Știri
Știri din categoria Auto
Un autocar electric de cursă lungă cu autonomie de 500 km ar schimba radical timpii de operare, prin opriri dese și lungi la încărcare, ceea ce pune sub semnul întrebării viabilitatea pe rute internaționale, potrivit PiataAuto. Inginerii Daimler lucrează la un prototip Setra pentru distanțe lungi, însă chiar și ținta de 500 km ar implica pauze periodice pentru reîncărcarea bateriilor.
În prezent, autocarele diesel de distanțe lungi operează cu autonomii mult mai mari: exemplul dat este Setra S 516 HD, cu rezervor de 480 litri și autonomie indicată de 1.600–1.920 km, în funcție de relief și trafic, la un consum uzual de 25–30 litri/100 km. Diferența de autonomie explică de ce electrificarea acestui segment a rămas în urmă față de alte categorii de vehicule.
Deși ținta declarată pentru prototip este 500 km, articolul notează că, în utilizare reală pe autostradă, opririle ar trebui făcute la fiecare 300–350 km pentru a evita sosirea la stație cu bateria la 0% și pentru a nu aștepta încărcarea până la 100%. În acest scenariu, opririle ar ajunge la fiecare 3–4 ore, iar durata unei opriri ar putea fi „în jur de 1,5 ore sau chiar mai mult”.
Pentru o călătorie de 1.500 km, calculele prezentate indică:
Sursa mai arată că opririle ar putea deveni necesare și noaptea, în curse operate cu doi șoferi în ture, ceea ce ar afecta experiența pasagerilor. Concluzia implicită este că 1–2 opriri „acceptabile” (de tip prânz/cină) sunt una, iar opririle repetate și lungi sunt altceva, cu risc de a deveni „istovitoare”.
Daimler spune că a atras parteneri instituționali și din industrie pentru dezvoltare: Institutul de Tehnologie Karlsruhe (KIT), Universitatea din Mannheim (MISES), Universitatea Tehnică din Kaiserslautern-Landau (RPTU) și compania Flix SE, pentru a păstra proiectul conectat la cerințele reale ale operatorilor.
Echipa a efectuat și o călătorie pe autostrăzile din Germania cu primul prototip, pentru a urmări confortul și performanța propulsiei, ritmul consumului și autonomia în condiții reale.
Din punct de vedere tehnic, publicația notează că autonomia de 500 km „amintește inevitabil” de camionul Mercedes eActros 600 și argumentează că, în mod tradițional, autocarele folosesc componente comune cu camioanele. La eActros 600 este menționată o baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 621 kWh, în trei pachete a câte 207 kWh, asociată cu o autonomie de 500 km și chiar mai mult, în condițiile unei aerodinamicii optimizate și ale unor punți concepute pentru eficiență.
În cazul autocarului Setra, deși masa totală ar fi cu circa 15–17 tone mai mică decât la camion, avantajul ar fi „pierdut” din cauza aerodinamicii mai puțin perfecționate și a altor componente încă neoptimizate, rezultând tot în jurul a 500 km, cu posibilitate de îmbunătățire ulterior.
Un detaliu operațional relevant din testare: inginerii au urmărit ca autocarul electric să aibă o masă comparabilă cu cea a unui autocar plin, folosind recipiente cu apă plasate pe scaune, configurate pentru a imita greutatea și distribuția unui pasager.
În același timp, Daimler recunoaște scepticismul pieței față de propulsia electrică în acest segment și indică direcțiile de lucru pentru a face conceptul mai viabil: modificări avansate de aerodinamică, materiale mai ușoare în structură și „alte soluții practice”. Publicația subliniază că, deocamdată, inginerii sunt discreți în privința detaliilor complete ale componentelor folosite, iar unele elemente (precum tipul exact de motoare/punți) rămân la nivel de posibilitate, nu confirmare.
Recomandate
Dacia pregătește o nouă generație Jogger, iar miza este păstrarea avantajului de cost printr-o arhitectură comună cu viitorul Sandero și prin extinderea gamei către o versiune complet electrică, potrivit Știrile Pro TV . Lansarea ar urma să aibă loc în 2028, „alături de viitoarea generație Sandero”. Modelul cu șapte locuri este prezentat ca având o poziție distinctă pe piață, în condițiile în care, susține directorul de design al Dacia, David Durand, nu există rivali direcți care să ofere aceeași combinație de spațiu, greutate și preț. În acest context, Durand indică diferențe care „pot ajunge la 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei)” față de alte mașini cu șapte locuri și „la 300 de kilograme” la capitolul masă. „Jogger este un model reprezentativ pentru Dacia, în sensul că nu avem concurenți. Nu există mărci europene sau chinezești care să ne concureze direct.” Strategia: piese comune cu Sandero și producție pe aceeași linie Din perspectiva costurilor, publicația arată că Dacia își menține prețurile reduse folosind tehnologii și componente deja existente în Grupul Renault și printr-un control strict al costurilor de producție. Aceeași logică ar urma să fie aplicată și la următoarea generație. Durand explică și de ce o schimbare radicală de design este limitată de obiectivul de eficiență industrială: folosirea aceleiași părți frontale ca la Sandero ar permite economii importante și fabricarea ambelor modele pe aceeași linie de producție, printr-un număr mare de componente comune. Ce se schimbă tehnic: platforma CMF-B și mai multe tipuri de motorizări Noua generație Jogger ar urma să vină cu „schimbări importante” pe partea tehnică, pe fondul pregătirii unei arhitecturi mai flexibile pentru viitorul Sandero și, implicit, pentru Jogger. Elementul central este platforma CMF-B a Grupului Renault, descrisă ca fiind capabilă să susțină atât motoare cu combustie internă, cât și sisteme de propulsie complet electrice. Publicația Auto Express anticipează pentru piața din Marea Britanie versiuni hibride și complet electrice, iar în alte piețe ar putea exista și motorizări pe gaz natural comprimat (GNC). Hibridul și electricul: reperele menționate în material Pentru versiunea hibridă, sursa indică un sistem derivat din cel al generației actuale, cu 155 CP, care combină un motor turbo pe benzină de 1,2 litri cu un motor electric de dimensiuni reduse și o baterie. Pentru modelul actual, Dacia menționează un consum combinat de aproximativ 4,7 litri/100 km, iar noua generație „ar putea obține un consum chiar mai redus”, chiar dacă greutatea ar crește. În cazul variantei complet electrice, capacitatea bateriei ar urma să fie influențată de limitările de spațiu ale platformei CMF-B. Ca reper, cele mai mari baterii disponibile pe modele construite pe această bază tehnică (Renault 4 și Renault 5) sunt de 52 kWh, asociate cu o autonomie de aproximativ 400 km. Ce urmează Dacă planul indicat în material se confirmă, Jogger ar intra în 2028 într-o nouă etapă, cu accent pe eficiență de producție (platformă și componente comune cu Sandero) și cu opțiuni de electrificare care să extindă baza de clienți fără a compromite poziționarea de preț a modelului. În acest moment, detaliile finale despre versiunea electrică (inclusiv bateria exactă) rămân la nivel de estimare, în funcție de constrângerile platformei. [...]
Volkswagen coboară pragul de intrare în gama sa electrică, deschizând comenzile pentru ID. Cross de la 27.995 euro (aprox. 31.500 dolari, adică ~142.000 lei), un preț care poziționează noul SUV între T-Cross și Tiguan și țintește direct zona „de volum” a pieței, potrivit Electrek . Modelul este versiunea de bază ID. Cross Trend, cu baterie de 37 kWh, pusă la vânzare în Germania (preț cu TVA inclus). Volkswagen mizează pe ID. Cross ca echivalent electric al T-Cross, cel mai vândut SUV mic al mărcii, după ce producția a început la uzina din Pamplona, Spania . Ce primești la prețul de intrare: autonomie și încărcare Varianta cu baterie de 37 kWh folosește un motor electric de 114 CP (85 kW) și are o autonomie WLTP de până la 201 mile (aprox. 324 km). La încărcare rapidă în curent continuu (DC) de până la 90 kW, bateria mică se încarcă de la 10% la 80% în circa 23 de minute. Pentru cei care vor autonomie mai mare, Volkswagen deschisese deja în iulie comenzile pentru ID. Cross cu bateria de 52 kWh, cu autonomie WLTP de până la 265 mile (aprox. 427 km). Aceasta acceptă încărcare DC de până la 105 kW și ajunge de la 10% la 80% în aproximativ 24 de minute. Configurații: două baterii, trei niveluri de echipare ID. Cross este construit pe platforma MEB+ (aceeași menționată și pentru ID. Polo) și vine cu două tipuri de baterii: 37 kWh litiu-fier-fosfat (LFP) 52 kWh nichel-mangan-cobalt (NMC) În oferta descrisă de publicație apar trei variante/echipări, cu diferențe de putere și baterie: ID. Cross Trend : 85 kW (114 CP) cu baterie de 37 kWh ID. Cross Life și ID. Cross Style : 99 kW (132 CP) cu baterie de 37 kWh (standard) ID. Cross Life și ID. Cross Style : 155 kW (207 CP) cu baterie de 52 kWh (opțional) Poziționare în gamă și dimensiuni La 27.995 euro, ID. Cross este plasat între T-Cross (25.280 euro) și Tiguan (39.385 euro), ceea ce sugerează o strategie de „punct de intrare” în electricele Volkswagen, fără a coborî în zona de preț a celui mai ieftin SUV termic. Ca dimensiuni, versiunea electrică are 4.161 mm lungime, 1.794 mm lățime și 1.588 mm înălțime, cu ampatament de 2.601 mm, adică aproximativ cât un Volkswagen T-Cross cu motor termic. Unde se vinde și ce urmează Volkswagen nu are planuri să aducă ID. Cross în SUA, notează Electrek . În schimb, compania intenționează să lanseze ID. Tiguan la început de 2027, ca înlocuitor pentru ID.4. [...]
AFM a deblocat finanțări de 16,297 milioane de lei prin 1.419 ecotichete în Rabla Auto 2026 , un pas care pune presiune pe beneficiari să finalizeze rapid casarea și radierea mașinilor vechi pentru a nu pierde sprijinul, potrivit Economedia . Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a aprobat luni 1.419 ecotichete pentru persoane fizice înscrise în Programul Rabla Auto 2026 , cu o valoare totală de 16,297 milioane de lei. După publicarea listei dosarelor aprobate de Comitetul de Avizare, instituția urmează să actualizeze în aplicația informatică statusul solicitanților în „beneficiar aprobat pentru finanțare”. În comunicatul citat, președintele AFM, Florin Bănică , a declarat: „Prin Programul Rabla Auto 2026, oferim sprijin concret beneficiarilor și încurajăm alegerile responsabile, cu efecte pozitive atât asupra mediului, cât și asupra comunităților din care facem parte”. Ce urmează pentru beneficiarii aprobați: termen de 60 de zile Persoanele fizice care au primit aprobarea finanțării au la dispoziție 60 de zile de la obținerea statutului pentru a-și îndeplini obligațiile din program, respectiv: să distrugă autovehiculul uzat; să radieze mașina din evidența circulației; să încarce documentele justificative în aplicația informatică; să introducă data radierii autovehiculului uzat. Lista dosarelor aprobate este disponibilă pe site-ul AFM, în secțiunea dedicată Programului Rabla Auto 2026 pentru persoane fizice. [...]
Tesla împinge din nou limita promisiunilor, dar Roadster-ul de 531 km/h rămâne neconfirmat. Potrivit Motor1 , constructorul mizează pe o viteză maximă declarată de 330 mph (531 km/h) pentru viitorul Roadster, însă ținta este descrisă ca „muzică de viitor”, în condițiile în care modelul a fost deja amânat ani la rând, iar performanțele nu sunt validate prin teste independente pe un automobil de serie. În prezent, viteza maximă indicată pentru Roadster este de 345 km/h, dar șeful de design Franz von Holzhausen și Lars Moravy (responsabil de ingineria vehiculelor) au spus revistei Top Gear că o versiune viitoare ar urma să ajungă la 531 km/h. Publicația notează că, având în vedere istoricul Tesla de termene și obiective foarte ambițioase, rămâne de văzut dacă aceste cifre vor fi susținute de rezultate reale. Ce știm despre configurații și specificații (la nivel declarativ) Conform detaliilor prezentate după evenimentul de prezentare, Roadster ar urma să folosească două motoare electrice pe puntea spate. Pentru putere și cuplu, Motor1 indică următoarele valori: Standard: aproximativ 800 kW și 1.200 Nm Performance: aproximativ 1.007 kW și 1.400 Nm La autonomie, Tesla menționează 500–515 km, aproximativ jumătate din ceea ce era sugerat pentru conceptul din 2017, în timp ce capacitatea bateriei nu este comunicată. Compania susține însă încărcare la 500 kW, cu un interval 10–80% „în mai puțin de 15 minute”. „Schubdüsen” și accelerații extreme: unde începe partea greu de transpus în utilizare Tesla ar planifica patru configurații: Standard, Performance, Thrust și Rocket. Diferențierea majoră vine la versiunile de vârf, care ar folosi un rezervor de aer comprimat și duze orientate spre spate, pentru a suplimenta tracțiunea oferită de anvelope. Thrust: sprint 0–97 km/h în sub o secundă (țintă declarată) Rocket: 0–97 km/h în 0,59 secunde (țintă declarată), cu eliminarea scaunului pasagerului pentru spațiu suplimentar de stocare a aerului Motor1 subliniază și limita practică: duzele depind de aer comprimat stocat, deci resursa este finită și trebuie reumplută ulterior, ceea ce face soluția greu de asociat cu utilizarea de zi cu zi, chiar dacă ar ajunge omologată pentru drumuri publice. De ce contează: viteza maximă nu e doar despre putere, ci și despre anvelope și validare Ținta de 531 km/h ar plasa Roadster într-un club extrem de restrâns, însă publicația atrage atenția că atingerea unor astfel de viteze nu ține doar de propulsie. Anvelopele trebuie să reziste la forțe centrifuge uriașe: exemplul dat este Bugatti, care a folosit anvelope Michelin întărite special pentru a trece de pragul de 483 km/h, iar în 2019 a atins 490,484 km/h. Producția, încă departe, iar rezervările cer avansuri mari Tesla ar indica un start al producției în 2028, la peste un deceniu de la prezentarea conceptului. Rezervările sunt deja deschise, cu avansuri menționate de Motor1 de 50.000 dolari (aprox. 230.000 lei) pentru Performance și 250.000 dolari (aprox. 1.150.000 lei) pentru Thrust. Varianta Rocket ar fi disponibilă doar pe bază de invitație, iar prețurile finale pentru versiunile cele mai extreme nu sunt încă precizate. Până la apariția unor teste independente și a unei versiuni de serie livrate efectiv, performanțele rămân, în esență, obiective declarate — cu un risc ridicat ca termenul și specificațiile să se schimbe din nou. [...]
Costurile ridicate cu energia riscă să erodeze competitivitatea industriei auto din România , iar presiunea se vede deja în țintele de reducere a costurilor cerute uzinei Dacia de la Mioveni, potrivit Adevărul , care citează declarațiile lui Mihai Bordeanu , director general Dacia România și Managing Director pentru Europa de Sud-Est. În contextul în care grupul Renault solicită uzinei de la Mioveni reducerea costurilor de producție cu cel puțin 20% (ținta vizată fiind chiar 30%), Bordeanu spune că prețul energiei devine un factor care apasă direct pe competitivitate. Într-un interviu acordat Economedia, el a comparat România cu fabrica Renault din Maroc, indicată drept exemplu de sprijin guvernamental pentru industrie, inclusiv prin costuri mai mici la energie. „Energia, sub jumătate din prețul României.” Efectul nu se oprește la Dacia: presiune pe furnizori și pe prețul pieselor Șeful Dacia susține că problema nu este una punctuală, ci afectează întregul lanț de producție din jurul uzinei. Argumentul este că furnizorii „strangulați” de prețurile la energie și gaze nu mai pot livra componente la prețuri competitive, ceea ce se reflectă în costul final al producției. „Lucrul acesta (prețul energiei) va trebui adresat. Repet, nu pentru Dacia, ci pentru tot ce înseamnă ecosistem auto.” Maroc, model de sprijin: energie mai ieftină și infrastructură de transport Bordeanu a descris avantajele competitive ale uzinei Renault din Maroc ca fiind legate atât de costul energiei, cât și de infrastructura logistică. El a afirmat că autoritățile marocane au susținut investițiile și dezvoltarea infrastructurii „super rapid”, inclusiv legătura de la poarta fabricii până la transportul maritim. „Uzina din Maroc a beneficiat de un sprijin uriaș, enorm, incomensurabil, din partea conducerii statului marocan. Nu ne putem compara.” Ce urmează: scenarii deschise pentru viitoarele generații Declarațiile apar pe fondul lansării unui nou program de plecări voluntare, în condițiile reducerii ritmului de producție la fabrica din Argeș. Întrebat dacă Mioveni ar putea pierde producția următoarelor generații Duster și Bigster dacă țintele de reducere a costurilor nu sunt atinse, Bordeanu a spus că nu a fost luată nicio decizie și că toate scenariile rămân deschise. Într-un avertisment anterior, la o conferință organizată de Confederația Concordia, Bordeanu a mai spus că România își pierde competitivitatea în industria auto, în condițiile în care prețul energiei s-a dublat față de perioada de dinaintea pandemiei. În lipsa unor măsuri urgente, a avertizat el, companii precum Renault și Ford Otosan ar putea decide mutarea operațiunilor în alte țări. [...]
Păstrarea producției Duster și Bigster la Mioveni depinde de un plan de reducere a costurilor până în 2030 , iar prețul energiei este indicat ca factor-cheie în competiția cu uzinele din Maroc, unde Dacia plătește „sub jumătate” față de România, potrivit Antena 3 . Directorul Dacia România, Mihai Bordeanu , a spus într-un interviu pentru Economedia, acordat în marja Salonului Auto de la Paris, că „toate variantele sunt pe masă”, inclusiv scenariul în care uzina de la Mioveni ar putea pierde alocarea pentru Duster și Bigster dacă nu reușește să reducă „costurile mari de producție”. El a precizat că o decizie nu a fost luată încă. Energia și competitivitatea, miza negocierii cu statul și furnizorii Bordeanu a indicat că planul de reducere a costurilor până în 2030 ar urma să fie construit împreună cu furnizorii și cu statul român, iar un capitol „esențial” este prețul energiei. Mesajul, în esență, este că problema nu ține doar de Dacia, ci de întregul lanț de furnizori: dacă aceștia sunt presați de costurile la energie și gaze, nu mai pot livra componente la prețuri competitive. „Prețul energiei trebuie adresat nu pentru Dacia, ci pentru tot ce înseamnă ecosistem auto.” În același context, șeful Dacia România a comparat situația cu Marocul, unde uzina ar fi beneficiat de sprijin consistent din partea statului, inclusiv pe infrastructură și energie. „Energie – sunt sub jumătate din prețul României.” Ținta de reducere a costurilor cerută de Renault Antena 3 notează că Renault cere o reducere de cel puțin 20% a costurilor de producție pentru ca Mioveni să rămână competitivă și solicită autorităților române soluții pentru prețul ridicat al energiei electrice. François Provost, CEO Renault Group , a declarat pentru Profit.ro că operațiunile din România „nu mai sunt competitive” și că este nevoie de un acord pe termen lung între conducere și sindicate pentru reducerea costurilor. „Vrem ca costul de producție să scadă cu minimum 20%, ar trebui să fie minus 30%.” Context: producție în scădere la Mioveni În același material este menționat că producția uzinei de la Mioveni va fi cu aproximativ 10–11% mai mică decât anul trecut, potrivit declarațiilor șefului Dacia România. Deocamdată, discuția rămâne la nivel de condiții și scenarii: alocarea pentru Duster și Bigster este legată de capacitatea Mioveniului de a coborî costurile, iar energia apare ca una dintre variabilele pe care compania vrea să le vadă tratate într-un plan pe termen lung, împreună cu statul și furnizorii. [...]
