Știri
Știri din categoria Bănci
BNR pune în vânzare din 7 mai două monede tematice, cu tiraj total de 8.000 de piese, la prețuri de 1.000 lei și 260 lei, o emisiune care țintește direct piața numismatică și cererea de colecție, potrivit Mediafax.
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat cu tema „Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”. Monedele vor fi disponibile începând cu 7 mai.
Conform informațiilor transmise, tirajele maxime aprobate sunt:
Prețurile de vânzare stabilite de BNR sunt:
Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României, însă distribuția este organizată ca emisiune numismatică (pentru colecționare), la prețuri mult peste valoarea nominală.
Aversul monedei din argint include o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”. Aversul monedei din tombac cuprat are aceeași temă, cu valoarea nominală „1 LEU” și anul „2026”.
Reversul este comun pentru ambele: sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”.
Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și ale casierului central.
Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din:
Pentru BNR, emisiunea înseamnă o ofertă limitată, cu distribuție controlată, într-o zonă în care cererea este, de regulă, sensibilă la tiraj și la tema aleasă.
Recomandate
UniCredit vede o frânare puternică a economiei României în 2026, la doar 0,2%, pe fondul consolidării fiscale , potrivit HotNews . În același scenariu, banca anticipează o revenire a creșterii la 2,3% în 2027, însă pe termen scurt România ar rămâne sub media regională. De ce contează: România, sub regiune din cauza consolidării fiscale În eșantionul analizat de UniCredit, România și Slovacia sunt singurele economii care ar urma să crească sub media regională pe termen scurt. Explicația băncii este că măsurile de consolidare fiscală (reducerea deficitului prin taxe și/sau tăieri de cheltuieli) afectează activitatea economică mai puternic decât în restul regiunii. Contrastul cu vecinii este pronunțat, conform estimărilor citate: Polonia: creștere de 3,0% în 2026 și 3,0% în 2027, susținută de cererea internă; Bulgaria: 2,9% în 2026; Serbia: de la 2,9% la 3,5% în 2027; Ungaria: 1,3% în 2026, într-o redresare „graduală”. Inflația: scenariu mai favorabil din a doua parte a lui 2026 Pe partea de inflație, raportul are un ton mai optimist pentru România: UniCredit anticipează o scădere amplă a inflației începând de la jumătatea acestui an, pe fondul epuizării șocurilor inflaționiste din 2025. Banca mai vede o temperare suplimentară a presiunilor în a doua parte a lui 2027, pe măsură ce efectele șocului energetic se disipează și cererea de consum se răcește. Mișcare operațională în banking: UniCredit pariază pe „contact uman” pentru clienții premium În paralel cu aceste estimări macro, UniCredit a anunțat lansarea în România a Prime, o linie de servicii bancare premium construită în jurul unui bancher dedicat și a interacțiunii directe, inclusiv printr-o sucursală nouă, cu birouri Prime, deschisă în centrul Bucureștiului. „Când toți vor doar digitalizare, strategia noastră este să păstrăm contactul uman. Digitalizarea ne ajută, ne face viața mai ușoară, dar vrem să menținem interacțiunea umană cu colegii noștri și disponibilitatea de a fi acolo. Să fim alături de clienți cu consiliere, înainte de a fi digitali”, a declarat Mihaela Lupu, CEO UniCredit Bank, la inaugurarea sucursalei Dorobanți. Banca își justifică direcția prin faptul că, în timp ce multe instituții reduc rețeaua fizică și mută operațiunile în digital, UniCredit vizează extinderea prezenței fizice pentru clienții cu venituri și averi ridicate. „De multe ori, multe conversații azi încep cu un robot. Unde suni, răspunde un robot. Noi vrem să arătăm că unde sunați, răspunde un om adevărat, care vă așteaptă în sucursala noastră“, a spus Antoaneta Curteanu, vicepreședinte executiv Retail al UniCredit Bank. În cadrul Prime, banca spune că dezvoltă infrastructură dedicată în sucursale și urmărește o „experiență” centrată pe bancherul dedicat, acces rapid la servicii și beneficii asociate stilului de viață al clienților, cu obiectivul unei relații pe termen lung. [...]
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în iunie, pe fondul unor ieșiri mai mari decât intrările , ceea ce menține în prim-plan nevoia de finanțare externă și calendarul plăților de datorie publică din lunile următoare, potrivit Ziarul Financiar . La 30 iunie 2026, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au ajuns la 63,4 miliarde de euro, în scădere de la 64 miliarde de euro la final de mai. În același timp, rezervele internaționale totale (valute plus aur) s-au redus la 75,2 miliarde de euro, de la 77 miliarde de euro în luna precedentă. Ce a împins în jos rezervele în iunie În cursul lunii, intrările în conturile BNR au totalizat 4,02 miliarde de euro. Suma a inclus: modificarea rezervelor minime obligatorii (RMO) în valută ale băncilor; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; o tranșă de aproximativ 2,25 miliarde de euro din împrumutul acordat de Comisia Europeană în cadrul PNRR . În paralel, ieșirile au fost de 4,58 miliarde de euro, reprezentând în principal: modificarea RMO; plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută. Aurul a rămas constant, dar evaluarea depinde de preț Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, fiind evaluată la 11,7 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie. În acest tablou, scăderea rezervelor internaționale totale a venit din componenta valutară, nu din cantitatea de aur. Ce urmează: plăți programate în iulie BNR indică faptul că în luna iulie sunt programate plăți în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, de aproximativ 697 milioane de euro (aprox. 3,65 miliarde lei). Acest calendar rămâne relevant pentru dinamica rezervelor, în măsura în care nu este compensat de intrări noi în valută. [...]
România preia pentru un an conducerea Consiliului de Administrație al CEF, ceea ce îi dă un rol mai vizibil în agenda regională de formare pentru finanțe publice și bănci centrale , potrivit Economica . Mandatul revine României în baza rotației anuale prevăzute în documentele statutare ale organizației, iar președinția este exercitată în numele țării de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu . Decizia a fost votată la reuniunea anuală a Consiliului de Administrație al Center of Excellence in Finance (CEF), organizată luni, 22 iunie 2026, la Skopje, în Macedonia de Nord. România o înlocuiește astfel pe Gordana Dimitrieska-Kochoska, ministrul de Finanțe al Macedoniei de Nord, care a deținut președinția în mandatul curent, conform informațiilor transmise de BNR și preluate de Agerpres . Ce înseamnă mandatul pentru România Președinția anuală rotativă este atribuită „în ordinea alfabetică” a denumirii statelor membre în limba engleză, după încheierea mandatului în curs. În cadrul reuniunii din 22 iunie, a fost votat ca Mugur Isărescu să preia președinția în numele României. La eveniment, Isărescu a fost reprezentat de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, care a transmis mesajul guvernatorului și a plasat mandatul în contextul programului strategic al CEF și al cooperării dintre membrii organizației. Accent pe robustețea finanțelor publice și a sistemului bancar În mesajul transmis participanților, Leonardo Badea a legat explicit activitatea CEF de nevoia de consolidare instituțională într-un context economic dificil, cu produse și servicii financiare tot mai complexe. „Robusteţea finanţelor publice şi a sistemului bancar este una dintre condiţiile cheie pentru buna funcţionare a economiei de piaţă şi pentru consolidarea unei societăţi moderne.” Oficialul BNR a mai arătat că parteneriatul dintre CEF și membrii săi funcționează ca o platformă de cooperare și acțiuni comune, reunind „expertiza instituțională” și capacitatea de formare specializată. În același mesaj, el a menționat cooperarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor și CEF, inclusiv contribuția la programe de „twinning” (proiecte de cooperare instituțională între administrații publice). Ce urmează: reuniunea din 2027, la București Următoarea reuniune anuală a Consiliului de Administrație al CEF este programată pentru iunie 2027, la București, ceea ce mută și componenta operațională a întâlnirii anuale în România. CEF a fost înființată în 2001, la Ljubljana, ca organizație regională non-profit de drept sloven, iar în 2013 a devenit organizație de drept internațional public, pe baza unui nou document statutar. România a semnat acest document în 30 mai 2014 și este membră a CEF, fiind reprezentată de BNR și de Ministerul Finanțelor. [...]
Banca Transilvania își accelerează atragerea de clienți din diaspora prin canale digitale , după ce 18.000 de români din străinătate și-au deschis cont de la începutul anului, în principal prin aplicațiile BT Pay și BT Pay Italia, potrivit Banca Transilvania . Cele mai multe conturi noi au venit de la români care locuiesc în Italia, Marea Britanie și Germania, semnalând o cerere în creștere pentru relația bancară la distanță cu România. Digitalizarea, canalul principal de creștere pe segmentul diaspora Banca indică două direcții care susțin această dinamică: deschiderea de cont prin aplicații și consumul de informație prin platforme dedicate. Pe lângă conturile deschise prin BT Pay/BT Pay Italia sau în unitățile din România și Italia, platformele online BT pentru Diaspora și BT Italia au cumulat aproape 1 milion de accesări în acest an. Conținutul acestor platforme include soluții de „banking de zi cu zi” (servicii bancare curente), recomandări de gestionare a banilor, informații despre siguranța online și acces la programul de educație financiară FIT – Finanțe pe Înțelesul Tuturor. Ce nevoi acoperă: transferuri, economii, investiții, planuri de revenire Pentru românii din străinătate, relația financiară cu România rămâne legată de transferuri către familie, economii, investiții sau planuri de întoarcere în țară. În acest context, banca susține că soluțiile digitale și resursele online simplifică administrarea banilor indiferent de țara în care se află clientul. Stimulente comerciale: cashback și dobândă dublă, cu condiții și plafon BT leagă atragerea de clienți noi din diaspora și de o campanie cu beneficii punctuale: până la 100 de euro cashback (aprox. 510 lei) pentru cei care: deschid cont online prin BT Pay; plătesc prin BT Pay cu un card BT în lei sau euro, în magazine fizice și online; se înscriu pe pagina campaniei . dobândă dublă pentru prima lună de economisire , pentru primele 500 de persoane care, începând cu 10 august 2026 , deschid cont curent prin BT Pay și își fac un cont de economii în lei sau euro la Banca Transilvania. BT Pay Italia: IBAN italian și încasări fără comision de încasare Pentru rezidenții din Italia, BT promovează BT Pay Italia, care include IBAN italian , astfel încât veniturile din Italia pot fi încasate în cont BT fără comision de încasare , alături de card digital și transferuri instant. Pentru noii clienți BT Pay, banca menționează emiterea imediată a cardului de debit digital în aplicație, iar ulterior livrarea cardului fizic la agenție sau la adresa dorită; alimentarea cardului se poate face prin transfer IBAN sau cu un card de la altă bancă adăugat în aplicație. Indicator de satisfacție: NPS 86 pentru clienții atrași prin BT Pay Interesul pentru deschiderea de cont la distanță este susținut, în comunicarea băncii, și de un indicator de satisfacție: clienții care au devenit clienți prin BT Pay au acordat aplicației un Net Promoter Score (NPS) de 86 din 100 , unul dintre cele mai ridicate din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, aferent anului 2025 și primelor luni din 2026. (NPS este un scor care măsoară probabilitatea ca un client să recomande un serviciu.) [...]
ING Bank România a raportat un profit brut de 667,4 milioane lei în S1, în scădere cu 29,2% , pe fondul încetinirii creșterii economice și al majorării taxării sectorului bancar, potrivit Profit . În același timp, banca a continuat să crească pe creditare și să atragă clienți noi, ceea ce indică o presiune pe profitabilitate, nu o frânare a activității comerciale. Activitatea de creditare și-a menținut „dinamica pozitivă”, cu o creștere de 14,9% a volumelor, până la 52 miliarde lei. Depozitele au avansat cu 5,4%, la 72,5 miliarde lei, semn că economisirea rămâne atractivă pentru clienți, în pofida contextului economic. Creștere comercială, dar profit în scădere Banca a atras 120.000 de clienți noi în prima jumătate a anului. CEO-ul ING Bank România, Mihaela Bîtu , spune că 50.000 dintre clienții noi din acest semestru au sub 24 de ani și că instituția a ajuns la 2 milioane de clienți activi (persoane fizice și juridice), dintr-un total de 2,2 milioane de clienți. „Prima jumătate a anului a marcat un început solid pentru ING Bank România, susținut de o dinamică comercială bună și o performanță financiară reziliență.” Ce urmează pentru clienți: schimbări în Home’Bank și tarife mai mari la unele servicii Din octombrie 2026, ING introduce treptat modificări de utilizare pentru Home’Bank, inclusiv trecerea la autentificare cu PIN (5 cifre) în locul parolei și eliminarea codului de utilizator. În 2027, varianta actuală bazată pe parolă și cod de utilizator ar urma să fie retrasă complet. Pe zona de costuri pentru clienți, banca anunță: Alerte SMS : din 15.10.2026, tariful crește de la 5 lei/lună la 10 lei/lună (alternativ, notificările Push rămân gratuite). Transfer interbancar : din decembrie 2026, pentru clienții cu ING Go care nu îndeplinesc condițiile privind veniturile recurente, comisionul se modifică de la 5 lei/transfer la 6 lei/transfer (cu excepții, în funcție de pachet și eligibilitate). Separat, banca anunță și reducerea limitelor zilnice pentru plățile cu cardul începând cu noiembrie 2026, precum și lansarea la final de an a plăților contactless (NFC) cu RoPay, inclusiv între persoane fizice și la comercianți. Context: tranzacție pe piețele externe ING menționează și rolul de aranjor într-o emisiune de obligațiuni suverane de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei ), descrisă ca cea mai mare tranzacție de acest tip realizată de România, structurată în trei tranșe cu maturități de 5, 10 și 30 de ani. [...]
BNR spune că avertismentul european despre IA are rol preventiv și nu indică un risc iminent pentru bănci , iar analiza riscurilor cibernetice nu trebuie interpretată ca un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunțarea la serviciile financiare digitale, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine după avertismentul publicat la începutul lunii iulie de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice generate de modelele avansate de inteligență artificială. „Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale.” Ce înseamnă, de fapt, avertismentul CERS BNR explică faptul că avertismentul CERS este un instrument de politică macroprudențială (adică un set de măsuri și semnale pentru limitarea riscurilor la nivelul întregului sistem financiar), adresat autorităților și instituțiilor financiare, cu scopul de a consolida reziliența sistemului financiar european în contextul dezvoltării modelelor de inteligență artificială. Banca centrală precizează că documentul nu anunță producerea unui incident și nu sugerează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Cum spune BNR că monitorizează riscurile cibernetice Potrivit băncii centrale, supravegherea include monitorizarea riscurilor operaționale și cibernetice prin: supravegherea băncilor și a infrastructurilor pieței financiare; analiza incidentelor raportate; teste periodice de reziliență cibernetică; exerciții de testare la stres din perspectiva riscului cibernetic; teste avansate de reziliență cibernetică, derulate cu regularitate încă din 2024 de infrastructurile pieței financiare și de instituțiile de credit sistemice, care simulează tehnici folosite de atacatori avansați. BNR mai arată că cel mai recent exercițiu de testare la nivelul infrastructurilor pieței financiare și al instituțiilor de credit sistemice nu a identificat vulnerabilități operaționale semnificative, iar băncile evaluate au demonstrat că pot activa planurile de continuitate și procedurile de gestionare a crizelor. Numerarul rămâne „plan de rezervă”, dar cu riscuri BNR subliniază că numerarul rămâne o componentă importantă a sistemului monetar și poate ajuta la continuitatea plăților în situații excepționale. În același timp, avertizează că păstrarea unor sume mari în afara sistemului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere. Instituția reamintește și că depozitele eligibile sunt garantate în limita echivalentului a 100.000 de euro (aprox. 523.000 lei) pentru fiecare deponent, la fiecare bancă. În plus, BNR indică date din Raportul asupra stabilității financiare din decembrie 2024 : numerarul în circulație era de 120,3 miliarde lei, gradul de disponibilitate ajungea la 98%, iar rețeaua de bancomate deservea aproximativ 13,4 milioane de persoane (71% din populația rezidentă de peste 15 ani), toate localitățile urbane având cel puțin un bancomat. Context: de ce a apărut avertismentul european CERS a publicat la 7 iulie 2026 Avertismentul CERS/2026/3 privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligență artificială de frontieră. Documentul arată că aceste modele pot crește viteza, amploarea și sofisticarea atacurilor cibernetice și pot modifica structural profilul de risc al sistemului financiar european. La analiza tehnică ce a fundamentat avertismentul au participat și experți ai BNR. [...]
