Știri
Știri din categoria Bănci
BNR pune în vânzare din 7 mai două monede tematice, cu tiraj total de 8.000 de piese, la prețuri de 1.000 lei și 260 lei, o emisiune care țintește direct piața numismatică și cererea de colecție, potrivit Mediafax.
Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat cu tema „Steaua București – 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni”. Monedele vor fi disponibile începând cu 7 mai.
Conform informațiilor transmise, tirajele maxime aprobate sunt:
Prețurile de vânzare stabilite de BNR sunt:
Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României, însă distribuția este organizată ca emisiune numismatică (pentru colecționare), la prețuri mult peste valoarea nominală.
Aversul monedei din argint include o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2026”. Aversul monedei din tombac cuprat are aceeași temă, cu valoarea nominală „1 LEU” și anul „2026”.
Reversul este comun pentru ambele: sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”.
Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și ale casierului central.
Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din:
Pentru BNR, emisiunea înseamnă o ofertă limitată, cu distribuție controlată, într-o zonă în care cererea este, de regulă, sensibilă la tiraj și la tema aleasă.
Recomandate
BNR pune în vânzare, din 7 mai, o emisiune numismatică cu tiraj limitat, la prețuri de până la 1.000 lei , ceea ce o poziționează mai degrabă ca produs de colecție decât ca instrument monetar uzual, potrivit Ziarul Financiar . Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint și una din tombac cuprat, dedicate aniversării a 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua București. Tirajul este limitat la 4.000 de exemplare pentru fiecare tip de monedă. Prețurile anunțate de BNR sunt: 1.000 lei pentru moneda din argint (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate); 260 lei pentru moneda din tombac cuprat (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate). Caracteristici tehnice și elemente grafice Moneda din argint are valoare nominală de 10 lei , diametrul de 37 mm și greutatea de 31,1 grame , iar varianta din tombac cuprat are valoarea nominală de 1 leu și greutatea de 23,5 grame . Ambele monede sunt realizate în calitate „proof” (finisaj de colecție) și au formă rotundă. Aversul redă o interpretare grafică a Cupei Campionilor Europeni, inscripția „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală și anul de emisiune „2026”. Reversul include sigla Steaua București, o minge de fotbal în fundal și inscripțiile „CASTIGAREA CUPEI CAMPIONILOR EUROPENI” și „1986”. Distribuție și statut de monedă Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de certificate de autenticitate în română, engleză și franceză, cu semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Deși sunt produse destinate colecționarilor, BNR precizează că monedele au putere circulatorie pe teritoriul României . Lansarea în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș . Într-o postare pe LinkedIn, Cristian Popa, CFA , membru al Consiliului de Administrație al BNR, a descris emisiunea ca un omagiu adus performanței Stelei din 1986. „Banca Naţională a României omagiază cea mai mare performanţă a fotbalului românesc la nivel de club printr-o emisiune numismatică deosebită, constând într-o monedă din argint şi o monedă din tombac cuprat, dedicată eroilor de la Sevilla, cei care, într-o noapte de 7 mai 1986, pe un stadion Ramón Sánchez Pizjuán arhiplin, au scris istorie pentru România.” [...]
BNR pregătește un memorandum pentru o nouă strategie de recuperare a tezaurului de la Moscova , mizând pe o abordare „imună” la ciclurile electorale și pe o instituționalizare mai solidă a dialogului, potrivit Antena 3 . Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală va înainta documentul „după epuizarea crizei politice” și cere sprijin concret din partea instituțiilor statului și a societății civile. Demersul contează mai ales prin încercarea de a muta subiectul tezaurului din zona declarațiilor punctuale într-un cadru de politică publică, cu continuitate și obiective de parcurs, într-un context în care canalul bilateral formal (comisia comună româno-rusă) este blocat de ani. Ce schimbă BNR în abordare Isărescu afirmă că BNR vrea o strategie care să nu depindă de „calcule politice pe termen scurt” și care să poată susține un efort național pe termen lung. În acest sens, banca centrală intenționează să propună autorităților: un memorandum cu o „nouă strategie” privind tezaurul de la Moscova; un „nou tip de instituționalizare” a dialogului, care să țină cont de schimbările politice internaționale și de „perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internațional”. Guvernatorul precizează că BNR nu renunță la abordarea bilaterală și la cadrul comisiei comune româno-ruse, dar vrea să-i dea „un plus de consistență”. Miza: tezaurul BNR și baza documentară recunoscută de partea rusă În intervenția sa, Isărescu reamintește că România a transferat la Moscova, în 1916 și 1917, 91,5 tone de aur fin , în baza unor protocoale care garantau integritatea valorilor pe durata transportului și a păstrării. Potrivit guvernatorului, puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului românesc în ianuarie 1918. Un element pe care BNR îl consideră esențial pentru pașii următori este faptul că, la nivelul comisiei comune româno-ruse, a fost consemnat că documentele prezentate de partea română sunt autentice și atestă depunerea bunurilor tezaurului la Moscova. Isărescu spune că această recunoaștere documentară reprezintă „fundamentul eforturilor noastre viitoare”. Context: comisia comună nu s-a mai întrunit din 2019, iar BNR a internaționalizat subiectul Guvernatorul arată că comisia comună româno-rusă nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019 și descrie activitatea ei drept „extrem de greoaie” (cinci reuniuni în 20 de ani). În paralel, BNR a încercat să crească vizibilitatea externă a subiectului, inclusiv prin demersuri legate de rezoluția adoptată de Parlamentul European la 14 martie 2024 privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia. În acest context, banca centrală a transmis europarlamentarilor două lucrări în limba engleză și a organizat la Bruxelles expoziția „The Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned - a claim older than a century”. BNR a lansat și o pagină dedicată pe site-ul instituției, cu istoricul problemei, inventarul tezaurului și informații despre restituiri parțiale. Ce urmează și care sunt limitele informației Din informațiile prezentate, memorandumului îi este legată explicit condiția temporală „după epuizarea crizei politice”, însă materialul nu oferă un calendar, conținutul concret al strategiei sau forma exactă a „instituționalizării” propuse. Isărescu indică, totuși, că BNR vede ca punct de sprijin atât recunoașterea documentară consemnată în comisia comună, cât și precedentele de restituiri parțiale (1935 și 1956) invocate ca argument că există exemple pe care România „poate clădi”. [...]
BNR pregătește un memorandum către autorități pentru o strategie „imună la ciclurile electorale” privind recuperarea tezaurului de la Moscova , potrivit G4Media . Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că demersul ar urma să fie înaintat după „epuizarea crizei politice” și că miza este obținerea unui sprijin instituțional și social care să asigure continuitate, indiferent de schimbările politice. În intervenția sa la o dezbatere dedicată tezaurului BNR evacuat la Moscova, Isărescu a argumentat că eforturile de recuperare au nevoie de un cadru care să nu fie afectat de „calculele politice pe termen scurt”, pentru a permite formarea unui consens național. Ce conține problema, în termeni de patrimoniu și bilanț instituțional Guvernatorul a reamintit că una dintre cele mai mari pierderi istorice asociate BNR este tezaurul transferat la Moscova în 1916 și 1917: 91,5 tone de aur fin . El a menționat că transferul s-a făcut într-un context militar nefavorabil, pe baza unui protocol româno-rus care garanta integritatea valorilor, însă puterea bolșevică a decis confiscarea tezaurului în ianuarie 1918. Totodată, Isărescu a spus că tema tezaurului a intrat pe agenda sa chiar din ziua numirii ca guvernator, la 4 septembrie 1990, când a preluat un dosar cu 166 de documente oficiale (alcătuit în 1922), transmis succesiv între guvernatori, cu un angajament de a continua eforturile de recuperare. Ce pași spune BNR că a făcut recent și ce urmează În contextul ultimilor ani, Isărescu a indicat drept reper adoptarea, la 14 martie 2024, de către Parlamentul European, a unei rezoluții privind returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, iar BNR a urmărit „internaționalizarea” subiectului. Printre acțiunile menționate: trimiterea către europarlamentari a două lucrări în limba engleză despre tezaur; ralierea la demersul inițiat de europarlamentarul Eugen Tomac privind rezoluția Parlamentului European; organizarea, la Bruxelles, a expoziției „The Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned – a claim older than a century”; continuarea acțiunilor de informare în mai multe locații (inclusiv în țară) și lansarea pe site-ul BNR a unei pagini dedicate tezaurului evacuat la Moscova. Memorandumul anunțat ar urma să fie instrumentul prin care BNR propune autorităților o „nouă strategie” de abordare a dosarului, cu accent pe continuitate și sprijin instituțional. Publicația notează că declarațiile au fost transmise de Agerpres. [...]
Raiffeisen Bank își închide majoritatea agențiilor pe 1 mai 2026 , iar accesul la servicii la ghișeu va rămâne posibil doar în câteva unități cu program special, în principal din centre comerciale, potrivit Raiffeisen . Pentru clienți, impactul este în primul rând operațional: planificarea plăților, operațiunilor cu numerar sau a altor solicitări care necesită prezență fizică trebuie făcută în avans. Banca precizează că 1 mai 2026 este zi nelucrătoare în unitățile Raiffeisen Bank , cu excepția agențiilor din centre comerciale care funcționează după un orar special. În paralel, Departamentul Servicii Clienți (Call Center) asigură permanența pentru urgențe legate de Carduri, Smart Mobile, Raiffeisen Online, Clienți Premium și FWR, conform informațiilor publicate. Agenții cu program special pe 1 mai 2026 (vineri) Lista de mai jos include unitățile menționate cu orar special (inclusiv cele închise) pentru 1 mai: Arad – Ag. Atrium Arad: închis Bacău – Ag. Milcov Bacău: 09:00–17:00 Brașov – Ag. Bartolomeu Brașov: închis București – Ag. Promenada (mall): 10:00–16:00 București – Ag. Colentina 1 (Carrefour): 10:00–14:00 București – Ag. Vergului: 10:00–16:00 București – Ag. Militari: 10:10–19:00 București – Ag. Cotroceni (mall): 10:00–22:00 București – Ag. Feeria: 10:00–19:00 București – Ag. Sun Plaza: 10:00–19:00 București – Ag. Titan Mall: 09:00–17:00 București – Ag. Vulcan: 10:00–19:00 Iași – Ag. Palas Mall Iași: 10:00–20:00 Oradea – Ag. Lotus Park Oradea: închis Ploiești – Ag. Orient Ploiești: 10:00–18:00 Ploiești – Ag. Bucov (AFI Mall): 10:00–22:00 Târgu Mureș – Ag. Mâris Târgu Mureș: 11:00–19:30 Timișoara – Ag. Săgului Timișoara: închis Timișoara – Ag. Iulius Mall Timișoara: 10:00–20:00 Ce ar trebui să aibă în vedere clienții Pentru operațiuni care depind de prezența în agenție, banca indică implicit necesitatea de a folosi alternativele disponibile în ziua liberă (Call Center pentru urgențe și canalele digitale menționate) sau de a programa vizitele înainte/după 1 mai, în funcție de disponibilitatea unităților. [...]
Băncile avertizează că acuzațiile de manipulare a ROBOR pot afecta stabilitatea financiară , susținând că dezbaterea publică și investigația trebuie gestionate „cu maximă rigoare și responsabilitate”, pentru a evita un șoc operațional și de încredere într-un indicator cu rol sistemic, potrivit HotNews . Mesajele sunt transmise prin Asociația Română a Băncilor (ARB) , în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni că băncile s-ar fi înțeles să mențină artificial ridicat ROBOR. Investigația este în desfășurare, iar reacția industriei vine după ce, „în urmă cu câteva zile”, guvernatorul BNR a intervenit public în sprijinul bancherilor, conform aceleiași surse. Miza: un reper folosit de stat, companii și populație ARB argumentează că ROBOR nu este doar un indicator tehnic, ci un reper utilizat pe scară largă, iar orice pierdere de reprezentativitate sau blocaj al cotării ar avea efecte în lanț în economie. Asociația spune că acuzațiile, chiar nedovedite, pot declanșa consecințe „operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale”, cu risc de afectare a stabilității financiare. În comunicatul citat, ARB leagă direct modul în care este purtată discuția publică de costurile de finanțare și de încrederea investitorilor externi, cu impact potențial asupra statului, companiilor și populației. Cele șase mesaje ale băncilor, prin ARB În esență, poziția băncilor este structurată în șase idei: „N-am făcut nimic ilegal”: ARB susține că stabilirea indicelui urmează reguli, iar BNR supraveghează piața; asociația afirmă că nu are informații despre sancțiuni legate de cotare sau despre sesizări ale BNR pe manipularea indicilor de referință. „Dobânzile au crescut peste tot în lume”: creșterile sunt puse pe seama inflației și a crizelor recente (războiul din Ucraina, criza energetică), nu pe comportamentul băncilor. „Că avem dobânzi similare nu înseamnă că ne-am înțeles”: similitudinea cotațiilor ar reflecta reacția la aceleași condiții de piață, nu o coordonare. „Atenție ce vorbiți în public”: acuzațiile pot destabiliza piața financiară și pot scumpi creditele, susține asociația. „S-a mai investigat asta în 2008”: ARB afirmă că nu are cunoștință să fi fost identificate atunci deficiențe de natură concurențială, iar regulile și platformele nu ar fi suferit modificări semnificative. „ROBOR-ul e prea important ca să vă jucați cu el”: indicatorul este folosit de stat, companii și populație, iar afectarea lui ar lovi „toată lumea”. Argumentul de reglementare: rolul BNR și cadrul european ARB invocă rolul BNR ca „organizator, reglementator și supraveghetor” al pieței monetare interbancare (Norma 4/1995) și menționează existența cadrului legal european pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință (Regulamentul UE nr. 596/2014). Asociația avertizează și asupra riscului ca intervenții care afectează funcționarea mecanismului să ajungă să însemne o „reglementare de facto” a unei infrastructuri de piață, cu potențial de conflict între regimul pieței monetare/indicatorilor de referință și instrumentele dreptului concurenței. Contextul macro invocat: 2022, inflație și dobânda-cheie ARB plasează investigația în contextul anului 2022, marcat de „crize multiple”, și susține că evoluția ROBOR este determinată de fundamente macroeconomice: inflație, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală. În sprijinul acestui argument, asociația indică faptul că BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori în 2022, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022, pe fondul inflației ridicate (ARB menționează 16,8% în noiembrie 2022). Totodată, ARB afirmă că la debutul investigației ROBOR la 3 luni era „situat la jumătatea ratei inflației”. Ce urmează ARB cere ca eventualele concluzii să rezulte „exclusiv” dintr-o analiză completă, bazată pe probe, și își oferă suportul tehnic pentru clarificarea funcționării piețelor financiare. Investigația Consiliului Concurenței este în curs, iar miza imediată, din perspectiva industriei bancare, este evitarea unei erodări a încrederii într-un indicator pe care îl consideră esențial pentru funcționarea pieței monetare și pentru transmisia politicii monetare. [...]
Asociația Română a Băncilor avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot crește costurile de finanțare și pot afecta stabilitatea financiară, în condițiile în care investigația Consiliului Concurenței este încă în desfășurare, potrivit Economedia . Mesajul ARB vine pe fondul anchetei privind o posibilă înțelegere între băncile participante la stabilirea indicelui ROBOR. Asociația susține că fiecare bancă își stabilește independent strategia de preț și cotațiile, iar similitudinea acestora în anumite momente ar reflecta reacții la aceleași presiuni de piață, nu o coordonare. De ce contează: efect de încredere și costuri de finanțare ARB afirmă că modul în care subiectul a fost prezentat public a creat confuzie despre funcționarea unei piețe reglementate și că, până la o înțelegere completă a mecanismelor, acuzațiile pot declanșa consecințe negative „operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale”. În evaluarea asociației, miza depășește sectorul bancar: acuzațiile ar afecta încrederea investitorilor externi, cu impact în costurile de finanțare ale statului, ale populației și ale companiilor. ARB avertizează și asupra riscului ca o pierdere de reprezentativitate sau un blocaj al cotării ROBOR să aibă efecte directe asupra economiei. Cum descrie ARB cadrul de funcționare al ROBOR Asociația indică rolul Băncii Naționale a României ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare (piața pe care se tranzacționează lichiditate între bănci) și menționează existența unui cadru european pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință. ARB mai spune că, la nivelul asociației, nu deține informații ca băncile să fi fost sancționate pentru aspecte legate de obligațiile de cotare sau ca BNR să se fi sesizat în acest context. Contextul macro invocat: 2022 și șocurile din economie Asociația leagă evoluția ROBOR de factori macroeconomici și de condițiile de lichiditate, menționând explicit dezechilibrele macroeconomice, inflația, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală. În comunicat este invocat și contextul declanșării investigației (2022), când România s-a confruntat cu crize multiple; ARB amintește că inflația a ajuns la 16,8% în noiembrie 2022 și că BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori în 2022, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022. În ce stadiu este investigația și ce urmează Consiliul Concurenței a trimis băncilor raportul privind concluziile anchetei pe 6 aprilie, iar băncile au la dispoziție 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri, conform informațiilor Economedia. La final, plenul Consiliului Concurenței va decide dacă există vinovăție și dacă se impun amenzi; o decizie este așteptată până la finalul primului semestru, potrivit surselor publicației. În funcție de decizia autorității, cei prejudiciați ar putea cere despăgubiri în instanțele comerciale, însă acest demers ar fi posibil doar dacă se stabilește că a existat o înțelegere care a dus la un ROBOR mai mare; în prezent, Consiliul Concurenței nu a luat încă o decizie. [...]
