiară, într-un interviu pentru BBC. Breeden spune că prețurile activelor sunt la maxime istorice într-un moment în care „există foarte multe riscuri”, iar investitorii par să nu le includă în evaluări. Ea nu a indicat un calendar și nici amplitudinea unei eventuale scăderi, dar a descris scenariul care o îngrijorează: mai multe șocuri care se suprapun și amplifică efectele. „Există foarte multe riscuri în acest moment, iar prețurile activelor sunt la maxime istorice. Ne așteptăm ca, la un moment dat, să vină o corecție.” De ce contează: efectul de contagiune în economie O scădere bruscă a burselor poate trece rapid din zona financiară în economia reală. În material sunt menționate trei canale principale de transmitere: dacă populația deține acțiuni, scăderea valorii portofoliilor poate reduce consumul (efect de „avere”); companiile pot avea acces mai dificil la finanțare, ceea ce duce la investiții mai mici sau amânate; încrederea se poate deteriora, iar firmele pot încetini angajările. Riscurile invocate: AI și creditul privat („shadow banking”) Breeden atrage atenția că o corecție ar putea fi declanșată sau amplificată de o reevaluare în zona inteligenței artificiale, pe fondul investițiilor masive făcute de companiile de tehnologie. În același timp, ea indică drept vulnerabilitate majoră creditul privat, acordat de fonduri care funcționează similar băncilor, dar în afara reglementării bancare clasice — sector cunoscut ca „shadow banking” (intermediere financiară din afara băncilor). „Creditul privat a crescut de la zero la 2.500 de miliarde de dolari în ultimii 15-20 de ani. Nu a fost testat la această scară și la acest nivel de complexitate.” În articol se menționează că unele fonduri au înregistrat pierderi și au limitat retragerile investitorilor, ceea ce a ridicat întrebări privind stabilitatea sistemului financiar în cazul unei scăderi mai ample a piețelor. Ce urmează: accent pe pregătirea sistemului, nu pe „momentul” corecției Viceguvernatorul subliniază că rolul ei nu este să prezică momentul scăderii, ci să se asigure că sistemul financiar poate absorbi o corecție, inclusiv una „bruscă”, fără efecte disproporționate asupra economiei. În același material, Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, notează că este neobișnuit ca un oficial al Băncii Angliei să avertizeze atât de direct asupra unei posibile scăderi și că, deși riscurile sunt cunoscute de ceva timp, piețele au avut până acum doar fluctuații temporare urmate de reveniri. [...]
