Tag: consiliul uniunii europene
Știri despre „consiliul uniunii europene”
Anunț oficial privind sumele subvențiilor APIA pe hectar și cap animal în 2026 - detalii despre plățile AFIR pentru ferme și investiții
Viitorul buget al UE ar aloca aproape 300 miliarde euro pentru PAC , potrivit AgroInfo , care citează o informare a europarlamentarului Dan Motreanu despre direcția finanțărilor europene pentru agricultură. Miza, în discuțiile de la nivelul Parlamentului European, este păstrarea Politicii Agricole Comune (PAC) ca instrument separat în bugetul Uniunii Europene, cu arhitectura actuală pe doi piloni, ceea ce influențează direct plățile derulate în România prin APIA (subvenții) și AFIR (investiții și plăți compensatorii). „Viitorul buget al UE va asigura o alocare pentru Politica Agricolă Comună de aproape 300 miliarde de euro, din care 6,3 miliarde de euro pentru rezerva de criză.” În mesajul prezentat, Dan Motreanu arată că grupul PPE susține menținerea celor doi piloni ai PAC și respinge ideea eliminării Pilonului II, asociat dezvoltării rurale. Totodată, europarlamentarul avertizează asupra riscului ca finanțarea PAC să fie condiționată de mecanisme de tip „ținte și jaloane” din planuri naționale și regionale, ceea ce ar reduce predictibilitatea pentru fermieri dacă un guvern nu își îndeplinește anumite obiective. Din perspectiva alocărilor financiare, elementele punctate în informare vizează atât dimensiunea totală a bugetului PAC, cât și modul în care ar putea fi direcționate resurse suplimentare către mediul rural și către sprijinirea fermierilor începând cu 2028. În acest context, sunt menționate și discuțiile din Consiliul UE, în condițiile în care Cipru deține președinția Consiliului, iar ministrul cipriot al agriculturii, Maria Panayiotou, a vorbit despre nevoia de echilibru între gestionarea fondurilor comune și coerența regulilor de sprijin. Principalele repere financiare și de arhitectură bugetară menționate în informare sunt: alocare „de aproape 300 miliarde de euro” pentru Politica Agricolă Comună, inclusiv „6,3 miliarde de euro” pentru rezerva de criză; solicitarea ca alocările de „10% pentru ținta rurală” și posibilitatea de a mobiliza mai rapid „45 de miliarde de euro” să fie incluse în textul legislativ, nu doar în angajamente prin scrisori; opoziția față de eliminarea Pilonului II al PAC (dezvoltare rurală); propunerea Comisiei Europene ca statele membre să aloce „cel puțin 10%” din resursele fiecărui Plan Național și Regional de Parteneriat (în afara fondurilor dedicate agriculturii) pentru investiții în zonele rurale, estimată la „aproximativ 49 miliarde de euro”; pentru România, pragul minim ar însemna „aproximativ 3,8 miliarde de euro” pentru infrastructură rurală, servicii publice, economie rurală și combaterea depopulării; „45 de miliarde de euro” ar putea fi mobilizate „încă din 2028” pentru sprijinirea fermierilor și a comunităților rurale, cu acces până la „două treimi” din suma disponibilă în mod normal la revizuirea de la jumătatea perioadei. Deși titlul materialului face trimitere la „sume” pentru subvenții APIA pe hectar și pe cap de animal, precum și la plăți AFIR , textul publicat se concentrează pe cadrul bugetar european și pe negocierile privind viitoarea finanțare a PAC. Consecința practică pentru România ține de cât de clar vor fi fixate în legislația europeană alocările și regulile de accesare, inclusiv pentru dezvoltarea rurală și pentru eventuale mobilizări accelerate de fonduri începând cu 2028. [...]
Transparența salarială devine obligatorie din 2026; firmele europene vor afișa salariile în anunțurile de angajare
Din iunie 2026, angajatorii din Uniunea Europeană vor fi obligați să afișeze salariile în anunțurile de angajare , conform Digi24 . Această măsură face parte din Directiva UE 2023/970 privind transparența salarială și vizează eliminarea discrepanțelor salariale și a discriminărilor la locul de muncă. Măsura va obliga firmele să afișeze intervalele de plată în anunțurile de angajare, iar angajații vor avea dreptul să cunoască salariile colegilor aflați pe poziții similare. Potrivit Sorinei Faier, specialist în resurse umane, această schimbare va aduce la lumină dezechilibre salariale care au fost ascunse de-a lungul anilor. Unul dintre efectele imediate ale acestei directive va fi evidențierea diferențelor salariale dintre angajații care ocupă aceleași funcții, dar care au fost plătiți diferit din diverse motive, cum ar fi negocierile individuale sau momentele diferite de angajare. De asemenea, se așteaptă ca diferențele de gen să fie mai vizibile, în special în sectoare precum managementul mediu, vânzări și financiar. Transparența salarială va expune și situația în care angajații noi, recrutați într-o piață mai scumpă, câștigă mai mult decât colegii lor mai vechi. Această situație va forța companiile să ofere explicații sau să corecteze aceste discrepanțe. În sectoare precum IT și servicii financiare, unde salariile sunt adesea negociate individual, se așteaptă ca impactul să fie semnificativ. În retail și producție, efectele vor fi resimțite în special la nivel de middle management și funcții administrative. Odată cu obligativitatea afișării salariilor, întrebările controversate din interviuri, precum „Cât câștigi acum?”, vor dispărea, iar negocierile vor deveni mai raționale. Companiile care nu se pregătesc din timp riscă un șoc major, fiind necesare audituri salariale și definirea unor grile salariale clare. Pe termen scurt, efectul va fi redistribuirea salariilor în favoarea celor subplătiți și a femeilor aflate pe roluri similare cu bărbați mai bine plătiți. Pe termen mediu, presiunea pe bugete ar putea duce la creșteri salariale acolo unde valoarea muncii justifică acest lucru. Conform Consiliului Uniunii Europene , normele privind transparența salarială sunt menite să combată discriminarea salarială și să reducă diferența de remunerare între femei și bărbați, care era de aproximativ 12% în 2020. Această inițiativă are ca scop îmbunătățirea calității vieții femeilor și reducerea riscului de sărăcie și a decalajului în pensii. [...]