Știri din categoria Bugetul de Stat

Guvernul propune alocarea a 30 miliarde lei pentru relansarea economică - investițiile vizează sectoare cheie pentru redresare rapidă

5 februarie 2026, 23:52

Un oficial guvernamental intrând într-o sală de ședințe.

Guvernul a prezentat un pachet de relansare economică de aproape 4 miliarde de euro, întins pe șase ani, care include și finanțări pentru proiecte de cercetare și apărare, potrivit Știrile ProTV. Măsurile sunt gândite să susțină creșterea economică într-un context de constrângeri bugetare, cu accent pe investiții și pe domenii considerate strategice.

În arhitectura planului, componenta de finanțare pentru cercetare și apărare este prezentată ca parte a efortului de creștere a competitivității economiei. Premierul Ilie Bolojan a indicat că efectele unor investiții – exemplul dat fiind reducerea importurilor prin producție internă, precum în zona îngrășămintelor – „vor fi cuantificate în anii următori”, ceea ce sugerează o miză pe rezultate pe termen mediu, nu pe impact imediat în execuția bugetară.

Planul urmărește să direcționeze resursele către sectoare unde România are deficite comerciale mari, adică importă mai mult decât exportă, fiind menționată explicit industria chimică. În paralel, statul ar urma să încurajeze investiții în zona materiilor prime critice, precum cuprul și grafitul, resurse cu cerere ridicată la nivel internațional și relevante pentru lanțuri industriale care includ tehnologii avansate, inclusiv cele cu utilizări duale (civile și de apărare).

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat pachetul ca o schimbare de abordare „de pe consum pe investiții” și de pe volum pe „calitate”, iar facilitățile ar urma să fie calibrate în funcție de impact. Concret, companiile care pot finanța din surse proprii investiții de peste 1 miliard de lei ar putea primi granturi și credite fiscale (reduceri ale taxelor datorate), iar proiectele mai mici ale IMM-urilor ar urma să fie eligibile de la 7 milioane de lei în sus; reușita planului este legată, potrivit materialului, de reforma administrației, din economiile rezultate urmând să fie acoperită o parte din finanțare.

Tag-uri:finantare cercetare si aparare ilie bolojan alexandru nazare guvernul romaniei industria chimica pachet relansare economica investitii strategice

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăstirileprotv.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Premierul discută despre măsuri economice și reducerea cheltuielilor.

Bugetul de Stat05 feb. 2026

Guvernul pregătește pachet de relansare economică de 2,5 miliarde lei - condiționat de reducerea cheltuielilor în administrație

Guvernul condiționează noul pachet de relansare economică de reduceri suplimentare de cheltuieli , potrivit Euronews , care notează că finanțarea măsurilor nu este posibilă fără adoptarea „Pachetului 3” de tăieri în administrația publică, locală și centrală. Executivul pregătește adoptarea unui set de măsuri care ar urma să marcheze ieșirea din perioada de ajustare bugetară, însă calculele sunt complicate de ținta de deficit de 6,2% pentru 2026 și de un „pachet de solidaritate” propus de PSD , încă nediscutat în coaliție. În acest context, miza pachetului de relansare este stimularea investițiilor prin facilități și deduceri, dar și schimbarea modului în care funcționează schemele de sprijin pentru companii, de la mari jucători până la microîntreprinderi. Valoarea pachetului de relansare ar fi „în jur de 2,5 miliarde de lei”, cu o structură mixtă: o componentă de granturi și una mai consistentă de credite fiscale (adică reduceri ale obligațiilor fiscale viitoare, condiționate de îndeplinirea unor criterii). Direcțiile vizate includ resurse strategice și minerale, investiții strategice, sprijin pentru industria prelucrătoare și pentru micii antreprenori. În zona de stimulente, pachetul ar readuce bonificația de 3% pentru companiile mari și pentru firmele care își plătesc taxele înainte de termen, similar bonificațiilor existente pentru persoanele fizice. Totodată, ar urma să fie introduse deduceri de impozit de până la 400 de euro pentru persoanele fizice care contribuie la Pilonul 3 (pensii private facultative) sau investesc la bursă, măsuri gândite să încurajeze economisirea și canalizarea capitalului către finanțarea economiei. Condiția-cheie rămâne însă sursa de finanțare. Premierul Ilie Bolojan a transmis că banii pentru relansare depind de aplicarea „Pachetului 3” de reducere a cheltuielilor în administrație , iar Guvernul ia în calcul o asumare a răspunderii săptămâna viitoare, pe un calendar nou. Potrivit datelor Guvernului, au fost deja operate reduceri de cheltuieli de peste 500 de milioane de lei, iar Executivul nu ar fi dispus să renunțe la o parte dintre măsurile adoptate anul trecut. „Banii necesari pentru finanțarea lor nu vor exista însă dacă nu se adoptă și pachetul 3 de reduceri de cheltuieli în zona de administrație”, avertizează Palatul Victoria. Pe fondul acestor discuții, PSD pregătește un pachet separat, de „solidaritate”, estimat la aproape 3,4 miliarde de lei, cu ajutoare pentru persoane cu dizabilități, copii, mame, veterani și, în special, pensionari, printr-o nouă schemă de sprijin. Euronews arată că finanțarea unor astfel de măsuri ar fi dificilă dacă statul ar renunța la decizii precum neplata primei zile de concediu medical (în condițiile în care anul trecut a plătit 6 miliarde de lei pentru concedii medicale) sau la majorarea impozitării pe locuințe și autoturisme, deși este avută în vedere o discuție pentru formule tranzitorii acolo unde creșterile au depășit așteptările din lege. [...]

Premierul discută despre relansarea economică și măsurile bugetare la Palatul Victoria.

Bugetul de Stat04 feb. 2026

Măsurile de ajustare bugetară încheiate pregătesc terenul pentru relansarea economică - impact asupra politicilor fiscale în 2026

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul trece de la ajustări la relansare economică , după o conferință de presă susținută miercuri seară la Palatul Victoria. Șeful Executivului a indicat că pachetele următoare vor viza relansarea și debirocratizarea, în paralel cu închiderea setului de măsuri de ajustare bugetară. În centrul mesajului a fost ideea că relansarea economică trebuie construită pe investiții și pe reducerea blocajelor administrative care întârzie proiectele mari. Bolojan a menționat explicit simplificarea avizelor de mediu, a autorizațiilor de incendiu și a avizului CISD, precum și priorități industriale și energetice: finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și „salvarea combinatului de la Galați”. În același timp, premierul a avertizat că România riscă să piardă 2,6 miliarde de euro din fondurile PNRR dacă absorbția nu se accelerează, ceea ce pune presiune pe calendarul de implementare. „Efectele economice se vor vedea în anii următori. Nu de pe o zi pe alta. În prima fază, acest pachet va avea niște costuri. Efectele pozitive se vor vedea în locuri de muncă mai multe, mai bine plătite, în creșterea exporturilor”, a declarat premierul. Pe partea de buget, Bolojan a anunțat că proiectul bugetului pentru 2026 ar urma să fie transmis Parlamentului până la 20 februarie, cu o țintă de deficit de 4%, sub nivelul de 6,2% menționat ca reper al Comisiei Europene. Mesajul este relevant pentru mediul de afaceri și pentru finanțarea statului: o traiectorie de deficit mai redusă ar trebui să susțină costurile de împrumut, însă premierul a subliniat că România va continua să se finanțeze din credite, iar miza este reducerea volumului și a dobânzilor, inclusiv prin stabilitate politică. În aceeași conferință, premierul a atins și teme conexe cu impact bugetar și de încredere publică, de la contestarea în instanță a măsurii privind neplata primei zile de concediu medical (pe care a numit-o „măsură tranzitorie”), până la finanțarea Primăriei București și discuțiile despre impozitele pe proprietate. În ansamblu, direcția anunțată de Guvern pune accent pe un „pachet” de relansare economică cu efecte pe termen mediu, condiționat de accelerarea investițiilor și de deblocarea fondurilor europene, în timp ce bugetul pentru 2026 devine testul de coerență între consolidare și stimularea creșterii. [...]

Ilie Bolojan discută despre problemele financiare ale primăriilor din România.

Bugetul de Stat23 ian. 2026

Bolojan atrage atenția asupra finanțării primăriilor în România - taxele locale scăzute limitează resursele proprii ale administrațiilor locale

Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra dependenței administrațiilor locale din România de alocările bugetare de la Guvern, subliniind că 83% din bugetele primăriilor provin de la București , informează Știrile ProTV . Această situație contrastează puternic cu media Uniunii Europene, unde transferurile de la bugetul de stat către administrațiile locale reprezintă doar 51,1%. Bolojan a explicat că, în România, veniturile din taxele și impozitele locale sunt extrem de scăzute, reprezentând doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. De asemenea, veniturile din taxele pe proprietate sunt de 0,55% din PIB în România, comparativ cu 1,85% în UE. Aceste diferențe sunt cauzate de baza fiscală redusă și de problemele de colectare, ceea ce pune o presiune semnificativă pe transferurile de la bugetul central. „România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a declarat premierul. Un alt dezechilibru identificat de premier este legat de cheltuielile cu salariile în administrațiile locale, care sunt mult mai mari decât veniturile proprii. În România, aceste cheltuieli sunt de 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite locale sunt de doar 0,74% din PIB. În contrast, în UE, salariile sunt acoperite în mare parte din resurse proprii. Premierul a subliniat că Guvernul va implementa un pachet de reformă administrativă pentru a corecta aceste dezechilibre. Acest pachet urmărește să crească veniturile proprii ale autorităților locale, să reducă cheltuielile de personal și să stimuleze dezvoltarea economică locală. De asemenea, se dorește descentralizarea competențelor către autoritățile locale și susținerea performanței în administrație. [...]

Ministrul Finanțelor discutând despre deficitul bugetar pe 2025.

Bugetul de Stat20 ian. 2026

Deficitul bugetar cash pe 2025, estimat la 7,65% din PIB - sub ținta de 8,4% la rectificare

Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori. Ce spune Ministerul Finanțelor despre corecția față de țintă Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior. „Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.” Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale. De unde ar veni economiile: renegocierea PNRR și mutări de proiecte Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale. În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat: renegocierea PNRR; reașezarea unor proiecte pe finanțări europene (împrumuturi și granturi) pentru 10 ministere; mutarea unor proiecte din PNRR către politica de coeziune. În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri. Cash versus ESA și ce urmează după publicarea datelor finale Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp. Implicații pentru finanțare și bugetul pe 2026 Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră. Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025. [...]

Discuții între primari și premier despre bugetul pe 2026 la Palatul Victoria.

Bugetul de Stat03 feb. 2026

Ilie Bolojan discută cu primarii la Guvern pe bugetul 2026 - întâlnirea pregătește finanțarea administrațiilor locale

Premierul Ilie Bolojan discută marți cu primarii despre bugetul pe 2026 , într-o întâlnire la Palatul Victoria care vizează finanțarea administrațiilor locale, potrivit Adevărul . Discuțiile au loc pe 3 februarie 2026 și sunt prezentate ca parte a pregătirii bugetului de stat pentru acest an. Miza imediată pentru primari este clarificarea modului în care vor fi împărțite veniturile din taxe și impozite între nivelul local și cel central. Edilii vor să afle dacă banii colectați vor rămâne integral la bugetele locale sau dacă o parte va fi direcționată către bugetul de stat. Subiectul sensibil este impozitul pe proprietate, care a fost majorat. Conform informațiilor publicate de Adevărul, premierul ar susține ca veniturile suplimentare să meargă „la centru”, în contextul creșterii încasărilor, însă în interiorul partidelor din Executiv ar exista opinii diferite asupra acestei abordări. Pe fundalul negocierilor pentru bugetul pe 2026, tensiunile cu administrațiile locale cresc. Reprezentanții comunelor au anunțat o grevă de avertisment: potrivit unui comunicat al Federației COLUMNA-SCOR, pe 10 februarie primăriile comunelor din toată țara ar urma să oprească activitatea timp de două ore, solicitând „respectarea Constituției de către Guvern”, mai notează Adevărul. [...]

Premierul Bolojan discută despre inflație și deficitul bugetar pentru 2026.

Bugetul de Stat24 ian. 2026

Premierul Bolojan anunță ținta de inflație pentru 2026 la 4-4,5% - fără majorări suplimentare ale TVA-ului în plan

Guvernul nu intenționează să majoreze TVA , iar ținta de inflație „indicativă” pentru 2026 este de 4–4,5%, potrivit Profit.ro , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan . Premierul a spus că inflația „ar trebui să scadă” în 2026 și a admis că o eventuală majorare a TVA ar avea un efect „ușor inflaționist”. Întrebat direct dacă Guvernul va mai crește TVA, Bolojan a răspuns: „Nu, nu se impune acest lucru”. Ținta de inflație și legătura cu deficitul bugetar Bolojan a indicat că ținta de inflație de 4–4,5% este legată de obiectivul de deficit bugetar, descris ca fiind „cât mai aproape de 6%, peste 6%”. În explicația sa, o parte importantă din acest nivel ar reflecta costurile cu dobânzile la creditele contractate anterior și la finanțarea datoriei curente. „Anul acesta, ținta de inflație pe care în momentul de față se lucrează, vă rog să o luați cu titlul indicativ, ar trebui să fie 4-4,5%, în așa fel încât să atingem un deficit de cât mai aproape de 6%, peste 6%.” În același context, premierul a menționat că „practic, jumătate” din cele 6% ar reprezenta dobânzile de plătit, sugerând presiunea pe buget venită din serviciul datoriei (costurile anuale cu dobânzile și rambursările). Discuțiile de la BNR: deficitul, inflația și dobânda-cheie Bolojan a mers anterior la Banca Națională a României (BNR) pentru o discuție cu guvernatorul Mugur Isărescu. După întâlnire, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a subliniat importanța scăderii deficitului bugetar, pe care a descris-o drept relevantă pentru reducerea inflației și pentru clarificarea perspectivei economice. Suciu a afirmat că deficitul bugetar a fost „principala problemă”, cu efecte în lanț: inflație, datorie publică și incertitudini privind dezvoltarea și stabilitatea economică. Tot el a spus că dobânda-cheie de 6,5% este „mult sub inflație”. Primele repere pentru bugetul de stat pe 2026: PIB, creștere, investiții Primele date privind bugetul pe 2026 indică un PIB prognozat de peste 2.000 miliarde lei, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avansat o valoare de 2.045 miliarde lei. Nazare a mai declarat că legea bugetului de stat ar urma să fie aprobată „la jumătatea lunii viitoare”, cel mai probabil, iar în coaliție a fost agreat un calendar cu adoptarea bugetului „undeva la mijlocul lunii februarie”. Ministrul a descris obiectivul drept „un buget al relansării, al investițiilor” și a indicat o proiecție de creștere economică „în jur de 1%” pentru 2026. În privința deficitului, a spus că ținta este „spre 6%”, dar rămâne „în discuție” până la finalizarea negocierilor cu ordonatorii de credite și cu Comisia. Sursele de finanțare pentru investiții și calendarul de lucru Nazare a detaliat că Guvernul proiectează peste 10 miliarde de euro pentru investiții din PNRR, menționând 10,7 miliarde de euro (peste 52 de miliarde de lei), din care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Separat, potrivit estimărilor prezentate, ar urma să fie direcționate sume suplimentare din fonduri europene. În declarațiile sale, ministrul a indicat și principalele repere financiare invocate pentru investiții în 2026: peste 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții (10,7 miliarde de euro, din care 7,2 miliarde grant și 3,5 miliarde împrumuturi); alte 5 miliarde de euro din fonduri de coeziune, cheltuite de ministere; alte 5 miliarde de euro din fonduri europene pentru agricultură. Nazare a mai spus că bugetul este construit pornind de la analiza fiecărui minister, inclusiv a execuției bugetare din anul precedent, pe care a caracterizat-o drept „în general, bună”, „peste 90% la majoritatea ministerelor”, cu spațiu de îmbunătățire. În acest cadru, ținta finală de deficit ar urma să fie stabilită după închiderea discuțiilor, dar „în liniile anunțate anterior”. [...]