Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Bugetul pe 2026 este finalizat în proporție de 99%, dar negocierile din Coaliție continuă pe tema măsurilor sociale, potrivit informațiilor publicate de Digi24, care citează surse politice. În ședința Biroului Politic Național al PNL, premierul Ilie Bolojan a transmis că obiectivul principal este un buget echilibrat, cu accent pe investiții.
Bolojan le-a spus liberalilor că, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, urmărește un buget „bazat pe date corecte”, cu venituri realiste și cheltuieli corect dimensionate, pentru a evita derapajele din anii trecuți. O nouă rundă de discuții în Coaliție este programată miercuri, când ar urma să fie luată o decizie finală.
Potrivit surselor citate, direcțiile principale sunt:
Nazare a precizat că în 2026 sunt prevăzute plăți suplimentare de 22 de miliarde de lei prin PNRR, comparativ cu 2025. De asemenea, este proiectată o creștere a împrumuturilor pentru administrațiile locale.
În proiectul de buget sunt incluse sume pentru unele măsuri sociale, inclusiv sprijin pentru pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei, similar formulei aplicate în 2025. Totuși, potrivit liberalilor, PSD a solicitat alocări mai mari, fără a indica surse clare de finanțare.
Această divergență rămâne principalul punct sensibil al negocierilor din Coaliție. Dacă discuțiile se încheie miercuri, bugetul ar putea fi aprobat săptămâna viitoare în Guvern și transmis ulterior Parlamentului.
Recomandate
Deficitul bugetar „cash” a coborât la 3,8% în septembrie, dar miza rămâne finalul de an , într-un context în care Guvernul trebuie să își respecte angajamentele fiscale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , la Digi24. Nazare a spus că deficitul pe luna septembrie este de 3,8%, „o ajustare semnificativă” față de anul trecut, când era 5,5%. Ministrul a precizat că se referă la deficitul publicat lunar pe metodologie „cash” (execuția efectivă a încasărilor și plăților), nu la deficitul calculat după standardul european ESA (European System of Accounts), folosit în evaluările la nivelul UE. De ce contează diferența dintre „cash” și ESA Ministrul a avertizat că seriile trimestriale ESA sunt provizorii și se modifică la fiecare publicare Eurostat, motiv pentru care deficitul ESA trimestrial nu trebuie confundat cu deficitul anual. „Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual şi nu trebuie confundată pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică.” În același context, Nazare a indicat că, din comunicatul Eurostat publicat în octombrie 2026, deficitul României pe 2025, calculat ESA la nivel anual, este de 7,8% (nu 7,9%), pe care a descris-o drept „o cifră definitivă”. Presiunea pe final de an: ecart de peste 23 de miliarde și reorientarea resurselor Nazare a mai afirmat că resursele și „majoritatea spațiului fiscal” au fost concentrate către PNRR , ceea ce a redus spațiul fiscal pentru proiectele finanțate direct din bugetul de stat, efect vizibil în execuția „cash”. Ministrul a mai spus că există „un ecart pe deficit cash important de peste 23 de miliarde”, menținut în fiecare lună a acestui an, iar următoarele săptămâni sunt „extrem de importante” pentru ca România să se încadreze în angajamentele asumate. Problemele structurale rămân În evaluarea ministrului, obligațiile „structurale, cronice, istorice” continuă să apese asupra bugetului, iar situația nu este „foarte mult schimbată” față de luna mai. El a susținut că bugetul pe 2026 a fost discutat și dezbătut cu partidele din fosta coaliție (PNL, PSD, USR și minorități) și că, în afara dezechilibrelor cunoscute, nu au apărut probleme noi după luna mai. [...]
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
Guvernul și BNR discută un plan multianual de împrumuturi pentru a reduce riscul de refinanțare , pe fondul unui necesar brut de finanțare estimat la 265–275 miliarde lei în 2026 și al costurilor în creștere cu dobânzile, potrivit HotNews . Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit marți dimineață, 26 octombrie, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu , la sediul băncii centrale. Discuția s-a concentrat pe „necesitatea unui plan multianual” pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru finanțarea deficitului bugetar, au declarat pentru publicație surse participante la discuții. Pe agendă a fost și situația economică a țării. De ce contează: presiunea nu vine doar din deficit, ci și din scadențe România intră în ultima parte a lui 2026 cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. După un deficit de 7,9% din PIB în 2025, Comisia Europeană estimează 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, iar datoria publică ar urma să urce la 63,3% din PIB până în 2027. Consiliul Fiscal consideră cadrul bugetar pentru 2026 compatibil cu un deficit cash de circa 6,25% din PIB. În paralel, presiunea majoră vine din refinanțare: potrivit ING, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265–275 miliarde lei (circa 13,5% din PIB), alimentat și de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt din perioada volatilă 2022–2024. În acest context, un plan multianual ar permite eșalonarea scadențelor și reducerea riscului de refinanțare (riscul ca statul să fie nevoit să se împrumute rapid, la costuri mai mari, pentru a rostogoli datoria ajunsă la termen). Costul dobânzilor urcă: 60,8 miliarde lei bugetați pentru 2026 Pentru 2026, România a prevăzut aproximativ 60,8 miliarde lei doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Suma este cu 10,3 miliarde lei mai mare decât în 2025 (aprox. +20%), însă reprezintă nivelul bugetat, nu bilanțul final al plăților. HotNews notează că suma echivalează cu aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când dobânzile au costat 29,9 miliarde lei. Aceste cheltuieli acoperă dobânzile, fără rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență. Context macro: creștere slabă și inflație încă ridicată Ecuația finanțării este complicată de tabloul macroeconomic. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară în 2026, în timp ce OCDE vede o creștere economică de doar 1% în 2026, sub potențial. Pe inflație, ING anticipează o medie anuală de circa 8,2% în 2026 și aproximativ 6% la final de an, iar OCDE estimează revenirea în intervalul țintă al BNR (2,5% ± 1 punct procentual) abia în 2027. Ce ar urmări un plan multianual și ce rămâne neclar Din perspectiva BNR, coordonarea cu guvernul ar fi importantă pentru un calendar predictibil de împrumuturi, care ar reduce presiunea pe randamente, ar susține stabilitatea leului și ar lăsa politicii monetare spațiu de relaxare pe măsură ce inflația scade. Miza unui plan multianual de finanțare ar fi și un semnal de disciplină către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care consolidarea fiscală se bazează în principal pe venituri, iar absorbția fondurilor europene din PNRR intră în ultima etapă. Deocamdată, rămâne de văzut cum discuția de la BNR se va transforma într-o strategie concretă, cu ținte clare privind maturitatea, moneda și structura datoriei. [...]
Noul guvern își deschide agenda economică cu discuții la BNR și cu mediul de afaceri , într-un moment în care reducerea deficitului bugetar este presiunea centrală asupra politicilor fiscale și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu are programate luni, 25 octombrie, două întâlniri: una cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu , și o a doua cu reprezentanții mediului de afaceri, conform programului oficial al prim-ministrului. Întrevederea cu guvernatorul BNR este programată la ora 11:00, la sediul băncii centrale, iar întâlnirea cu mediul de afaceri va avea loc la ora 14:00, la Palatul Victoria. La ambele evenimente sunt prevăzute „oportunități de imagine” pentru cameramanul și fotograful oficiali, potrivit programului transmis de Guvern. De ce contează: deficitul bugetar și încrederea investitorilor Programul premierului nu precizează temele care vor fi abordate, însă întâlnirile sunt plasate de publicație în contextul în care Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar și să mențină încrederea investitorilor, după o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe tentative nereușite de formare a unei majorități guvernamentale. Țintele de consolidare fiscală menționate în context România trebuie să continue consolidarea fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, potrivit informațiilor prezentate. Ținta asumată este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest cadru, dialogul cu BNR și cu companiile este relevant pentru direcția politicilor economice, deși agenda concretă a discuțiilor nu a fost făcută publică. [...]
Economistul-șef al BNR propune un pact politic pe 4 ani pentru a face credibilă reducerea deficitului sub 3% din PIB până în 2030 , avertizând că fără reguli stabile pe cheltuieli și colectare România rămâne dependentă de împrumuturi, potrivit Economedia . Valentin Lazea a vorbit la conferința „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, informația fiind relatată de Agerpres. Miza, în viziunea sa, este una de credibilitate și predictibilitate pentru investitori, într-un moment în care România se află de ani buni în procedura de deficit excesiv. Lazea susține că un angajament politic explicit ar „scoate din jocul politic” două teme recurente: disciplina cheltuielilor (salarii și pensii) și îmbunătățirea colectării, în special la TVA și impozitul pe profit. Dependența de împrumuturi: „un leu din șapte” cheltuit din finanțare împrumutată Economistul-șef al BNR a legat direct nivelul deficitului de nevoia de finanțare prin datorie. El a spus că, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, „circa un leu din șapte” cheltuiți de stat provine din împrumuturi, iar ținta ar trebui să fie un deficit de 3% din PIB, echivalent cu „un leu din 14” finanțat prin împrumuturi. „Da, azi cheltuim, bugetul cheltuiește un leu din șapte din împrumuturi. Trebuie să ajungem la un leu din 14.” Două condiții pentru ajustarea fiscală: reguli la cheltuieli și colectare mai bună Lazea a indicat două direcții care, în opinia sa, ar trebui asumate printr-un pact între „forțele politice responsabile” pentru următorii patru ani: Respectarea corelației dintre PIB-ul nominal, salarii și pensii : majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal, iar pensiile din sistemul public să nu crească mai repede decât salariile. Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale , în special la TVA și impozitul pe profit . Pe partea de venituri, el a afirmat că România pierde anual echivalentul a aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. În același timp, a atras atenția că o colectare mai bună „nu poate fi bugetată ex ante”, ceea ce complică planificarea fiscală. Ce ar urma să susțină pactul: combaterea evaziunii și reformarea ANAF În contextul creșterii colectării, Lazea a vorbit despre necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a eliminării „portițelor legislative” care permit optimizarea fiscală, precum și despre reformarea activității ANAF, inclusiv în zona de motivare și remunerare a personalului. La începutul intervenției, el a precizat că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a BNR. [...]
România este folosită ca avertisment în dezbaterea bugetară din Ungaria , într-un discurs în care premierul Péter Magyar a legat direct derapajele fiscale de „cheltuieli excesive, corupție și furt”, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care Budapesta își prezintă bugetul pe 2027 și își fixează ținte de reducere a deficitului, iar comparația pune din nou în lumină problema deficitului ridicat al României raportat la regulile fiscale europene. În Parlamentul de la Budapesta, Magyar a invocat România și Franța ca exemple ale efectelor lipsei de control asupra cheltuielilor publice, afirmând: „Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul.” Deficitul României rămâne peste pragul european, chiar și pe scenariul de scădere Potrivit unei prognoze a Comisiei Europene din mai 2026, citată în material, deficitul bugetar al României este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. Chiar și în acest scenariu, nivelul din 2027 ar rămâne peste pragul de 3% din PIB prevăzut de regulile fiscale europene. Ce urmărește Ungaria: reducerea deficitului și finanțarea măsurilor sociale Comparația cu România este folosită de guvernul ungar pentru a justifica limitarea cheltuielilor considerate excesive și intensificarea luptei anticorupție, în timp ce încearcă să păstreze finanțarea unor măsuri sociale. Conform Reuters, citată de Adevărul, Budapesta vizează un deficit bugetar de 4,9% din PIB în 2027, față de aproximativ 7,5% estimat pentru 2026. Ținta este mai ambițioasă decât prognoza medie de 5,3% a analiștilor consultați de agenție. Proiectul de buget include și cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți (aprox. 6,2 miliarde de dolari, adică aproximativ 28 miliarde lei), pentru: majorări ale pensiilor și salariilor din sectorul public; dublarea alocațiilor familiale; reduceri de impozite pentru persoanele cu venituri mici. Pentru a finanța pachetul și a îmbunătăți situația bugetară, Magyar a anunțat taxe suplimentare pentru marile averi și companii, iar guvernul mizează și pe economii din combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive. Miza de termen lung: sub 3% până în 2030 Executivul ungar și-a propus să coboare deficitul sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, obiectiv legat de perspectiva unei eventuale adoptări a monedei euro, potrivit informațiilor din articol. [...]
